KorAP: Find »[drukola/base=e & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...178 179 180 ...222 >

5,533 matches

Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479

M) ?i conduitele altor actori, dup? formulă: P = (H x E) x [Mx (H x E)] (Wiese, 1924-1929). Sociologia are deci un statut intermediar �ntre �?tiin?ele spiritului� ?i �?tiin?ele naturii�. F?c�nd din individ unitatea de observa?ie empiric? a sociologului, von Wiese d? demersului s?u o orientare pozitivist? cu at�ț mai original? (?i, �n acela?i timp, măi marginal?) �n epoc? (Wiese, 1926) cu c�ț ea este �nso?it? de veleit??i de cercetare

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de exemplu, religia) care, dimpotriv?, este unic? ?i netransmisibil? deoarece este legat? de un popor ?i de o epoc? [?i care nu poate fi deci studiat? dec�ț �n ea �ns??i, deoarece scap? evolu?ionismului istoric (1927-1935]. �n opozi?ie cu acest demers esen?ialmente filosofic, Thurnwald dezvolt? tradi?ia comparatist? inaugurat? de c?tre M. Weber, exploat�nd largă să cultur? etnologic? (1932-1935). Dar, �n acest domeniu, lucr?rile cele mai semnificative s�nt cele ale unor cercet?tori

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
iilor fă?? �n fă?? �ntre intimi (�consocia?i�), �contemporanii� construiesc prin �tipificare� modele ideale ale conduitelor altora care le permit s? interpreteze aceste conduite ?i �n acela?i timp s? ?i le defineasc? pe ale lor. Aceste procese de construc?ie a regulilor de conduit? tipice (idealizate prin reduc?ia experien?elor personale sau a cuno?țin?elor transmise) ar trebui s? constituie obiectul unei sociologii comprehensive � care nu se poate fondă pe empatie ?i care, prin acest fapt, permite dep

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
statului �n �procesul de civilizare� (1939a ?i b), cu referin?e explicite la Weber, la Marx ?i � o excep?ie remarcabil? � la Freud. �n aceste lucr?ri s�nt sever criticate reduc?ionismele totalizante sau individualizante care �?i �mp?r?eau atunci c�mpul teoretic; accentul este opus, �n manier? weberian?, pe aspectul dinamic ?i instabil al configura?iilor istorice pe care indivizii le construiesc �n procesul interac?iunilor lor, ?i �n cadrul c?rora ei �?i determin? conduitele. Dup? r

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
la Frankfurt, determinarea social? a con?inuturilor cunoa?terii ne?tiin?ifice nu e pus? la �ndoial?. Influen?at de relativismul weberian ?i �n acela?i timp de marxism, el afirm? c?, dup? epoc?, fiecare grup uman produce, �n func?ie de pozi?ia să social?, o cunoa?tere original?. Doar o inteligen?ie eliberat? de leg?turile sale sociale ar fi �n m?sur? s? fac? sinteză �ntre aceste adev?ruri par?iale (1929). Relativismul s?u, de?i departe

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n?scut, c�ț ?i �n Italia unde l-a condus evolu?ia ideilor sale politice (de la socialism la fascism). Foarte devreme, studiul partidelor politice (1911) a scos la lumin? o faimoas? �lege de bronz� ce spune c? orice organiza?ie de mas? d? na?tere unei oligarhii profesionale pe care apoi o las? s? se perpetueze. Lucr?rile sale ulterioare asupra na?ionalismului (1929) ?i asupra circulă?iei elitelor (1934) se �nscriu �n aceea?i arie tematic? de analiz? a

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
segregare social?, ce vor face obiectul Urban Area Projects la care se vor �nh?mă cercet?torii de la Chicago, �n timp ce cercet?torii de la Columbia se vor ilustra prin tehnologia sondajelor preelectorale ?i prin anchetele de marketing. Aceast? genera?ie de cercet?tori poate fi descris? ca fiind cea a primilor profesioni?ți ai sociologiei: Se poate spune c? europenii s�nt sociologi supu?i regulilor, �n timp ce americanii s�nt primii sociologi laici [55:8]. �n timpul acestei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
i Benedict, Margaret Mead, Linton ?i Kardiner. Aceast? serie de cercet?ri este inaugurat? �n 1924 de c?tre șo?îi Lynd care, f?r? o formare sociologic? prealabil? ?i f?r? obiective m?rturisite de reform? social?, realizeaz?, gra?ie finan??rilor din partea ISSR, monografia unui oră? industrial mijlociu din Indiană pe care �l vor boteza Middletown ?i care era considerat un microcosmos semnificativ pentru societatea american? �n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
n �ntregul ei (Lynd ?i Lynd, 1929). Urm�nd un demers calchiat pe acela al antropologiei culturale anglo-saxone, cu metodele luate de la Chicago [32], ancheta abordeaz? cu meticulozitate dimensiunile sociale, economice ?i culturale ale comunit??îi, f?r? alt? ambi?ie dec�ț cea descriptiv?. Lucrarea, oglind? clar? a unei Americi trezite la realitate, �n c?utarea propriei imagini, cunoa?te un succes public imediat. Robert Lynd va mo?teni �n 1931 catedră de sociologie de la Columbia l?sat? vacant? de

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
venit direct din antropologie) ?i echipa sa asupra Yankee City (1941-1959); �nceput? �n 1930 cu mijloace considerabile, ea va dura cinci ani, iar rezultatele vor fi publicate �n cinci volume. Warner va degajă din aceast? anchet? � �ntre altele � o defini?ie a structurii sociale că ierarhie stratificat? a status-urilor, �n care dimensiunea prestigiu prevaleaz? asupra dimensiunii bog??ie, defini?ie care va marca sociologia nord-american? ?i �n conformitate cu care o �clas? social?� este constituit? din to?i indivizii care

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
experien?a sa politic? (alungat din Uniunea Sovietic? dup? ce fusese secretarul lui Kerenski) (Sorokin, 1925), el �?i �ndreapt? aten?ia asupra schimb?rîi istorice pe care o analizeaz? sub trei aspecte: social, cultural ?i psihic (1947). Conceptul de �civiliza?ie� de?ine un rol central, desemn�nd grupul societ??ilor cu orient?ri culturale ?i cu institu?îi sociale asem?n?toare, care cunosc o istorie ciclic?, �n cursul c?reia civiliza?ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
c? proiectul s?u intelectual ?i orient?rile socio-filosofice seduc. �n prima sa lucrare (1937), Pareto, Weber ?i Durkheim s�nt cei trei autori (al?turi de economistul englez Marshall) c?rora le caut? punctele de convergen?? �ntr-o original? concep?ie a ac?iunii pe care a vrut-o la egal? distan?? de utilitarism, culturalism ?i pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pozitivism [13]. Astfel, �structura ac?iunii sociale� este definit? ca fiind compus? din modele culturale de semnifică?îi institu?ionalizate �n sistemul social ?i �n cultur? ?i interiorizate de c?tre indivizii care le actualizeaz? �n conduitele lor �n func?ie de situa?iile �n care se afl?. �ns? abia dup? r?zboi dezvolt? Parsons o teorie general? care va deveni dominant? �n sociologia american?. Cu aceasta, Harvard devenea epicentrul unei sociologii reconciliante fă?? de preocup?rile teoretice ale �p?rin

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care dau fonduri cer rezultate concrete ?i exploatabile) ?i pragmatice (sociologia nu poate deveni ?tiin?? dec�ț dac? aser?iunile sale s�nt verificabile empiric). Or, numai datele cuantificabile pot face obiectul analizelor riguroase ?i a testelor de validare, gra?ie instrumentelor statistice. Singurele fapte care pot fi cuantificate ?i testate s�nt cele direct observabile ?i �n num?r mare. Individul este considerat o cale de acces privilegiat? spre �structurile sociale� care, pe de o parte, determin? conduitele indivizilor, iar

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
de o parte, determin? conduitele indivizilor, iar pe de alta, rezult? din agregarea acestora din urm?. Explică?ia acestor conduite, ca ?i a fenomenelor colective structurale pe care le produc, trece deci prin identificarea �variabilelor� � individuale sau colective � �n corela?ie cu atitudinile aferente acestor conduite. Tehnicile e?antion?rîi au fost dezvoltate ca urmare a anchetei lui Booth asupra vie?îi muncitorilor londonezi. Analiza factorial? a fost inventat? de c?tre englezul Spearman. Sociologia familiei s-a dezvoltat �ntr-o optic

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
aferente acestor conduite. Tehnicile e?antion?rîi au fost dezvoltate ca urmare a anchetei lui Booth asupra vie?îi muncitorilor londonezi. Analiza factorial? a fost inventat? de c?tre englezul Spearman. Sociologia familiei s-a dezvoltat �ntr-o optic? cantitativ? gra?ie mineralogistului francez Le Play. Gabriel Tarde a fost campionul cercet?rilor asupra m?sur?rîi atitudinilor ?i asupra psihologiei sociale a comunic?rîi (arunc�nd o privire asupra scenei franceze, nu este exagerat s? vorbim de victoria să postum? �n

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pot revendică un anumit num?r de p?rin?i fondatori: Max Weber a fost, �n anumite perioade, un entuziasmat al cuantific?rîi ?i a f?cut el �nsu?i numeroase calcule; Ț�nnies a inventat un coeficient de corela?ie inedit; �n timpul vacan?elor de Pa?te, von Wiese �?i ducea studen?îi prin sate s? studieze pe viu rela?iile sociale. ?i totu?i, �nainte de 1933, nici �ntr-o parte a Europei de Vest cercetarea empiric? nu c

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
e cauzale (analiza corela?iei, regresia linear?), pentru a testa legitimitatea (analiza multivariat?) ?i pentru a evalua intensitatea (analizele factoriale sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se �nrude?te mult cu psihologia social? de inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
factoriale sau de dependen??); Din acest motiv, conceptele degajate s�nt pur nominale, a?a cum o dovede?te multiplicarea tipologiilor ie?ițe din combinarea m?surilor variate. Aceast? sociologie empiric? se �nrude?te mult cu psihologia social? de inspiră?ie behaviorist?, prin metoda să individualizant? ?i prin rolul atribuit �atitudinilor� (inferate din opiniile emise) �n explicarea comportamentelor. Pentru promotorii s?i (dac? nu pentru to?i utilizatorii s?i) un asemenea demers se vrea pragmatic. Fiind considerat singurul posibil ?i

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
principiu: �l ignor? pur ?i simplu. Adesea fecund, acest demers a contribuit la elaborarea unei sociologii empirice a ac?iunii care r?m�nea, evident, de teoretizat. Vienezul Lazarsfeld, care venise s? studieze �n Statele Unite �ncep�nd cu 1932 gra?ie unei burse Rockefeller, s-a instalat definitiv aici �n 1935. Mai �nt�i a ocupat un post la Universitatea din Newark, apoi a devenit rapid liderul principal al tradi?iei empiriste ?i cantitative dezvoltate la Columbia unde a fost numit

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi?ie necesar? a valid?rîi lor empirice prin metode cantitative ?i calitative. Apoi, plec�nd de la indicatori, �ntotdeauna par?iali, trebuie construi?i fie �indicii� statistici, fie �tipologiile� calitative care permit m?surarea iar uneori identificarea absen?ei sau prezen?ei

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
al anumitor elemente ale unui sistem social; el invit? �n egal? m?sur? la cercetarea echivalentelor func?ionale ?i, mai ales, a func?iei �latențe� care poate fi ascuns? observatorului sau actorilor �n?i?i de c?tre o func?ie �manifest?� (Merton, 1949). Punerea �n aplicare a analizei func?ionale �n domenii variate a permis lui Merton s? elaboreze cu succes teorii �cu raz? medie� (middle-ranged) �n domeniul anomiei ?i devian?ei (Clorward ?i Ohlin, 1960; Merton ?i Nisbet, 1961

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
a ?i radicaliză la sf�r?ițul anilor ?aizeci, o dat? cu agită?ia din campusurile universitare. �n acela?i timp, la Chicago ?i la Harvard vor ap?rea orient?ri teoretice care, dup? ce au constituit o aprig? opozi-?ie fă?? de sociologia dominant?, se vor impune ca fiind cele mai importante de �dup? Parsons� (din acest motiv nu le vom examina ?i nu le vom prezenta �n bibliografie dec�ț �n cadrul urm?torului capitol). Pentru moment, s? ne

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
care o fac s? accead? la un autentic statut de �?tiin?? normal?� (Kuhn). Pe plan teoretic, ea dispune, o dat? cu �structuro-func?ionalismul� parsonsian, de trei atuuri de care vă uză pe �ndelete: un sistem conceptual �mp?rt??it, gra?ie c?ruia s�nt posibile numeroase schimburi intelectuale; un cadru analitic suficient de abstract ?i de general pentru a organiza cuno?țin?ele acumulate ?i � last but not least! � o schem? de ra?ionalizare �n form? ?tiin?ific? a complexului

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
pe care le-am putea defini ?i utiliza. Ea se distinge esen?ialmente prin gustul pentru structurile social-istorice, prin problemele ce privesc direct mizele colective cele mai presante ?i �ncerc?rile omene?ți dureroase. Cred, de asemenea, c? aceast? tradi?ie se izbe?te, �n prezent, de obstacole considerabile at�ț �n interiorul ?tiin?elor sociale, c�ț ?i �n contextul politic ?i universitar � dar c?, totu?i, calit??ile ce-i s�nt inerente s�nt pe cale s? devin? denominatorul

by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]