13,637 matches
-
din URSS31, pe sculptorul Alexei Victorovici Sciusev 32, membru titular al Academiei de Științe a URSS, pe directorul Institutului de Istorie al filialei Academiei comuniste din Leningrad, Samuil Samuilovici Bantke 33. Este însă de reținut faptul că o parte a elitei basarabene stabilite după 1918 în URSS a fost decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru de către URSS, în vara anului 1940. Pentru ideologii de la Kremlin, unul dintre obiectivele imediate în Basarabia a fost înlăturarea focarelor de „propagandă antisovietică“ și de „agitație naționalistă“, „elementele suspecte“, „contrarevoluționare și colaboraționiste
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1940 au fost arestați nu numai cei care au făcut politică în diferite partide sau au deținut funcții în administrația românească, dar și alte persoane care puteau fi trecute în categoria „dușmanilor de clasă“. Astfel, un număr important al fostei elite basarabene care nu a reușit sau nu a dorit să se refugieze 36 - deputați, senatori, miniștri, prefecți, primari, directori de bănci, profesori, preoți 37 - a resimțit din plin ostilitatea noii puteri. Se pare că, în asemenea condiții, au existat și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
alte republici care și-au pierdut independența în 1940. În Lituania, de pildă, dintre cei 79 membri ai Consiliului de Miniștri, 38 au fost executați sau expulzați, iar 37 au emigrat în Vest (Vladas Gaidys, The Emergence of Lituanian Political Elite, în V. Shlapentokh, Ch. Vanderpool, B. Doktorov (ed.), The New Elite in Post-Communist Eastern Europe, Texas A&M University Press, 1999, p. 120-121). A se vedea, de pildă, A. M. Lazarev, Moldavskaja Sovetskaja Gosudarstvennost’ i bessarabskij vopros, Kišinev, 1974, p. 128-131
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de pildă, dintre cei 79 membri ai Consiliului de Miniștri, 38 au fost executați sau expulzați, iar 37 au emigrat în Vest (Vladas Gaidys, The Emergence of Lituanian Political Elite, în V. Shlapentokh, Ch. Vanderpool, B. Doktorov (ed.), The New Elite in Post-Communist Eastern Europe, Texas A&M University Press, 1999, p. 120-121). A se vedea, de pildă, A. M. Lazarev, Moldavskaja Sovetskaja Gosudarstvennost’ i bessarabskij vopros, Kišinev, 1974, p. 128-131. • Născut în 1861 în satul Lozova (Chișinău). A fost deputat în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
25; D. Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative ale elitei românești 58. Dintre aceștia, semnificative sunt cazurile lui Pantelimon Halippa 59, Ștefan Holban 60, Daniel Ciugureanu 61, Ion Pelivan 62, Ion Rășcanu 63, • A se vedea, în acest sens, Vasile Țepordei, Amintiri din Gulag, București, 1992; C. C. Giurescu, Amintiri, București
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fost primar al Bucureștiului. A murit la Sighet (Giurescu, Amintiri, p. 479). Tancred Constantinescu 64, Dimitrie Topciu 65, Gherman Pântea 66 și Vladimir Cristi 67. Merită remarcat și faptul că, în 1940, s-a refugiat în Regat o parte a elitei culturale și științifice de la est de Prut, unii dintre basarabeni fiind încadrați în universități și centre de cercetare din România. Printre aceștia amintim doar câteva nume cunoscute publicului larg: Vasile Harea, născut în 1895 în satul Susleni (Orhei), fost deputat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în 1884 în satul Tănătari (Tighina)72, a lui Teofil Ionciu, născut în 1885 în satul Olișcani (Orhei)73. Revenind la situația din Basarabia de după 28 iunie 1940, ar trebui reținut faptul că vidul creat de refugierea sau arestarea vechii elite interbelice a fost umplut prin așezarea în pozițiile politice, științifice și culturale cheie a unor persoane cu o pregătire deseori discutabilă din fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din fosta RASSM și din alte regiuni ale Uniunii Sovietice. Studierea destinului personalităților basarabene va contribui nu numai la cunoașterea evenimentelor care au marcat istoria teritoriului dintre Prut și Nistru în ultimul secol, dar și la înțelegerea continuității și discontinuității elitei basarabene. În sfârșit, vom putea înțelege mai bine și derapajele care au marcat evoluția Republicii Moldova după 1991. • A studiat Dreptul la Moscova și Iași, luându-și doctoratul în economie la Cernăuți. A fost deputat în Sfatul Țării și în Parlamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ei (ucrainenii, spre exemplu, intrau în această categorie). Propaganda desfășurată în această direcție lua forma unui război psihologic ce urmărea diminuarea rezistenței psihologice a adversarului și întărirea convingerii acestuia că n-are viitor contrarevoluția. A treia direcție viza armata și elitele muncitorești, elemente care trebuiau atrase de partea revoluției. În această privință, Lenin s-a dovedit un geniu. Dacă • Jacques Ellul, Histoire de la Propagande, Paris, PUF, 1967, p. 114. • Vezi mai ales Arnold J. Toynbee, Looking Back Fifty Years, în The
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Brüder vom türkischen Joch zu befreien. 1878, auf dem Berliner Kongreß, wurden die drei südbessarabischen Distrikte Bolgrad, Cahul und Ismail, die Rumänien 1856 durch die Bestimmungen des Pariser Vertrags zurückbekam, von Neuem Rußland zugesprochen. Das wurde von der rumänischen politischen Elite bis 1916 immer wieder gegen Moskau angeführt. Nicht zuletzt diente das als Argument der Anhänger der Mittelmächte in der Zeit von 1914 bis 1916, um von einer Allianz mit Rußland abzuraten. Die Nichteinhaltung vieler Bündnisverpflichtungen im Ersten Weltkrieg (auch in
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1982, 2, p. 3-13; H.W. Pleket, Urban Elites and Business in the Greek Part of the Roman Empire, în Trade in the ancient economy, edited by P. Gransey, K. Hopkins and C.R. Whittaker, London, 1983, p. 113-144; idem, Urban Elite and the Economy in the Greek Cities of the Roman Empire: Some preliminary Remarks, în Pratika tou è’ Diethnous Synedrion Ellenikès kai Latinikè Epigraphikès, Athena, 3-9 oktôbrion 1982, Athena, 1984, p. 134-143; L. de Salvo, Economia privata e publici servizi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
stabilit în Rusia, unde în 1790 s-a născut I. Liprandi. Participant la războiul din 1806-1812 și la războiul Rusiei contra lui Napoleon, în urma unuia dintre duelurile cu care era obișnuit, I. Liprandi a fost transferat dintr-un regiment de elită din Franța în unul dislocat în Basarabia 13. Ajuns în Basarabia în ianuarie 1820, I. Liprandi a fost îndemnat să „adune informații despre acțiunile turcilor în Principatele Românești și Bulgaria“14. Pe la mijlocul anului 1820 locotenent colonelul I. Liprandi a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din teoria lui Marx n-a fost, deci, rodul hazardului. Într-adevăr, o dialectică a neîncrederii, a înfruntării și a represiunii a sfârșit prin a produce un imaginar grotesc, în care celălalt, adică marea armată a „mizerabililor“, căpăta, în ochii elitelor, imaginea unei omeniri diferite și amenințătoare, degradată, irecuperabilă, potențial criminală 142. Dintre cei doi actori implicați în susținerea acestei alterități, cel care comandă, contrar aparențelor, nu este cel despre care se vorbește, proletarul, ci burghezul, acela care ține discursul și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
semnificativă a instituțiilor și a culturii democratice; resemnarea fatalistă în fața ideii „necesității“ dictaturii în vremuri de restriște (să notăm că înainte de a „beneficia“ de „necesitatea“ comunismului am experimentat „necesitatea“ regimurilor autoritare, idee ce a fost îmbrățișată în devălmășie atât de elitele politice, cât și de cele intelectuale și spirituale, care le-au transferat mulțimilor) - toate acestea s-au constituit în agenți istorici care au favorizat geneza comunismului în România. Un teren solid democratic nu ar fi stopat ascensiunea comunismului în Răsărit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
chit; poporul este cel care se înrobește, care se ucide, care, putând să aleagă între a fi liber și a fi rob, abandonează libertatea și își ia jugul, care își acceptă răul sau, mai degrabă, îl urmărește“23. Au deprins elitele intelectuale românești, în anii regimului comunist, să suporte măcar cu înțelepciune ceea ce nu puteau schimba? Violenței regimului, intelectualii i-au răspuns diferențiat: unii cu lașitate, alții cu viclenie și, în fine, alții cu tăcerea. Lașitatea, cu deosebire, a făcut o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Etienne de la Boétie, Discours de la servitude volontaire, Paris, 1983; apud Claude Karnoouh, Românii. Tipologie și mentalități, București, Ed. Humanitas, 1994, p. 143. explicată doar prin duritatea regimului stalinist din România. Va trebui să invocăm în cauză și fatalismul paralizant al elitelor, nutrit, e drept, de la cel al mulțimilor, dar nu mai puțin vinovat, prin aceasta, pentru refugiul în infinite prudențe ori în interstițiu. Acest fapt contrastează cu abordarea sistematică a viciilor congenitale și intratabile ale utopiei comuniste din opera lui Michnik
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
exponenții modelului cultural jdanovist și au consacrat dependența culturală față de regim. În „obsedantul deceniu“ ei au creat realismul socialist, iar în anii ’80 hagiografia oficială. La sfârșitul anilor ’50, atunci când Gheorghiu-Dej a arătat primele semne ale independenței față de Moscova, rezistența elitelor intelectuale față de regim era la fel de modestă cum va fi și cea din perioada autocrației clanului Ceaușescu. În vreme ce destalinizarea a promovat în Rusia hrușcioviană, dar și în Polonia ori în Ungaria, o cultură alternativă și apropierea elitelor de popor, manevrele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
independenței față de Moscova, rezistența elitelor intelectuale față de regim era la fel de modestă cum va fi și cea din perioada autocrației clanului Ceaușescu. În vreme ce destalinizarea a promovat în Rusia hrușcioviană, dar și în Polonia ori în Ungaria, o cultură alternativă și apropierea elitelor de popor, manevrele lui Gheorghiu-Dej și apoi ale lui Ceaușescu au făcut ca trendul intelighenției românești să fie net diferit, aceasta solidarizându-se cu regimul și nu cu națiunea oprimată. Obsesia „cetății asediate“, idee cultivată până la paroxism de patriotismul antirus
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
comunist și nu a promovat critica fundamentelor sistemului. Din acest motiv intelighenția românească nu a putut promova un Michnik ori un Havel. În anul 1968, Ceaușescu a exploatat această stare de spirit, pentru a-și anexa, cu un nesperat succes, elitele intelectuale. Obsesia paralizantă a pericolului extern a fost mobilul acestei noi strategii a „salvării“, prin strângerea rândurilor în jurul PCR. Ceaușescu avea să valorifice și după anii 1971-1974, ani în care și-a edificat puterea absolută, vechea dilemă a elitelor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
succes, elitele intelectuale. Obsesia paralizantă a pericolului extern a fost mobilul acestei noi strategii a „salvării“, prin strângerea rândurilor în jurul PCR. Ceaușescu avea să valorifice și după anii 1971-1974, ani în care și-a edificat puterea absolută, vechea dilemă a elitelor culturale românești, care puse în situația să aleagă între supremația statului și salvarea instituțiilor democratice au optat constant pentru stat. Astfel mobilată, intelectualitatea și-a edificat timpul său, pretinzând să joace rolul de mediator între putere și națiune. Avea să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intelectuale s-a concentrat asupra ceaușismului, perceput ca fenomen deviaționist și numai tangențial asupra fundamentelor comunismului. Anul 1968 a fost o uriașă capcană întinsă de regimul comunist intelectualilor. În acel an fatidic regimul a reușit adunarea la un loc a elitelor vechi și a celor noi, într-o formulă naționalistă ecumenică, restabilită cu acest prilej, după interludiul internaționalist din anii ’50. Opera unor istorici importanți, precum A.D. Xenopol, N. Iorga, I. Lupaș, a fost repusă în circulație, iar cărțile autorilor interziși
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se refugiază la Iași, făcând aici, în ziarul „România” (1917-1918), cu a cărui administrare se vede însărcinat, o combativă, nu rareori exaltată publicistică. În 1911 se afla alături de C. Banu între cei care editează revista „Flacăra”, una dintre publicațiile de elită ale vremii, ilustrându-se ca un destoinic secretar de redacție; în urma unor neînțelegeri, în 1914 demisionează. În 1916 scoate „Ziarul meu”, de fapt o revistă „literară, socială și artistică” pe care o scrie aproape singur, iar un an mai târziu
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
2006, lucrare postată pe HYPERLINK "http://www.energymed.org/hbank/heandouts/ener-med in medical set.htm" http://www.energymed.org/hbank/heandouts/ener-med in medical set.htm. 4. Dawson Church, The Genie in Your genes: Epigenetic Medicine and the New Biology of Intention, (Santa Rosa, CA: Elite, 2007), pp. 137-318. 5. Church, The Genie in Your genes. 6. Richard Gerber, Vibrational Medicine, a treia ediție (Rochester, VT: Bear/Co), p. 428. 7. William A. Tiller, Psychoenergetic Science (Walnut Creek, CA: Pavior, 2007). 8. Valerie Hunt, Infinite Mind
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]