6,786 matches
-
bărbat în casa noastră. Dar providența era cu mine în mod neobișnuit și aceasta a fost prima dată în ultimele săptămâni când am intrat în apartament și acolo nu mă aștepta nici o surpriză neplăcută. Cât am aruncat niște haine în dormitor, Gary a făcut turul musafirului, uitându-se la cărți și prefăcându-se că-l interesează tablourile noastre. — Oricine altcineva m-ar fi întrebat ce caut aici și cum am făcut rost de adresă. M-am dus în bucătărie să văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
atunci. Coborâm în cinci minute. Haideți, copii! O să luăm cina cu Eddie. Amândoi au lovit cu pumnul în gol, de bucurie. —Daaa! Ed îi urmări cu privirea până au ajuns în capul scărilor și au luat-o la dreapta. Către dormitorul de lângă al nostru. Era din ce în ce mai bine. Ar fi trebuit să aduc un compendiu despre jocuri. El observă că aveam un aer nefericit. —Jen, nu e deloc situația ideală pentru tine. Am putea pleca mâine. Nu vreau să-ți stric weekendul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
în goană, suind câte două, scările de lemn. Sprinteneala trupului mă bucură. Numai mânerul de alamă îmi pare rece, sau mâna ce-l cuprinde și-l apasă e înfierbântată de nerăbdarea revederii. Gloria nu-i acasă. Trec prin coridor în dormitorul nostru. Sertarele scrinului și ușile dulapului sunt deschise. Patul, nefăcut. Săpunul pe jos, lângă un ceainic și un lighean cu apă întrebuințată. O singurătate de cavou. Pe masa mea de scris, regăsesc mucurile de țigări lăsate cu douăzeci de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
-i dea de urmă. Dar comandantul batalionului nu mai revăzu vânatul, căci lupul rănit se pierdu pentru totdeauna într-un mărăciniș de nepătruns, după ce lăsase la răspântii, în zăpadă, câte o groapă înroșită, unde se ghemuise ca să-și lingă rănile. „Dormitorul meu era la pușcărie. Astfel hotărâse comandantul batalionului. Plecam de acolo dimineața și mă înapoiam seara, târziu, condus de un soldat bătrân, cu baioneta la armă. Dormeam pe jos, pe rogojină, alături de trompetul Chihaia Gheorghe, făcut prizonier pe un deal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
un roman, cu structura unui roman. Începe la finalul poveștii, sau aproape de final, pentru a se Întoarce la Început, a ajunge la mijloc și apoi a reveni la final, care este, de fapt, Începutul... PARTEA ÎNTÎI Londra, decembrie 1915. În dormitorul mare (nicicând nu a fost epitetul acesta, folosit de agenții imobiliari, mai adecvat) al apartamentului 21 din Carlyle Mansions, Cheyene Walk, Chelsea, distinsul autor se stinge - Încet, dar sigur. În Flandra, la mai puțin de două sute de mile distanță, alții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
se dovedească profetică. A doua zi de dimineață, Burgess Noakes Își trezi stăpânul la ora opt, ca de obicei. O jumătate de oră mai târziu, În timp ce așeza masa În sufragerie pentru micul dejun, Minnie Kidd auzi un țipăt venind din dormitorul dlui James și Îl găsi Întins pe podea În cămașa de noapte, Încâlcit În firul lămpii electrice, pe care o dărâmase de pe noptieră În timp ce Încerca să ajungă la clopoțelul pentru servitori. — Ah, domnu’ James! exclamă ea, Îngenunchind alături. V-ați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
făcut un atac paralitic după toate canoanele, o informă el aproape cu mândrie, după ce doctorul Des Voeux sfârși să Îl examineze. Iar prietenei sale Fanny Prothero, care Îl vizită În aceeași zi și căreia i se Îngădui să intre În dormitor, Îi destăinui că, În timp ce se prăbușea la pământ, auzise un glas, care nu era al lui, rostind limpede: „Deci iat-o În sfârșit, măreața clipă!“ Măreața clipă se apropia cu certitudine, dar Încă nu sosise. Henry mai avu destulă putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Câteva zile mai târziu, Își exprimă dorința de a dicta câteva observații cu privire la propria stare. Des Voeux decide că activitatea nu-i poate face rău și că l-ar putea ajuta, de aceea mașina de scris Remington este adusă În dormitorul mare pe masa cu rotile ca un aparat medical, iar Theodora Își ocupă locul obișnuit În fața tastaturii. „Chestiunea recuperării mi se pare la fel de importantă și de măreață ca orice altă Împrejurare pe care am avut ocazia de a o Înregistra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cap că Burgess ar trebui să Îl ducă În vizită la lady Hyde. Are febră și doctorii declară că suferă acum de o pneumonie embolică provocată de un cheag aflat În plămân. Privindu-l cum stă culcat pe spate În dormitorul Întunecat, cu draperiile trase, respirând zgomotos, cu colțurile gurii lăsate și obrajii supți, adânciți Între maxilarele fără proteză, Theodorei i se pare că aura Marelui Scriitor, „cher maâtre“, cum Îngăduie tinerilor admiratori să Îi spună, s-a evaporat În fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
uitat printr-una o dată, spune Joan. N-am Înțeles nimic din ea. — Păi nici n-au fost scrise pentru de-alde noi, zice Burgess. Cărțile alea sunt literatură. Pentru Theodora Bosanquet, În timp ce bate pe clapele mașinii de scris Remington În dormitorul mare, a devenit limpede că HJ se crede Napoleon Bonaparte. Deține un număr mare de cărți despre istoria epocii napoleoniene și l-a văzut adesea răsfoindu-le. În starea sa halucinatorie, fratele său William și sora sa Alice s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să fie confuz - ceva mai devreme În ziua aceea s-a crezut la Cork. — De ce Cork? se Întreabă dna James cu glas tare. N-a fost acolo decât o singură dată În viață, acum mulți ani. Theodora o conduce În dormitorul slab luminat, rămânând respectuoasă În urmă, lângă ușă. Poți să ne lași singuri, domnișoară Bosanquet, spune dna James pe un ton care aduce mai degrabă a ordin decât a invitație. Henry stă Întins pe spate, cu cuvertura trasă până sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
morfină pentru a-l liniști, iar acesta a refuzat. A doua zi, Însă, lucrurile se Îmbunătățesc. La instrucțiunile neobositului doctor, În apartament este adusă o canapea cu rotile fixate sub picioare, cu ajutorul căreia Henry poate fi mutat cu ușurință din dormitor În salon. Burgess Împinge canapeaua lângă fereastră, pentru ca să se poată uita la vasele și barjele care Încrețesc apele cafenii ale râului. Este o priveliște care i-a plăcut Întotdeauna și pe care pare să o găsească alinătoare, de aceea mutatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
asemenea bărbatului din povestirea domnului James, nici măcar nu a observat că Îl iubește? Seara târziu, În ajunul Anului Nou, dna James Îi convoacă pe servitori În salon. Îi cere lui Burgess să se asigure că asistenta este la datorie În dormitorul mare și că ușa salonului este bine Închisă. Apoi le spune că a fost informată pe căi neoficiale, cu câteva zile În urmă, că dl James urmează să primească Ordinul de Merit, pe lista distincțiilor de Anul Nou. Aceasta va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
despre experiențele din război. Minnie e dornică să mai asculte, dar Burgess schimbă subiectul. Este aproape miezul nopții și, la propunerea lui, se strecoară toți până În salon (dna James s-a dus la culcare și asistenta moțăie alături de pacient, În dormitorul mare), aprind luminile și deschid ferestrele cu ghilotină ca să audă ceasurile bătând ora douăsprezece. Lămpile cu gaz de pe cheiul din Chelsea ard stins În urma restricțiilor impuse sistemului de iluminat public și vasele care se mișcă În sus și În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
am venit atât de devreme? — O, da! Dar nu știu dacă dânsul o să vă Înțeleagă, domnule, spune Minnie. Se simte foarte rău În dimineața asta. Se poate spune că aproape nici nu e conștient. — Ce păcat. Minnie Îl conduce până În dormitorul mare. Pentru plămânii lui James, draperiile sunt trase, ca izolație Împotriva aerului umed și rece de afară, și singura sursă de lumină este o lampă de masă, cu abajur. În Încăpere este atât de Întuneric, Încât Gosse este aproape nevoit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Gosse. Chipul rămâne impasibil. Gosse se uită la Minnie. Minnie ridică din umeri. În liniștea Încăperii, amândoi aud sirenele de ceață mugind trist una la alta pe râu. Puțin descurajat de acest contratimp cu anunțul lui, Gosse iese tăcut din dormitor, iar Minnie mai rămâne, să aranjeze așternuturile. În timp ce ușa se Închide În urma lui Gosse, scriitorul deschide ochii și murmură: — Stinge lumina, Kidd, nu vreau să se vadă că roșesc. Ceva mai târziu În cursul zilei, James se arată mai plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cerând supusă să fie posedată acolo, pe loc. „Elle poussa un cri, frappée, comme de la foudre, par la sensation qu’elle appelait.“ Henry auzise țipătul acela de mai multe ori, prin pereții subțiri ai camerelor ieftine de hotel, din spatele ușilor dormitoarelor În timp ce străbătea cu lumânarea coridoare Întunecate din marile conace de la țară, de prin umbrele care umpleau noaptea arcadele podurilor din Paris, fără a avea o imagine mentală clară a ceea ce Însemnau ele. Acum știa. Maupassant se pricepea să scrie, indiferent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și carpetele Încă nu fuseseră livrate de Baker’s). — Ăsta e salonul, dar eu am să-l folosesc drept birou - am comandat rafturile special... camera asta o să o folosesc pentru a primi oaspeți... sufrageria, frumos proporționată, nu ți se pare?... dormitorul mare... dormitorul pentru musafiri... bucătăria și camerele pentru servitori. Fenimore clipi puțin la ultimele. — O să ai servitori care să locuiască aici? Un majordom și o bucătăreasă-menajeră. Am angajat un cuplu admirabil, domnul și doamna Smith. El a lucrat Înainte la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Încă nu fuseseră livrate de Baker’s). — Ăsta e salonul, dar eu am să-l folosesc drept birou - am comandat rafturile special... camera asta o să o folosesc pentru a primi oaspeți... sufrageria, frumos proporționată, nu ți se pare?... dormitorul mare... dormitorul pentru musafiri... bucătăria și camerele pentru servitori. Fenimore clipi puțin la ultimele. — O să ai servitori care să locuiască aici? Un majordom și o bucătăreasă-menajeră. Am angajat un cuplu admirabil, domnul și doamna Smith. El a lucrat Înainte la un conte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Îi convocase la o a doua repetiție cu costume, târziu) și i se părea că dormise cel puțin câteva ceasuri; dar simțea că nu poate fi nici trecut de șase, fiindcă liniștea de pe stradă era prea adâncă. Întunericul gros din dormitorul cu draperii nu oferea nici un indiciu, iar lucrul acesta avea să rămână valabil până mult după ora șapte În miezul iernii londoneze. Putea, desigur, să bâjbâie după un chibrit și să se uite la ceasul așezat pe noptieră, unde Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Înmormântarea urma să aibă loc la Roma - chiar imediat ce se Întorsese acasă de la agenția de voiaj -, oroarea cu care citise articolul din ziarul venețian trimis de un prieten, În care se spunea că Fenimore căzuse, sau se aruncase, de la fereastra dormitorului de la etajul al doilea al Casei Semitecolo, În primele ore ale zilei de miercuri, 24 ianuarie. Convingerea nezdruncinată că Își pusese singură capăt zilelor Îl cuprinse imediat, iar ziarele englezești din zilele care urmară Îi dădură dreptate. Dar mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
obicei, un mic junghi de vinovăție la gândul fetei În casă a cărei sarcină era să o arunce, dar Îi era prea lene să Își pună halatul și papucii și să lipăie pe culoar până la WC, pe urmă Înapoi În dormitor, să se bărbierească, și iar până la baie, să se spele. Își scoase scufia de mătase neagră pe care o purta În pat și bluza de pijama, tremurând un pic, căci focul Încă nu Încălzise aerul din Încăpere. Turnă apă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Înștiințându-l că se duce singur. 6 Soarele Îl trezi devreme, luminând printr-o crăpătură a draperiei. Se Înălța pe deasupra bisericii și, În diminețile senine, avea Întotdeanuna un moment când arunca o rază drept În jos, pe West Street, În Dormitorul Regal și chiar pe pernă, dacă neglijase să tragă draperia complet la culcare. Aceasta era făcută din pânză de in irlandeză pusă În două, de un albastru-verzui care contrasta plăcut cu pereții lambrisați cu stejar. Alesese el Însuși materialul, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de corespondență pentru oaspeți, scara În arc de cerc, care ducea către Salonul Verde (botezat astfel după lambriurile vopsite), luminoasă și aerisită, din care, pe o fereastră, se vedea grădina și, pe cealaltă, o minunată priveliște a orașului Winchelsea; și dormitorul mare, denumit Dormitorul Regal pentru că George I dormise acolo timp de patru nopți, după ce nava sa fusese Împinsă de furtună pe plaja Camber Sands din apropiere (cu ce satisfacție Își imaginase imediat cum se va lăuda cu această asociere cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
oaspeți, scara În arc de cerc, care ducea către Salonul Verde (botezat astfel după lambriurile vopsite), luminoasă și aerisită, din care, pe o fereastră, se vedea grădina și, pe cealaltă, o minunată priveliște a orașului Winchelsea; și dormitorul mare, denumit Dormitorul Regal pentru că George I dormise acolo timp de patru nopți, după ce nava sa fusese Împinsă de furtună pe plaja Camber Sands din apropiere (cu ce satisfacție Își imaginase imediat cum se va lăuda cu această asociere cu regalitatea față de William
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]