5,717 matches
-
a Muzeului Muzeului Național al Țăranului Român. De vineri până duminică, de dimineța până seara, găsiți de toate și pentru toate gusturile: mustărie și grătare, bunătățuri la ceaun, palincă, brânzeturi și delicatese din carne din Galați, Argeș și Brașov, cozonaci domnești și Cozonac Bujor, plăcinte întinse de Turnu, dulcețuri și zacuști, miere, ceaiuri și plante aromate de gradină, turtă dulce și covrigi, poale-n brâu și prăjituri tradiționale, ca într-o piață țărănească autentică. Pentru cunoscători și colecționari, sunt antichități țărănești
Expoziții noi, ateliere și târg la Muzeul Țăranului Român by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/67388_a_68713]
-
începe peste două ore. Chiar ar fi fost păcat pentru o ediție a cărei seară inaugurală o are drept vedetă pe Nicole Kidman, în rolul prințesei din vecini, ca să zic așa, Grace de Monaco, fostul star hollywoodian convertit la cele domnești. Nu este chiar un biopic, din câte se pare, dar pe acolo. Familia princiară Grimaldi nu s-a arătat bucuroasă, de altfel a anunțat că nu va participa la premiera mondială din această seară. Sunt multe filme biografice în actuala
Cannes, 2014: Prințese, pictori și croitori de lux by Corespondență specială de la Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79221_a_80546]
-
într-adevăr cai frumoși, mai ales cei din partea Lugojului, Făgetului și apoi la Variaș. „Acum”, zice nea Traian, „iarna poate să vină și mâine”. Mă invită la o plimbare, mai încolo, în decembrie, de Crăciun, cu una din săniile sale domnești, la care înhamă cai cu zurgălăi, așa cum face el în fiecare an, cu moșul în spatele vizitiului, „că și el e domn”. Atunci, continuă o tradiție pe care el o cultivă an de an: trage sania în fața bisericii din Mehala, cu
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
ora: „În cer,/ Bate ora de bronz și de fier./ Într-o stea/ Bătu ora de catifea./ Ora de pâslă bate/ În turla din cetate./ În ora de lână/ Se-aude vremea bătrână/ Și se sfâșie/ Ora de hârtie./ Lângă domnescul epitaf/ Bate glasul orei de praf.// Azi noapte, soră,/ N-a mai bătut nici o oră." (Ceasul de-apoi). Pierzând puteri, și înfundându-și glasul, cu fiecare coborâre mai aproape, ora dării în vileag, când vraja se rupe și condamnarea își
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
Existau patru fabrici de cherestea, șase pentru fabricarea parchetului, patru de butoaie, una de calapoade, două de scule de lemn, 31 fabricanți de trăsuri și 111 tâmplari. Autorul mai face referire la „Fabrica de Mobile Reich S.L. și fiii” (str. Domnească nr. 4), înființată în anul 1878, cu 65 de muncitori, ale cărei produse utilau școli, spitale și fabrici din oraș. Depozitele de lemne mai importante erau „Frații Brody”, „Bistra” și „Dr. Csasznek Nándor”. Prin unele din produsele sale legate de
Agenda2006-09-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284808_a_286137]
-
Văleni, pe Teleorman amonte de S.H. Teleorman și pe Pârâul Valea Câinelui aval S.H. Vârtoapele (județele Olt, Argeș și Teleorman), pe Dâmbovnic și pe Neajlov sector aval confluență Dâmbovnic - S.H. Vadu Lat (județele Teleorman și Giurgiu), Teleajen aval S.H. Moara Domnească, Cricovul Sărat și pe râul Prahova aval de confluența cu Cricovul Sărat (județul Prahova). COD GALBEN De asemenea, este Cod galben pe râurile din bazinele hidrografice Caraș, Nera, Cerna (județul Caraș-Severin), Drincea (județul Mehedinți), Desnățui (județul Dolj), Jiu - sector aval
Pericol de inundații. COD PORTOCALIU în opt județe by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/36224_a_37549]
-
de pamblice și de toalete schimbate cum trece anul. S-o luam, pe cît se poate, în ordine. Cronica Bucureștilor începe la 1512 (Dumnezeule, ce de vreme!) cu un fragment din Radu Popescu în care vine vorba despre o luptă domnească ,den jos de București". Așadar, simplu punct de reper. Abia prin 1574, un călător străin îl vede ca pe un ,sat" de castori, construit din ,trunchiuri mari de copac înfipte în pămînt". O cutiuță din lemn, gata să se aprindă
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
doar din loc în loc, vorbind despre moartea cartierului Izvor-Uranus sau a Mănăstirii Văcărești. De altfel, partea documentară este, la el, foarte bine așezată. Nimic la întîmplare, peste rînd, într-un tablou ce reface, mai cu seamă, imaginea Bucureștiului ca oraș domnesc. În preajma revoluției de la pașopt, imaginea se schimbă. Bucureștiul este, depinde de unde îl privești, cînd tîrg, cînd sat sau, mai degrabă, o dumbravă cu copaci bătrîni printre care se prevăd biserici. Un loc liniștit. Așa e, cu toată forfota lui care
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
al Culturii, , spune că a dat dispozițiile necesare pentru a se opri prelevarea de ADN de la voievozii din familia Basarabilor - operațiune începută joi, la Curtea de Argeș -, din respect pentru ceea ce au însemnat acești domnitori. Mormântul lui Vlaicu Vodă, aflat la Biserica Domnească din Curtea de Argeș, a fost deschis joi, după aproape 700 de ani, evenimentul făcând parte dintr-un proiect inițiat de Ministerul Culturii ce are ca scop prelevarea de ADN în vederea stabilirii originii controversate a familiei Basarabilor. Noul ministru al Culturii, Puiu
Scandal pe mormântul Basarabilor () [Corola-journal/Journalistic/22577_a_23902]
-
de ADN în vederea stabilirii originii controversate a familiei Basarabilor. Noul ministru al Culturii, Puiu Hașotti menționează însă că autorizația obținută de cercetătorii care au efectuat deshumarea nu prevede prelevarea de ADN, scrie Mediafax.. " Autorizația pentru cercetarea arheologică preventivă pentru Biserica Domnească Curtea de Argeș a fost obținută înaintea mandatului meu de ministru al Culturii și Patrimoniului Național. Autorizația nu stipulează prelevarea de probe ADN, ci doar «săpături arheologice preventive». Recoltarea de ADN din osemintele unui voievod, trebuia specificată în autorizație", se arată într-
Scandal pe mormântul Basarabilor () [Corola-journal/Journalistic/22577_a_23902]
-
Sintagma e însă controversată chiar în ceea ce privește originea sa, sensul și circulația în limbă, înainte de preluarea ei de către Mateiu Caragiale. Explicația din dicționarul academic ( Dicționarul limbii române, Tomul I, partea II, Litera C, 1940), s.v. craiu, mi se pare impecabilă: "Curtea Domnească din București, pustiită mai întâiu prin incendiul din 1718, apoi prin marele cutremur din 1738, ajunse, prin al șaselea deceniu al secolului al XVIII-lea, un complex de ruine, în care se adăposteau toate haimanalele și pungașii Capitalei, cărora li
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
om fără căpătâi" etc. De altfel, această explicație apare deja la G.I. Ionescu-Gion, care vorbește (în Istoria Bucureștilor, 1899) de "locuțiunea bucureșteană de «Crai de Curtea-Veche», ștrengari și hoțomani"; arătînd că în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, Curtea domnească, părăsită, devenise "un fel de adevărată «Cour des Miracles»". După același autor, "la 1796, «Craii de Curtea-Veche» reapar sub numele de «Craii de Curtea-Arsă», adică beciurile curței ot Mihai-vodă, în care se strîng toți hoții și toți vagabonzii Bucureștilor. Aceștia
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
famate, identificîndu-se metonimic cu "infracționalitatea" primește în plus antifraza specifică limbajului familiar-argotic (în care închisoarea devine pension sau facultate, cîrciuma e numită biserică etc.): hoții, cerșetorii și vagabonzii sînt crai cu atît mai mult cu cît se adăpostesc la curtea domnească. Față de această ipoteză care se păstrează în logica limbajului natural, a procedeelor sale expresive și a legării de un context relativ stabil , mult evocatele anecdote istorice nu sînt decît etimologizări populare, contemporane sau ulterioare. E caracteristic pentru o expresie familiar-argotică
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
nu se poate susține cu certitudine că poveștile sînt false; ele nu au însă credibilitate explicativă. A fost evocată o răscoală (plasată, de altfel, în momente diferite: fie la 1770, fie la 1802) în care revoltații au uzurpat atributele puterii domnești găsindu-se în acest detaliu motivația pentru termenul crai: "s-au răsculat o ceată de apelpisiți, numindu-se crai de Curtea Veche"; aceștia au în frunte un grec, jefuiesc prăvălii, se îmbată, sînt prinși și spînzurați de turci. "De atunci
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
Șerban Cioculescu, care preia varianta lui Dionisie Fotino (din Istoria generală a Daciei, trad. de G. Sion, 1859, comparată cu Iorga, Istoria Bucureștilor, 1939): în lipsa domnului, "oamenii desperați și fără căpătîi. Cari se numesc în limba poporului crai", jefuiesc curtea domnească, se împodobesc cu tuiuri și stindarde etc. N. Manolescu, mai puțin convins de anecdotele istorice, citează formula "craidoni de Curte Veche" din Vlăsia lui Gh.H. Grandea. Un context lămuritor pentru uzul formulei e de găsit în Iordache Golescu, într-un
Craii la cremenal by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13903_a_15228]
-
pe principele Carol să renunțe la abdicare; dacă șeful conservatorilor s-ar fi lăsat orbit de orgolii și ambiții personale, ar fi luat act de abdicarea principelui și s-ar fi bucurat să se afle în fruntea statului în calitate de locotenent domnesc. Dar, Lascăr Catargi a gândit în termenii imperativului național și a asigurat prin gestul său stabilitatea internă și continuarea procesului de "integrare europeană" a țării. ăuritorii unirii de la 1919 au acționat în convergență; inimicițiile politice și personale au dispărut atunci când
Oameni de stat, oameni politici, politicianiști by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12126_a_13451]
-
dumneavoastră? - M-am născut în gară la Bușteni, unde bunicul meu era șef de gară. Părinții locuiau la București, mamă a greșit socotelile, așa că am venit pe lume în casa bunicilor, sub Caraiman. De altfel, ei se cununaseră în Biserică Domneasca din Bușteni, unde am fost și eu botezat, dîndu-mi-se numele bunicului, Constantin, si Paul, numele nasului. Camilian m-am botezat singur, după ce l-am pierdut pe tatăl meu, Camil Demetrescu, mort la 36 de ani. Voiam să retrăiască prin minte
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
sfătuirea fiecărei dintre-nșii cu ceilalți ș-a tuturor împreună. Acea voință din sus nu ni va alege de domn p-unul din acei ce se sprijină de vuetul partidelor, impunîndu-se-nseși țerei, ci p-un român ce nu țintește la scaunul domnesc, însă, alegându-să, va primi-ncredințata lui povară cu frica lui Dumnezeu, va muri pentru sine și pentru rudele sale, pentru prietenii și cunoștințele, pentru dușmanii și răuvoitorii de-nainte, va-nviea pentru a să jărtfi-n tot ceasul binelui țerei!" Așa cum precizează I.
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7056_a_8381]
-
numele e anonimă și azi. Istorie l La cartierul lui Traian, Maximus a adus numai un cap și o mînă din corpul celui ce se sinucisese mai înainte de a cădea viu în mîinile subofițerului de cavalerie roman. l La palatul domnesc de pe Podul Mogoșoaiei fusese pus în funcțiune un sistem de alimentare cu apă, inaugurat cu pompă de Gheorghe Bibescu. l Irina, nepoata Mariei Brîncoveanu, n-a avut copii cu Grigore Suțu, în saloanele lor avînd loc aproape zilnic serate artistice
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
în tot cazul, foarte ciudat ca, în plină și neîntreruptă cruciadă contra corupției funcționarilor publici, de sus și pînă jos, nici un comentator al fenomenului să nu-și fi amintit de versurile lui Grigore Alexandrescu din fabula Lupului moralist: " Cînd mantaua domnească este din piei de oaie,/ Atunci judecătorii fiți siguri că despoaie." Și, dacă tot sîntem la pesimistul poet, oare distihul din Anul 1840 nu și-ar fi aflat actualitatea în întreg deceniul din urmă: "Și un an vine, trece, ș-
Cultura literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16959_a_18284]
-
militară/ Cu tot alaiul ei sonor!”... Cine n-a fredonat măcar o dată acest mare șlagăr al muzicii ușoare românești, scris în 1968? El i-a fost inspirat compozitorului de amintirile copilăriei, când fanfara trecea cu surle și trâmbițe pe Calea Domnească din Galați, oraș unde văzuse lumina zilei, pe strada Vezuviului, la 21 iunie 1921. Dar „erupsese” cu talentu-i vulcanic mult mai devreme, prin 1954, iar în 1958 inegalabila Maria Tănase i-a cerut să-i compună un cântec, pentru că avea
Adio, Temistocle Popa! by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83414_a_84739]
-
suprapuse și legate prin galerii subterane cu celelalte beciuri din centru, terminată pe la începutul sec.19; este vorba de reședința familiei spițerului, dar și a unicei spițerii din Oraș, al cărei drept de exclusivitate era reînnoit anual prin hrisovul cancelariei domnești de la Iași. Coincidența face ca pe fosta fundație a casei în care trăise vreme de 44 de ani Ioan Gorgias, devenită acum sub lamele buldozerelor o groapă înfiorătoare, să fie construită una din garsonierele ce-i va fi repartizată lui
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
de putere ai lui Iliescu. Specialistă în perifraze, ocoluri dibace ale răspunsurilor, când nu de-a dreptul cras incompetentă, dna Andronescu e imaginea însăși a neputinței și nepriceperii: ca noi toți, domnia sa vede tragedia domeniului care-i asigură un salar domnesc, dar nu poate (deși vrea), nu știe (deși bănuie) și nu înțelege (deși clipește des) ce-ar fi de făcut! Argumentul forte al d-nei Andronescu (dar și al colegilor de cabinet, pesemne seminarizați cu atenție de echipa de zgomote guvernamentală
Tarlaua cu prefecți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15779_a_17104]
-
se întărește o moșie unor boieri. Astfel, localitatea intra în istorie într-un mod ciudat, fiind blestemata de cel mai de temut domnitor al Țării Românești. La 14 octombrie 1465, Bucureștiul a fost ales de către Radu cel Frumos că reședința domneasca, pentru ca in 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, orașul să devină capitala Țării Românești, din ordin turcesc.
Capitala, blestemată de cel mai de temut domnitor al Țării Românești by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/63946_a_65271]
-
pălăvrăgea cu Hirohito spunându-i: -"Îmi amintesc cu mare plăcere de nava "Crișana", pe care am comandat-o și era construită în portul Yokohama." Iar Împăratul îl asculta fascinat... Dar unde-s vremurile când legea era făcută prin aplicarea pecetei domnești? O, tempora, of moravuri! Timp pierdut... Cu prietenul Haralampy cu tot, ne simțim insignifianți auzind/văzând la ce nivel și despre ce discută șefii de state... Declara}ii TELEVIZATE care zguduie lumea (de râs): 13 martie, 2005. C.V.T. către poporul
Folclor și alte povestiri televizate - din pădurea românească by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11641_a_12966]