6,312 matches
-
pe diverse teme ale esteticii și nu numai atât. Cum afirmam și în fața auditoriului, Conferința Națională de Estetică are două componente fundamentale: una teoretică, ce constă în comunicările amintite și discuțiile suscitate de acestea, și al doilea aspect îl constituie estetica aplicată, în forma diverselor arte. Arta spectacolului, arta literară, muzica simfonică, plastică ș.a.m.d., încât are loc un soi de colocviu complex aici, teoretic, practic, în sfera frumosului, a artei în general, și aceasta face ca, de fiecare dată
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
diverselor arte. Arta spectacolului, arta literară, muzica simfonică, plastică ș.a.m.d., încât are loc un soi de colocviu complex aici, teoretic, practic, în sfera frumosului, a artei în general, și aceasta face ca, de fiecare dată, Conferința Națională de Estetică să fie un eveniment unic în cultura românească. V-ați gândit deja la ediția a Xa? Deocamdată vor fi niște discuții, dar ca întotdeauna vom cădea, în mod democratic, de acord asupra unor idei. Vom avea, însă, răgazul să-i
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
răgazul să-i anunțăm din vreme pe cei interesați, pentru a-și delimita o temă și a și pregăti comunicarea.Oricum, după cum ați văzut, discuțiile noastre nu se cantonează într-un spațiu teoretic pur, rupt complet de realitate. Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic și cultural și atunci temele pe care ni le fixăm avem grijă să respecte această condiție. MATEI ALEXESCU: Un spectacol de planetariu este foarte atractiv Majoritatea băcăuanilor cunosc masiva construcție a castelului de apă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
apropie de ea, așa cum se apropie de altar. 28 ALEXANDRU BOBOC: Filozofia a ajuns o marotă Domnule academician, la începutul lunii noiembrie ați participat, ca invitat al Centrului Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, la lucrările „Simpozionului Național de Estetică”. Cum vi s-a părut ediția jubiliară și, în genere, cum priviți dumneavoastră manifestarea de la Bacău? Manifestarea prezintă interes în contextul actual al discuției mai largi despre interferențe și despre interacțiunea culturii românești cu cultura europeană și cultura universală. Alegerea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vi s-a părut ediția jubiliară și, în genere, cum priviți dumneavoastră manifestarea de la Bacău? Manifestarea prezintă interes în contextul actual al discuției mai largi despre interferențe și despre interacțiunea culturii românești cu cultura europeană și cultura universală. Alegerea domeniului esteticii, de fapt, a fost o modalitate de a delimita discuția despre valori și ceea ce spuneam, cu diverse prilejuri, despre preocuparea pentru formarea gustului pentru valori, mai ales la tineri, la tinerii noștri studenți, care pășesc în viață într-un context
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
este apoi linia care vine prin pozitivism, prin Negulescu și cei care reușesc să pună la un loc în jurul filozofiei nu numai domeniile tradiționale ale ontologiei,teoria cunoașterii, teoria categoriilor, ci filosofia istoriei, filosofia culturii, aduc la un loc chiar estetica, etica și altele. Și mai rămâne linia cealaltă, care, în perioada interbelică, este legată de așa numita raționalitate. Au fost numiți iraționaliști, dar este fals. Ei aveau preferințe pentru un alt tip de raționalitate decât aceasta, de tradiție kantiană. Este
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
văzut mai întâi prin construcțiile sale modeste de locuit, impresionând, însă, prin echilibrul proporțiilor și încadrarea în peisaj, își dezvăluie, totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cele cronice fiind recidivante) apoi buloase hemoragice, gigante și pigmentare. Tratamentul se face după indicațiile mediculi alergolog. Lupusul eritematos Lupusul eritematos este un sindrom cutanat cu localizare specială la fața, caracterizat prin eritem, scuame și atrofie cu mari probleme de estetică. Cauza este încă neelucidată se cere din partea bolnavului multă răbdare pentru tratamentul medicului dermatolog. Zona zoster Zona zoster este o erupție veziculoasa acută, de natură virotica, distribuită unilateral pe traiectul unui nerv, însoțită de dureri și senzație de prurit. Fenomenele
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
niciodată că școala reprezintă cadrul optim pentru exersarea creativității artistice, pentru educarea sistematică a elevilor în vederea formării unui stil de lucru creativ, de care vor avea atâta nevoie pentru integrare socială. Autoarele 1. Educația estetică 1.1 Noțiuni generale de estetică „Estetică (în limba greacă aisthesis, aisthetikos sensibil, plăcut, frumos, simțire A studiază esență, legitățile, categoriile, structura atitudinii de reflectare (valorizare, contemplarea și creare a valorilor în raport cu criteriile constituite obiectiv în conștiința estetică”. (E. Macavei, 2002, pag. 238Ă; Estetică este „știință
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
că școala reprezintă cadrul optim pentru exersarea creativității artistice, pentru educarea sistematică a elevilor în vederea formării unui stil de lucru creativ, de care vor avea atâta nevoie pentru integrare socială. Autoarele 1. Educația estetică 1.1 Noțiuni generale de estetică „Estetică (în limba greacă aisthesis, aisthetikos sensibil, plăcut, frumos, simțire A studiază esență, legitățile, categoriile, structura atitudinii de reflectare (valorizare, contemplarea și creare a valorilor în raport cu criteriile constituite obiectiv în conștiința estetică”. (E. Macavei, 2002, pag. 238Ă; Estetică este „știință frumosului
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Raportul dintre conținut și formă, ce asigură unitatea operei literare, oferă receptorului o lume redata prin mijloace și procedee artistice. Limbajul poetic singularizează lucrurile, faptele, peisajele, comportamentele umane și evenimentele. Constituind unul dintre cele mai vechi și accesibile domenii ale esteticii, literatura oferă posibilitatea trăirii frumosului în multitudinea nuanțelor, creează prilejuri de contemplare, admirare, oferă bucurii și plăcere intelectuală. Condiția primară este accesul la valorile autentice ale literaturii universale și naționale. Uimirea, groază, extazul, sunt stări de spirt create de ficțiunea
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
Inteligență și creativitate”, Ioan Căpălneanu, Ed. Militară - 1978 5. „Psihanaliza artei și a creativității”, Janine Chassequet - Smirgel (traducere din limba francează - Georgeta Mitreaă, Ed. Trei, 2002 6. „PedagogieTeoria educației”, Vol ÎI, Ed. Aramis, Educația XXI, Elenă Macavei 7. „Studii de estetică”, român Ingarden, Ed. Univers, 1978 8. „Estetică”, Tudor Vianu, ed. Orizonturi, reproducere după Ediația a III-a apărut în 1945. 9. „Creativitatea generală și specifică”, Alexandru Roșca, Ed. Academiei, 1981. 10. „Creativitatea ca mod de viață”, Ghid pentru părinți și
CREATIVITATEA ÎN CONTEXTUL EDUCAŢIEI ESTETICE / Metode și tehnici de dezvoltare by Marieana Lucianu/Adriana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/756_a_1051]
-
interacțiunii activităților umane. Tipuri de poluare: chimică cu hidrocarburi cu materiale plastice cu pesticide cu metale grele cu îngrășăminte minerale cu materii organice fermentescibile cu derivați ai sulfului, azotului, fosforului. fizică termică radioactivă sonoră biologică: contaminarea mediului cu agenți patogeni. estetică: degradarea peisajului, sau sistematizarea urbană haotică. Poluarea cu hidrocarburi Hidrocarburile care apar în mediu, pot avea proveniență naturală (emanații de gaze naturale, descompuneri anaerobe de materie organică, ieșiri de petrol) sau antropică (urmare a desfășurării activităților umaneă: arderi de combustibili
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
despre starea energetică globală a fiecărui pacient. Fiind o terapie holistică, cromoterapia nu separă starea fizică de cea mentală ale individului, dat fiind că acestea se influențează reciproc. Cromatica vestimentației ridică în ultimul timp probleme tot mai complexe legate de estetică, modă, grad de confort, funcționalitate, protejarea organismului față de excesul de căldură în sezonul de vară. 5. Culoarea interioarelor Culorile camerelor în care locuim sau ne desfășurăm activitatea sunt poate cel mai important mijloc terapeutic dintre cele prezentate. S-a observat
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
e realitate și chiar irealitate, când ai scos din ele orice conținut dat (...). Dar înainte de a explica, interpre‑ ta și compara, este bine să te miri de lucrările atât de ascunse și adânci ale cuvintelor 1. Două teze fundamentale ale esteticii contemporane spun că: ‑ obiectiv: orice lucru poate deveni operă de artă. ‑ subiectiv: orice om este un artist. Începuturile artei sunt la fel de misterioase ca și cele ale limbajului. Dacă admitem că arta constă în a construi temple și case, în a
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
din memorie respectând reguli stric‑ te, a căror aplicare asigură că tot ceea ce trebuie să figureze în pictură se va putea discerne perfect 8. 8 Cf. e. GomBriCh, o. c., 60‑61. introduCere Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele conceptuale care se nasc în legătură atât cu obiectele naturale frumoase, precum munții sau apusurile de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Capitolul i Arta creștină: imaginea și icoana Estetica se ocupă cu problemele conceptuale care se nasc în legătură atât cu obiectele naturale frumoase, precum munții sau apusurile de soare, cât și cu opere de artă precum picturile sau simfoniile 1. Estetica este un mod de cunoaștere a artei, având tendința autentică de a deveni o știință. Iar obiectul acestei științe este acea dăruire de sine, acea ținută pur contemplativă 2. Prin urmare, ea este mai cuprinzătoare decât filosofia artei. Prima problemă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
entități la această catego‑ rie, cu pretențiile corespunzătoare, cu polemicile și compromisurile de rigoa‑ re. Ipoteza că muzeele, galeriile sunt corespunzătoare, criticii cu autoritate și 1 W. J. earle, Introducere în filozofie, Ed. All, București 1999, 243. 2 N. Hartmann, Estetica, Ed. Univers, București 1974, 3. 3 Cf. Ibidem. 18 instanțele abilitate sunt cei care stabilesc efectiv ce va fi și ce nu va fi operă de artă; acest aspect este cunoscut ca teoria instituțională a artei 4. De vreme ce obiectele naturale
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
acest argument este că opera de artă poate cădea în categoria hibridă a utilului și concomitent plăcutului estetic, exact în acea categorie în care intră toate acele obiecte naturale care pot fi utile și agreabile 6. Dacă în înțelesul clasic estetica își ia ca obiect cercetarea frumosului artis‑ tic, se cuvine investigată zarea interioară a ceea ce numim artă. Conceptul artei subsumează toate preocupările menite să ne situeze într‑un raport crea‑ tor față de realitate. Latinescul ars, la fel ca grecescul τέχνη
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cad de acord cu privire la ceea ce face de fapt arta (la ceea ce ar trebui să facă). Putem da totuși un răspuns cât de cât accep‑ tat, combinând ideile mai sus redate - trăsăturile comune ale artei - într‑o singură perspectivă explicativă. O estetică a urâtului poate părea unora, o for‑ mulare asemănătoare cu fier de lemn întrucât urâtul este contrariul frumosu‑ lui. Cu toate acestea urâtul este legat inseparabil de noțiunea de frumos deoa‑ rece acesta păstrează permanent în evoluția lui posibilitatea urâtului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
cu adevărul, frumosul fiind deci transfigurarea veritativă a materiei prin care spiritul ajunge să vor bească. 9 Cf. m. heideGGer, Originea operei de artă, tr. Th. Kleininger - G. Liiceanu, Ed. Huma‑ nitas, București 19962 , 92. 10 Cf. K. Rosenkranz, O estetică a urâtului, Ed. Meridiane, București 1984, 33. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 20 Minciuna și vacuitatea sensului însă ne aruncă în prăpastia tăcerii și în abisul mortuar al nimicului, deoarece adevărul este tot ceea ce avem ca să putem rezista
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
ci au început să se identifice, dar și să fie identificați, ca niște artiști de renume. Varietatea mijloacelor expresive a condus la necesitatea recunoașterii unei distincții, apărând în felul acesta problema unității și a multiplicității artelor, datorită unei tendințe a esteticii moderne de a trasa limite între diversele arte în corespondență cu diferitele tehnici ale creației 1. 1.1. Perioada elenistică Perioada clasică grecească este considerată punctul culminant al artei anti‑ ce. Imediat după căderea civilizației miceniene care a avut loc
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
din timpul antichității 12. 1.2. Perioada romană Dincolo de raportarea la lumea materială, la istorie, la contextul cultural sau religios, arta este pusă și într‑o raportare cu lumea fizică, cu natura, iar în legătură cu acest lucru de‑a lungul istoriei esteticii, sunt atât poziții afirmative cât și negative 13. De aici apar acele păreri care afirmă fie că arta ar fi doar mimesis 14, fie că arta este originalitate. În această perioadă, un loc aparte îl ocupă busturile considerate a fi
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
gre‑ cești. Odată cu uciderea lui Cezar și victoria lui Octavian care mai târziu a devenit Augustus (27 î.Cr.‑14 d.Cr.), republica romană s‑a transformat în im‑ 11 Cf. i. Câmpianu, o.c., 53. 12 Ibidem. 13 Cf. s. luiGi, Estetica, Ed. Editrice Studium, Roma 1953, 59. 14 Mimesis - principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit căruia arta este imitarea realului. Cap. ii. influența anTiChiTății aSuPra renașTerii... 59 periu, iar timp de cincizeci de ani imperiul a cunoscut o perioadă
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
di‑ ferită de cea a florentinilor. 35 Muzeul Muzeelor, Editura Litera, București 2009, 30‑31. Întoarcerea fiului risipitor CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 137 5. Obiectivitatea frumosului și definiții noi ale artei secolului al XI‑lea Estetica modernă susține că frumosul este o creație liberă, ficțională și subiectivă. Împotriva acestor determinări false se poate arăta că frumosul în sensul său autentic: ‑ nu este propriu‑zis o creație, ci o descoperire; ‑ nu apare prin libertate, ci prin necesitate
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]