4,798 matches
-
utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza psihologică complexă a Persoanei obiective și (re-) construirea epistemologiei Trupului carnal, dincolo de imaginea organizării sale structurale (Anatomie) și dincolo de funcțiile acestuia (Fiziologie). Din perspectiva
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
abordate sunt de un interes personal. Contactul vizual este foarte important, fiind posibilă și atingerea interlocutorului pe mână, braț, umăr. Dacă în distanța intimă, vocea are un rol minor, se exprimă involuntar unele vocale, în distanța personală, vocea este normală, familiară. c) distanța sau zona socială (1,3 3,5 m) este prezentă între cei ce lucrează împreună, participă la o întrunire sau negociază. Contactul vizual este necesar pentru interacțiunea socială, dar contactul fizic nu este permis. Vocea este plină și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Încreadă În oameni. Însă e dureros să vezi că „sinceritatea” este luată drept naivitate. Însă nu numai oamenii sinceri și binevoitori, ci și cei foarte deștepți sînt, de cele mai multe ori, ușor de păcălit. Explicația ne-o dă același B. Gracian: „Familiari cu lucrurile neobișnuite, viața de toate zilele e pentru ei ceva rămas necunoscut, deși atît de necesar. Contemplarea lucrurilor sublime nu le mai lasă timp pentru agitația vieții. Și cum nu știu esențialul acestei vieți, pe care ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
să ceară conducătorului de zbor, adică lui, prin radio, În această etapă a decolării, patru aprobări: pentru pornirea motorului, pentru rulaj, pentru intrarea la pistă și pentru decolare. În consecință, enunțul produs de 326, face parte dintr-o schemă mentală familiară lui. În momentul În care a receptat, prin mijloace radio, apelativul Startule, schema logică memorată a procesului de decolare a Început generarea enunțului stereotip pentru prima aprobare: Sunt ... , aprobați decolarea. Substantivele În discuție, cărora le lipsesc, În forma de suprafață
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Când o planetă aspectează (prin conjuncție, opoziție, trigon, careu sau sextil) un „punct sensibil” din tema natală, acționează ca un emițător, intră În rezonanță cu el, Îl activează și-l determină să se exprime. Uneori, Îi vorbește Într-o limbă familiară; alteori, dialogul este discordant... se Întâmplă chiar ca tema natală - și, prin urmare, posesorul ei - să aibă impresia că primește un mesaj absolut de neînțeles. Căutarea unui tranzit echivalează cu determinarea perioadei de emitere a mesajului. Interpretarea este similară cu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
al Carolinei de Hanovra este un exemplu grăitor. Exemplu: Charlotte Vom folosi tema unei femei născute În 1943, Charlotte, pentru a Încerca să determinăm câteva tranzite din 1993 și durata lor. (Vă sugerez, dacă metoda tranzitelor nu vă este foarte familiară, să urmăriți descrierile de mai jos pe efemeride.) Aveți alături: tema natală a Charlottei, care are În cercul exterior poziția planetelor lente la 1 ianuarie 1993; graficul mișcării planetelor pe parcursul aceluiași an. Pluto este În Scorpion. La 1 ianuarie 1993
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
relației locutor interlocutor, actul comunicativ fiind, în fapt, o concretizare verbală, paraverbală și/sau nonverbală a acestei relații: un mesaj de tipul "Mă ajuți, te rog, să deschid geamul? [+ privire către geamul de sus]" implică actualizarea unei relații amicale sau familiare între locutor și interlocutor, o diferență de ordin fizic (înălțime diferită) sau doar de grad de disponibilitate (locutorul poate avea, de exemplu, multe cărți în mână sau se află în încercarea de a mai câștiga din timpul pierdut în secvența
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aduc situații de comunicare contextualizate diferit; vezi, de exemplu, anumite perechi de replici 9 subsumate, în comunicarea interpersonală: (1) ritualului salutului, de tipul: bună dimineața bună dimineața, la revedere pa/pa-pa (în contexte obișnuite, neutre, de comunicare oficială, curentă sau familiară), Să trăiți! Să trăiți! (în context profesional militar), Sărut mâna! Doamne-ajută! (în context profesional religios/teologic), La mulți ani! La mulți ani! (în preajma Crăciunului, a Anului Nou), Hristos a înviat! Adevărat a înviat!, Hristos s-a-nălțat! Adevărat s-a-nălțat! etc. (invocând contextul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
familiei e încrustat pe fronti spiciu. Oameni de odinioară ne spuneau că Ianke ar fi Pincu Kanner, iar Cadâr - Bizim, negustor de mărunțișuri înainte de a trece Podul Pescăriei. Victor Ion Popa a evocat în „Take, Ianke și Cadâr” un climat familiar al orașului natal de altădată, cu prăvălii modeste pe‐o uliță pustie, cu cântecul trist al unei flașnete, case cu geamlâc, garduri de șipci, o liniște cuminte a sugerat esența unei atmosfere de târg provincial, după cum a tipizat, fără a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
endogenă. Din punct de vedere psihopatologic, stările maniacele sunt caracterizate prin următoarele tipuri de tulburări: I) Tulburări psihice caracterizate printr-o exaltare generală interesând următoarele sectoare ale vieții psihice: a) mimică mobilă, privire strălucitoare, expresie jovială și euforică, atitudine amicală, familiară; b) comportamentul se caracterizează printr-o mare labilitate psiho-motorie, polipragmazie dezordonată, putând atinge formele agitației psiho-motorii cu manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în funcție de comunitatea în care se află sau se situează, individul vorbitor se supune anumitor norme, unei anumite convenții, care poate fi explicită, ca aceea a oricărei comunități profesionale (în cazul limbajelor tehnice), sau implicită, în cazul limbajelor netehnice, precum limbajul familiar (excluzînd argoul, deoarece în cadrul acestuia convenția de a folosi anumite semne de neînțeles pentru cei din afara unei comunități se prezintă de obicei în mod explicit). Așadar, comunitatea impune o anumită normă în folosirea posibilităților oferite de un anumit sistem și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
există motive întemeiate pentru a fi sceptici față de afirmația că ele au reprezentat cu adevărat o nouă categorie de evenimente. În contrast puternic cu sfârșitul pașnic al Războiului Rece, evenimentele de la 11 septembrie au urmat un tipar foarte vechi și familiar, în totalitate compatibil cu concepțiile consacrate asupra relațiilor internaționale.Se poate considera că, ele reflectă o reacție față de elemente reziduale ale unipolarității, care rămân o trăsătură semnificativă a sistemului internațional post-Război Rece. În ciuda pretențiilor răspândite referitoare la "noua ordine mondială
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
activități, situații și contexte de viață. Aspirația spre înțelegere se concretizează în încercări persistente, mereu reluate, de a câștiga o privire de ansamblu asupra limbajului, plasând expresiile lui în „fluxul vieții“. Obiectul cercetării filozofice - limbajul comun - este ceva cu totul familiar, accesibil în egală măsură tuturor. Performanța filozofică nu se mai realizează prin transcenderea orizontului vieții și activității curente a oamenilor, ci prin fixarea atenției asupra unor asemănări, analogii și distincții care nu sunt bătătoare la ochi. Ceea ce devine posibil abia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
deja în fața noastră. Avem, prin urmare, deja totul și nu avem nevoie să așteptăm ceva în viitor.“36 Munca filozofică cu adevărat utilă este cea prin care ajungem să înțelegem mai bine cum funcționează limbajul în situații dintre cele mai familiare. Rezultatele la care ajungem printr-o asemenea muncă vor putea fi cu greu contestate. Pentru cel care practică filozofia în acest fel nu există „teze filozofice“, adică 212 GÂNDITORUL SINGURATIC „descoperiri“, idei noi care pot suscita discuții și controverse. „Dacă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o combatere a celei dintâi.“ (N. Malcolm, „Einleitung“, în (Hg.) R. Rhees, Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Suhrkamp Verlag, 1992, p. 13.) 23 N. Malcolm, Wittgenstein. Nothing is Hidden, Basil Blackwell, Oxford, 1988, p. VII. 24 Supoziția este că „fenomenele familiare - în acest caz propria noastră gândire și propriul nostru limbaj - pot fi explicate numai dacă noi mergem sub ele și descoperim structura lor adâncă și baza ei în realitate“. (D. Pears, The False Prison. A Study of the Development of
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în care preda Wittgenstein filozofia, și anume ca o succesiune de descrieri ale unor ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 257 situații concrete. Unele din aceste descrieri priveau activități și exprimări ciudate ale membrilor unor triburi închipuite, altele aspecte foarte familiare. „Aproape orice lucru singular care era spus era ușor de urmărit și nu era din cele pe care cineva le-ar fi putut pune la îndoială («Nu voi afirma nimic din ceea ce nu veți accepta de îndată.», spunea odată Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
fie făcut, Wittgenstein nota în 1931: „Cine predă astăzi filozofie îi oferă celuilalt hrană nu fiindcă îi place gustul ei, ci pentru a-i schimba gustul.“19 Imaginarea unor posibilități, care așază într-o nouă perspectivă realități dintre cele mai familiare, constituie tot atâtea contribuții la acea „înțelegere“ pe care o poate oferi cercetarea filozofică așa cum a practicat-o Wittgenstein în ultimele două decenii ale vieții sale. Suntem tot timpul tentați, în ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 267 viața cotidiană
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
măsurători precise. O indicație destul de vagă va fi adecvată scopului. Toți știm cât de bine funcționează exprimări de acest fel. Avem totuși tendința de a trece cu vederea ceea ce stă în fața ochilor noștri. Iată de ce reamintirea și descrierea unor lucruri familiare capătă o mare însemnătate. Discutând cu un presupus interlocutor care crede că noțiunile care nu sunt delimitate prin contururi nete ar fi în general puțin folositoare, Wittgenstein scrie: „Dar este oare lipsit de sens să se spună «Stai pe-aici
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
noi, ci prin punerea în ordine a unor lucruri de mult cunoscute.“ (Cercetări filozofice, § 109.) „Munca filozofului este o reunire de amintiri pentru un anumit scop.“ (Cercetări filozofice, § 127.)23 „Amintirile“ despre care este vorba aici privesc lucruri simple și familiare, și anume jocuri de limbaj în care am fost învățați să folosim expresiile. Gândirea noastră devine astfel mai flexibilă, mai elastică, mai aptă să perceapă diversitatea, eliberându-se de constrângeri pe care singură și le-a impus. În filozofia mai
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
căutăm un obiect care să-i corespundă. Ca și în cazul numelor proprii sau comune, avem tendința de a căuta în jurul nostru sau în mintea noastră lucruri pe care le-am putea numi „semnificația expresiilor limbajului“27. O altă intuiție familiară, care stă la baza multor elaborări filozofice, este aceea că semnificația unei expresii mai complexe a limbajului, cum este propoziția, este dată de semnificația părților ei componente, cuvintele. Este intuiția pe care se bazează înțelegerea limbajului drept „un calcul“. În
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
va fi confruntată cu observația elementară că o combinație de cuvinte, care au, fiecare în parte, semnificație, nu constituie întotdeauna o propoziție cu sens. O expresie ca „Soba simte dureri.“ (vezi Cercetări, § 350 și 351) are drept componente numai expresii familiare, pe care noi le înțelegem. Cu toate acestea, nu putem conferi un sens propoziției ce rezultă din combinarea lor. Știm că expresia „a simți dureri“ este strâns legată de activități cum ar fi mângâierea, alinarea, încurajarea, tratamentul medical și altele
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
atunci propozițiile au același sens; ÎNȚELEGEREA FILOZOFICĂ: „A VEDEA MAI BINE“ 279 dacă împrejurările în care este folosită o expresie determină ceea ce tu numești «sensul», atunci ele au sensuri diferite.“33 Că o bună înțelegere a modului cum folosim expresii familiare ale limbajului nu poate fi câștigată decât prin eliberarea de anumite intuiții, pe care ni le sugerează formele noastre de exprimare, ne apare clar dacă analizăm modul cum ne reprezentăm o relație ca cea dintre intenții și acțiuni. Suntem înclinați
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cum pot fi armonizate aceste două tipuri de sugestii ne-o arată, poate cel mai bine, considerațiile lui Wittgenstein asupra acelor expresii prin care comunicăm ceea ce simțim, vorbind despre senzațiile, emoțiile sau sentimentele noastre. Sunt expresii care ne sunt foarte familiare tuturor. Nu ne așteptăm ca în această sferă să fim amenințați de confuzii conceptuale. Wittgenstein ne arată însă că această impresie se poate dovedi adesea greșită. Drept fundal contrastant pentru reflecțiile lui Wittgenstein pot servi idei și reprezentări familiare, atât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
foarte familiare tuturor. Nu ne așteptăm ca în această sferă să fim amenințați de confuzii conceptuale. Wittgenstein ne arată însă că această impresie se poate dovedi adesea greșită. Drept fundal contrastant pentru reflecțiile lui Wittgenstein pot servi idei și reprezentări familiare, atât de evidente, încât orice discuție asupra lor poate părea, la prima vedere, inutilă. Moduri curente de exprimare sugerează că senzațiile, sentimentele și gândurile noastre stau într-un fel de „spațiu interior“, la care posesorul lor are un acces 282
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
de cea exterioară doar prin aceea că acestea sunt „private“, că pentru ele expresii ca „știu“, „cunosc“, „descriu“ ar putea fi folosite într-un mod tot atât de neproblematic ca și pentru cele din lumea exterioară, se leagă o serie de intuiții familiare. Una dintre ele este că introspecția ar fi corolarul observației asupra lumii exterioare, cu specificarea că ceea ce știm prin introspecție despre ceea ce simțim și gândim este cert, indubitabil. Suntem tentați să credem că acea cunoaștere pe care ne-o oferă
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]