5,034 matches
-
Însă personalitatea unui brand de angajator se construiește mai subtil, deoarece aceasta pare siajul culturii organizaționale. Această personalitate nu se naște așadar ex nihilo și, pentru acest motiv, dacă o cultură organizațională nu este împărtășită, nici personalitatea pe care o emană brandul de angajator nu va fi credibilă. Vom explica pe larg mecanis-mele culturii organizaționale într-un capitol special, pentru a evidenția această interdependență vitală. O altă etapă de relief în branding constă în poziționarea și diferențierea produsului sau serviciului. A
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
aici sunt altfel scrise. Numai altele aparțin autorului. Spuse, respuse și răsspuse * Cine știe o limbă străină, are un ochi în plus. * Se crede atât de important, încât își scrie întregul nume cu majuscule. * Nu poți fi Soare dacă nu emani lumină. * A scrie versuri nu înseamnă a face poezii. * Cunoașterea alfabetului e începutul unei călătorii în miracol. * Cuvintele pătrund mai adânc decât cuțitele. Atunci când crezi că știi totul, viața îți demonstrează că nu știi mare lucru. * Deși vorbesc aceeași limbă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
treceau din mână în mână sticlele de bere, îl arestau pe Dubček și totodată puteau fi obsedați de Tomnaia noci, de mesteceni și katiușe, erau capabili să mintă o lume întreagă și în același timp să citească, de mici, Pușkin, emanau parfumul lor inconfundabil și babuști atotștiutoare, erau irezistibili în toate, în ticăloșie și lirism, în nepăsare și Babel - mi se făcu rău: aceeași apăsare pe cord, o totală dezorganizare a respirației în care nu pulsa decât gândul de a mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
tocilari acri, tovarășe în vârstă cărora li se putea spune și doamne, după cât de îngrijit, aproape festiv, se îmbrăcaseră, și bărbați masivi ale căror bărbii, când dă gerul peste Moscova, seamănă cu a lui Beethoven, din toți și din toate emanând parfumul acela al cămășii lui Trigorin al meu, după noaptea kieviană; spontan, mi-au plăcut - nici unul nu părea dispus să ajungă la Praga într-un tanc sau, mai liniștit spus, nici unul nu făcea parte din figurile sovietice gata să joace
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fi conservat în fragmentele condamnate de Biserică. Potrivit interpretării lui Stăniloae-Jonas, Origen ar fi susținut următoarele teze: Din eternitate, dumnezeirea s-ar fi înconjurat de o lume de ființe spirituale sau de minți de o ființă cu ea care sunt „emanate din ea în mod necesar, chiar dacă Origen le numește create (sic!)”212. Fiul este superior „ființelor raționale”, dar inferior Tatălui. Fiul și Duhul Sfânt sunt două creaturi, „dar există din veci”. Cu ele începe creația „spiritelor inferioare”, care, „în realitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
același timp, și o emblemă a bunuluisimț. Gh. Grigurcu observă că această formulă critică e rodul unui paradox: „Critica lui Gabriel Dimisianu ni se pare a înfățișa un paradox: pe de o parte, e sobră, calmă, «cuminte», pe de alta, emană o indenegabilă autoritate. Întrupare a echilibrului, a unei anume «imparțialități» (are alura unui arbitraj inteligent), ea nu e totuși «diplomatică», așa cum apare la nu puțini confrați, adică nu prezintă acea dexteritate vicleană a încercării de-a împăca toate părțile, a
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
poate de bete, mai bete decât fuseseră vreodată, reveniră în curtea familiei Chawla. — Rămâneți afară, le strigă Sampath când le văzu apropiindu-se. Rămâneți afară până vă treziți. Știa ca vor avea necazuri. Numai că ele nu-i ascultară avertismentul. Emanând mirosul tare și brut al berii locale, năvăliră asemeni huliganilor și, întocmai ca huliganii, începură să răstoarne tot ce puteau cu susl în jos. Sampath mai văzuse bețivi din când în când, bineînțeles, dar numai o dată avusese de-a face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
simple: fie intra în casă pe ascuns, pe căi lăturalnice, fie... Acționând cu încredere și calm, Marin se îndreptă spre ușa din față, o deschise încet, păși înăuntru și o închise cu atenție în urma lui. În dreapta lui, o lumină difuză emana din vestibul, în rest fiind întuneric. Nu se auzea nici un sunet în acea clipă simți o fericire, o euforie sălbatică, o emoție prea năvalnică, prea mare pentru a nu fi primejdioasă. Era exaltarea jucătorului care a mizat pe propria viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
În el, Încercau să-l Împingă Înainte și sufereau pentru felul În care Își irosea talentul. Pe bufet, pe polița căminului, pe rafturile cu cărți erau fotografii cu Uri Gefen, În uniformă sau fără. Era un bărbat masiv, gălăgios, care emana o afecțiune fizică brută, ce trezea În copii, femei și chiar În bărbați dorința de-a fi Îmbrățișați de el. Semăna puțin cu actorul Anthony Quinn. Afișa Întotdeauna o jovialitate grosolană. Avea obiceiul să atingă tot timpul oamenii cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să fie transformate În intimitate fizică. Ploile de iarnă vor fi izgonite pentru totdeauna din Ierusalim. Vor fi abătute spre zonele agricole. Cum s-ar spune, fiecare va ajunge În siguranță În partea ariană. Nimeni și nimic nu va mai emana mirosuri urâte. Cuvântul „suferință“ va suna În urechile lor cam În felul În care sună Într-ale noastre „alchimie“. Se luă din nou curentul. Dar după două minute reveni. Probabil că cineva Încearcă să-mi amintească să merg la bancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spuse Annettei că Îi venea greu să creadă că fusese căsătorită timp de douăzeci și șase de ani, Întrucât nu arăta de mai mult de patruzeci. Annette răspunse: —E drăguț din partea ta că spui asta. E În tine ceva care emană căldură. Am senzația că dacă voi reuși să povestesc odată totul, absolut totul, unui om care știe să asculte, Îmi voi putea face puțină ordine În minte. Că voi putea Înțelege ce mi s-a Întâmplat. Deși sunt convinsă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aerul unei franțuzoiace tinere de la țară. Ochii Îi străluceau, iar obrajii Îi erau Îmbujorați de frig. I se păru copilăroasă, blândă, pură și dureros de frumoasă. Însă În clipa aceea Își aminti ce-i făcuse alaltăieri și se simți murdar. Emana un miros de parfum fin, poate ușor nuanțat de o urmă de alcool, care trezi În Fima o Îmbinare de regret și dorință. — De dimineață, spuse, Încerc să-ți telefonez, dar e tot timpul ocupat. S-ar putea crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
să provoace doar stânjeneală și ridicol. În loc să se Întoarcă În pat, continuă să stea așa, În bluza cu mâneci lungi, pe balconul de la bucătărie, printre rămășițele cuștilor, borcanelor și cutiilor În care Dimi și cu el ținuseră viermii. Acum acestea emanau un miros greu, acru, de rumeguș umed, amestecat cu resturi alimentare putrezite, morcovi, felii de castravete și foi de varză și salată verde. La Începutul iernii Dimi hotărâse să elibereze broaștele țestoase, gândacii și melcii pe care Îi culeseseră Împreună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care erau puși la murat castraveți În sare, cu usturoi și frunze de mărar și pătrunjel. Fima avu deodată sentimentul că locurile acelea guturale, construite În jurul unor curți interioare cu puțuri străvechi de piatră pentru colectat apa, locurile acelea care emanau mirosuri de carne friptă, ceapă, mirodenii, coptură și fum, Îi ofereau răspunsul direct și simplu la Întrebarea pe care până acum nu reușise deloc s-o formuleze. Dar simți ceva asaltându-i inima, lovind pe dinăuntru și pe dinafară, ciupind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cred în afirmația autorului <<Mizerabililor>>, că “les livres sont des amis froids et surs”. Prieteni siguri, neîndoielnic, nu și prieteni reci, adică indiferenți sau nepăsători. E destul să privești cu atenție rafturile care acoperă pereții, ca să-ți dai seama că emană din ele fluide liniștitoare. Nu te simți niciodată singur printre cărți. Nu există prezențe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ți țină tovărășie și nu un ceas ori două de călătorie, ci o întreagă viață. Nu ne pretind în
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
de frig. Nu s-ar mai fi mutat niciodată de-acolo dacă Pearl n-ar fi început să strige după el, dacă n-ar fi alergat prin pădure cu Andy în brațe, până când trupul micuț al copilașului a început să emane aburi - dacă n-ar fi fost confruntat cu gândul că era posibil ca încă doi oameni să moară în vreme ce se aflau în grija lui. Vai, Doamne ! i-a spus el Jinei. Nu ești o fantomă. Zach și-a îngropat fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ai concertului, Marcian se arătase cordial ca om, iar, în ce privește muzica, cu acea autoritate pe care o lua fără voie, profesional. în grupul ce înconjura pe Elena, snobii îl primise cu solicitudine, muzicanții cu respect și toți cu disciplina care emana de 3a Elena. Deși impresionată de prezența lui Marcian, Elena păstrase felul ei metodic de procedare și începuse revizuirea chiar de la programul concertului. Cu patru-cinci linii de creion și câteva însemnări pe margine, Marcian adusese programului modificările necesare. Se simțea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
apoi încetă să mai susțină rezistența metalului cu energia lui și-și îndrepta atenția asupra peretelui exterior al navei, către care era întors și aparatul de zbor, lung de vreo patruzeci de picioare. Trupul i se chirci sub fluxul electric emanat de generatoare. Perii de pe urechile sale lansară drept asupra peretelui navei acest flux formidabil. Simți că ia foc și că-l învăluie o durere cumplită. Înțelese că se apropiase în chip primejdios de limita maximă a capacității sale de absorbție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
din mintea omului izbucnește devastator“ etc. Culmea este că autorul însuși detestă banalitatea: „Mi se întâmplă să scriu o frază și îndată după aceea să o șterg. Nimic mai deprimant în literatură decât locul comun, clișeul, banalitatea. Adevărul foarte cunoscut emană plictiseală.“ Din nefericire, în carte, sunt multe fraze pe care Ionel Bandrabur a... uitat să le șteargă. Fără îndoială există, printre însemnări, și unele care merită atenție. Însă predomină cele care seamănă cu aforismele și sfaturile din almanahuri. Un ultim
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Odobescu, Eminescu, Călinescu sau Bănulescu... Fraze grandilocvente - este adevărat, mai puține la număr - se găsesc și în romanul Septimiu de Augustin Popescu (pus în circulație, în 2006, de ed. MJM din Craiova): „Perimetrul copilăriei poartă sigiliul incantației. Din acest orizont emană suflul energetic, ce urcă, în legănare evanescentă, spre bolțile sfințeniei. Complexul material al acestui perimetru constituie matricea ce-i păstrează inalterată configurația de unde răzbat invitațiile perene la meditație. În acest ambient originar, totul se înscrie proporționărilor simfonice.“ Un premiu pentru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
poartă sau în plină lumină între căni cu lapte. Oriunde stătea, se ducea sau se apleca rezulta o imagine. Atât de irezistibilă era atracția pe care o exercita, încât precis că, mergând pe urmele mirosului de grajd pe care îl emana, am dat drumul la vreo duzină de poezii, care-mi ieșeau din mână în ritmuri hodorogite: mâzgălite pe fugă între recoltatul morcovilor și tăiatul lemnelor. Împrejurimile, acolo, nu prea stimulau coarda lirică: un peisaj ba împărțit în proprietăți sub lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
mi-ar fi dat semnalul cu depeșa lui de rău augur, m-am ridicat, am întins mâna după ranița pe care-o aveam în permanență la îndemână, am părăsit fără un cuvânt - și fără să mă las oprit în loc de cuvinte emanate de autoritatea pedagogică - nu numai sala de clasă pentru participanții la război rămași în urmă cu materia, ci, pentru totdeauna, școala, cu aerul ei din principiu închis și stătut. Se poate chiar să fi savurat ieșirea asta. Pe colegul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ca profesor și mai mult ca pe o figură modelatoare. Privirea lui, trecea peste multe nu numai fiindcă era înalt. La fel de puțin dispuși la compromisuri și, din această cauză, batjocoriți trebuie să fi fost și primii creștini la apariția lor. Emana un aer blând-revoluționar. De aceea, crezul său pacifist, care și-a găsit expresia în xilogravura Iisus rupe arma, îndreptată împotriva reînarmării germanilor iar apoi utilizată la scară largă ca afiș, a fost multă vreme exemplar pentru mine - asta înseamnă până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de păienjen a aparatului nervos de carne și de mușchi. Credea totuși într-un alt trup, separat, sufletesc. Ce fel?. . . în jurul acelor fire tentaculare ale nervilor funcția lor crea o substanță, încă impalpabilă, dar care se va dovedi. Acea substanță, emanată de sensibilitate, lua forme felurite la feluritele ființe și compunea astfel un organism. Mini promise lui Rim că va veni să vadă faimoasele desene și se informă de Lina. - Cu ale ei! răspunse. îl lăsă să viziteze metodic sălile în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și-n cerul gurii. Țigara numărul x. — 11, Coates Garden. Aici e. Am ajuns! Alexandre se grăbise să-i deschidă, curtenitor, ușa. O sim țea obosită după călătoria cu trenul și puțin absentă, ca de obicei. Camera lor de la Lairg emana un romantism cere monios și puțin apăsător, ca și cum Scoția întreagă și-ar fi revărsat butaforia de avataruri amoroase într-o cameră cu șemineu. Convențional micburgheză. Comodă. Cu un birou enorm, ca o corabie eșuată în fața unor ferestre enorme și ele
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]