5,649 matches
-
Vodă, prin care demonstrează că Stănești, ce se cheamă acum Cașen de la apa Cașinului, trebuie să se supună Mănăstirii la fel ca și celelalte sate aflate pe pământ mănăstiresc. Astfel în urma primului proces judecat in timpul domnitorului Alexandru Calimach, Divanul Domnesc hotărăște: 2. Al doilea proces a fost stârnit de către locuitorii satului Cașen atunci când la tronul țării s-a urcat domnitorul Constantin Ipsilanti. Aceștia au arătat și noului domnitor hrisoavele ce le dețin de la domnitorii din urmă cerând libertate în fața Mănăstirii
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Arhitectura orașului include Cetatea Hotinului, construită în secolele XIII-XV (o nouă fortăreață a fost construită în anul 1325, având îmbunătățiri majore în 1380 și 1460) și două edificii din secolul al XV-lea al domnitorului moldovean Ștefan cel Mare: "Palatul Domnesc" și clopotnița orașului . în cursul istoriei, orașul a aparținut Rusiei Kievane și Cnezatului Galiciei (1001-1349), Moldovei (1359-1432, 1459-1538, 1541-1562, 1572-1615, 1621-1673, 1699-1712), Poloniei (1432-1459, 1538-1541, 1562-1572, 1615-1620, 1673-1699), și Imperiului Otoman (1712-1812). Mai apoi a făcut parte din gubernia Basarabia
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
acesta revenind unui număr de cinci persoane, proprietatea întinzându-se până la granița cu Imperiul Austriac, printre care un anume Costache Sibiceanu, fost moșnean devenit boier; un urmaș sau membru al familiei sale, Ioan Sibiceanu apare la 1829 ca fiind clucer domnesc și administrând cășeriile din Munții Buzăului. În perioada fanariotă, un grec pe nume Enache Persescu a achiziționat și el pământuri de la moșnenii din zonă. În timp aceștia au devenit clăcași pe moșia Bâsca-Gura Teghii, din care motiv ei nu au
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
cu exploatarea lemnului la Nehoiu. Proprietățile au fost în litigiu permanent între moșnenii care nu puteau ușor dovedi cu acte moștenirea pământurilor lor pe de o parte, și boierii Persescu, apoi Borănescu și Maican până în 1946, pe baza diferitelor decrete domnești și a hotărniciilor lui Manolache Taud (1797), Mihai Greceanu-Constantin Predescu (1802) și Carol Gold (1854), documente oficiale care atestă proprietatea moșnenilor. În secolul al XIX-lea, comuna era organizată ca punct de graniță, tineri din sate, împreună cu grăniceri recruți păzind
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania. Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
circa 12 km sud de Târgu Neamț), fapt confirmat și de inscripția de pe piatra de mormânt a lui Ștefan I aflată în Mănăstirea Bogdana. Cronica oficială maghiară și documentele emise de Sigismund consemnează că armatele regale au înaintat până la reședința domnească, asediind probabil și Cetatea Neamț. La 2 februarie 1395 s-a emis un act de cancelarie "ante castrum Nempch", care constituie prima atestare documentară a cetății. Primul document care menționează numele unui pârcălab (comandant de cetate) datează din anul 1407
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
în 1834, poetul Alexandru Hrisoverghi (1811-1837) deplângea starea jalnică în care ajunsese cetatea și cerea oprirea vandalismului. Ca urmare a acestui protest, s-au luat primele măsuri de protejare a cetății. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a emis mai multe acte domnești, adresate ispravnicilor de Neamț, prin care a cerut protejarea zidurilor cu gard și punerea unui supraveghetor. Tot în timpul domniei sale, s-a amenajat și o potecă de acces către cetate. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, Cetatea Neamț devine un
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
numărul de catalog 140, paginile 233-234 gasite pe cărțile, aflate, la vremea aceea, la sediul parohiei din satul Bălnaca : 1.) Apostol - tipărit la București în anul 1784 « Această dumnezeească carte... anume ce se cheamă Apostol s-au cumpărat prin cheltuiala domnescului sat Bălnaca și cine s-ar afla să o mute sau să o strămute de la sfânta biserică de la Bălnaca să fie afutisit și procletit de cei 318 sfinți părinți ce au fost în sobor la Nikeia. Dat-am la Bălnaca
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Târgului Botoșani cu 5 I de locuitori; actualele sate Copălău și Cotu au o vechime de peste 250 de ani. Ocupațiile de bază din trecut ale locuitorilor au fost agricultura (se lucra pe moșia Flămânzi, în suprafață de 38. 593 stânjeni domnești - 36. 000 ha), creșterea animalelor, prelucrarea lemnului, albinăritul, olăritul, dulgheria, dogăria, rotăria și fierăria. Denumirea satului Copălău vine de la cuvântul copălaie - care denumește capacul de lut de la stupii primitivi pentru albine, confecționați din buduroaie de tei. Primul lăcaș religios a
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
numită generic ""a Arpașului de Sus, Copăcelului, Cuciulatei, Șercaiei, Comanei de Jos sau al Șincăi Vechi"", toate având la bază străvechi așezări dacice. Documentar, satul Dejani este atestat mai târziu, și anume în sec. al XV-lea, printr-un hrisov domnesc emis la Tîrgoviște în ziua de Sfântul Gheorghe a anului 1452 de către Ioan Vlad al III-lea Voievod ""stăpânitorul a toată Vlahia cu Dachia Ardialului a părților de cătră munte, anume de la Amlaș Făgăraș"", care îi dăruiește boierului său Stanciu
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
erau oameni liberi, singurul lor stăpan fiind voievodul, față de care aveau anumite obligații financiare și militare. Domnii munteni aveau însă nevoie de o clasă politică care să conducă destinele colectivitații sătesti și să țină legatura cu voievodul și cu divanul domnesc. În acest sens, ca urmare a unor servicii deosebite, militare mai ales, domnii munteni, prin diplome voievodale au înnobilat pe anumiți țărani, acestora sub titlul de boieri, domnul dându-le moșii, păduri, munți, scutindu-i de dări în schimbul slujbelor administrative
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
pisici sălbatice, vulpi, lupi, urși, porci mistreți. Traseele turistice existente dar deteriorate, ar putea fi refăcute mai ales pe: Valea Zizinului, Valea Dungului, Poiana Teslei, Cabana Babarunca, Cabana Rentea, Piatra Mare, Valea Dalghiului, Piatra Dudului, Vârful Ciucaș, Cabana Ciucaș, Plaiul Domnesc, Muntele Roșu, stațiunea Cheia. Dar trasee turistice sunt acesibile și din preajma Brașovului și Săcele, unde se poate ajunge cu autobuzul în maxim 30 min. Toate aceste bogății naturale pot fi exploatate eficient prin dezvoltarea rețelei agroturistice care ar aduce venituri
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
eveniment întâmplat pe podișul de la Gura Văii Căpâlnea, numit mai târziu Podul Curții. Odată cu înfrângerea răscoalei în 1438 de către cele trei națiuni unite, poporul până atunci liber al românilor este definitiv înrobit. Cu aceasta s-a terminat și rolul curții domnești de la Gura Văii Căpâlnea, care, împreună cu orășelul fantomă, s-a mutat la Câțcău. Clădirile părăsite cad în ruină și locul rămâne nelocuit aproape 300 de ani. În acest răstimp locuitorii își duc mai departe veacul în satul din pădure pe
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
1420 sosesc din Ungaria curteni și slujitori ai grofului Bamfy de Losoncz pe podișul de la Gura Văii la baza dealului Aluniș, podiș numit de ei Lab (denumire ce se păstrează și azi - picior [de deal] n.n.). Ei ridică o curte domnească cu cele necesare unei mari curți. Clădirea orientată cu spatele spre Someșul ce curgea pe atunci în imediata apropiere a podișului, a servit de reședință-refugiu grofului și familiei sale. Construcția așezată strategic în această strâmtoare și care putea fi apărată
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
națiune "tolerată", acest statut fiind menținut până după primul război mondial. ( sursa Wikipedia) Odată cu înfrângerea răscoalei în 1438 de către cele trei națiuni unite, poporul până atunci liber al românilor este definitiv înrobit.Cu aceasta s-a terminat și rolul curții domnești de la Gura Văii Căpâlnea, care împreună cu orășelul fantomă s-a mutat la Câțcău. Clădirile părăsite cad în ruină și locul rămâne nelocuit aproape 300 de ani. În acest răstimp locuitorii își duc mai departe veacul în satul din pădure pe
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
întâlnim locuitori și în Vlădeasa și Gura Vlădesei. Generațiile care au urmat primilor întemeietori ai satului din pădure au coborât treptat, treptat din bazinul Văii Mari înspre Valea Someșului acolo unde cu secole în urmă groful Banfy își părăsește curtea domnească. În a doua jumătate a veacului al XVIII-lea coboară din satul din pădure descendenții familiilor întemeietoare ale Tinteștilor și anume Lupuț, Graurii, Ionăceștii, Băieșii, Porumbii, Vulturii veniți din Dobrocina. Numeroasa familie a Vălenilor: Toma, Grigore, Lupuț, Dumitru și descendenții
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
țară construit între anii 1810-1815. 1805 Biserica a fost coborâtă de pe podețul numit ”Groapa Bisericii” pe șes iar în 1825 a fost urcată pe podișul de sub Coasta Măzărichii. În același timp sub Hagău domeniul Gherla a construit o mică curte domnească, clădire care începând cu 1906 a devenit școala din sat. 1848 La război au participat și tineri din satul Căpâlna înrolați în oastea lui Urban. Moș Șofrone de la Cruce, prins de unguri a fost înrolat în oastea lui Bem, dar
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
această moșie. Denumirea satului Farcaseni provine de la numele stolnicului Radu Farcasanu, care a avut în proprietate aceasta moșie. Acesta se trage dintr-o veche familie boierească din zona Romanațiului, județul Olt. Strămoșul acestei familii boierul Farcasanu era membru al divanului domnesc al lui Constantin Brâncoveanu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gratia se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,74%), cu o minoritate de romi (2
Comuna Gratia, Teleorman () [Corola-website/Science/301803_a_303132]
-
numelui sau de origini latine se deduce ca exista de mai multe secole cu aceasta denumire. Satul Depusa format la început din oameni liberi a ajuns la sfârșitul secolului XVI-lea, prin cumpărare, în posesia lui Mihai Viteazul, devenind sat domnesc, iar locuitorii săi au fost transformați în țărani șerbi (rumâni). După moartea acestuia, pe timpul lui Radu Mihnea locuitorii satului Depusa (azi Peretu) se răscumpără de rumânie și devin iarăși megieși. Între anii 1816 - 1864 se face strămutarea satului din deal
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
Focșeasca, Ghergheleul, Mircești, Moara Grecilor, Portari,Protopopești, Rediul, Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești, Uncești, Valea Rea și Zăpodeni;15 1816 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești,Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Codăești, Dămăcușeni,Dănești, Draxeni, Dumeasca, Ferești, Ghergheleul, Mărășeni,Mircești, Moara Domnească, Portari, Rediul, Scânteia, Șerbotești,Șurănești, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Uncești, Valea Rea șiZăpodeni; 1820 format din satele Bălițeni (în loc de Telejna), Bereasa,Bodești, Borosești, Boțoaia, Bumbătești (în loc de Tăcuta),Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăești,Dămăcușeni, Dănești, Draxenii de Jos și Draxenii
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Rea șiZăpodeni; 1820 format din satele Bălițeni (în loc de Telejna), Bereasa,Bodești, Borosești, Boțoaia, Bumbătești (în loc de Tăcuta),Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăești,Dămăcușeni, Dănești, Draxenii de Jos și Draxenii de Sus (în loc deDraxeni), Dumeasca, Ferești, Focșeasca, Ghergheleul, Mărășeni,Mircești, Moara Domnească, Petrești, Portari, Rășcani, Rediul,Scânteia, Șerbotești, Șurănești, Tătărăni, Tufești, Uncești, ValeaRea și Zăpodeni; 1834 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Bumbătești, Butucăria, Cănțălărești, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești,Codăești, Dămăcușeni, Dănești, Dobroslovești, Draxeni, Focșeasca,Ghergheleul, Măcrești, Mărășeni, Mircești, Petrești, Portari,Protopopeștii
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Sus, Tăcuta(sau Bumbătești), Tătărăni, Telejna, Tufeștii de Jos, Tufeștii de Sus,Valea Rea și Zăpodenii; 1843 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucăria, Ciofeni, Ciorâța, Cârlești, Codăiești, Dămăcușeni,Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești, Focșeasca,Ghergheleul, Mircești, Moara Domnească, Odaia Olăneștii, Petrești,Portari, Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Glodencii, Protopopeștiilui Cujbă, Rășcani, Rediul Spătarului, Burchi, Scânteia, Șerbotești,Șurănești de Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari (în loc de
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
Jos, Șurănești de Sus, Tăcuta, Tătărăni, Telejna, Tufești, Valea Rea și Zăpodeni; 1853 format din satele Bereasa, Bodești, Borosești, Boțoaia,Butucari (în loc de Butucăria), Ciofeni, Ciorâța, Codăiești,Dămăcușeni, Dăneștii Mânăstirii, Dăneștii Răzeși, Draxeni, Ferești,Focșeasca, Ghergheleul, Mirceștii Bontășești, Mircești Răzeși,Moara Domnească, Petrești, Portari, Protopopeștii Cujbeștilor,Protopopeștii Ducăi, Protopopeștii Vasluiului, Rășcani, Rediul lui16 BISERICA "SF VOIEVOZI" BEREASA PAROHIA DĂNESTI PROTOIERIA VASLUI EPISCOPIA HUȘILOR ISTORICUL BISERICII ‘SF.VOIEVOZI’ Satul Bereasa, comuna Dănești Biserica SF. Voievozi a fost mutată din cimitirul satului Bereasa în
Bereasa, Vaslui () [Corola-website/Science/301863_a_303192]
-
-i-se danie moșia unor răzeși din satul Văleni și Stolniceni pe Bârlad, partea Bumbăreștilor, „pentru mult bine ce le-a făcut, scoțându-i de la o nevoie” . La 30 iunie 1709, Antiohie mare logofăt ajunge să fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
fiind "Raicul, Hănăseni, Bârlești, Epureni, Schineni, Sărățeni, Lățești, Blăgești, Igești, Cârja, Hrăniceni, Rânzești, Vădeni, Bogdănești, Lupești, Mânzătești, Sipeni, Aldești, Gănești, Prodănești, Slivna, Cavadinești, Șipotele, Grăpeni, Susăni, Comănești, Costești" și" Onești." Așadar la 6 septembrie 1844 i se aprobă în cancelaria domnească lui Alecu Sturza " „târg cu zi de târg și iarmaroace pe moșia sa din Murgeni”". Alege ca loc exact răscrucea drumurilor din actuala vatră a Murgeniului de astăzi, deoarece satul vechi Murgeni se afla dincolo de Elan și venea „peste mână
Murgeni () [Corola-website/Science/301898_a_303227]