5,111 matches
-
fost președintele Argentinei din 1946 pînă În 1955 și din 1973 pînă la moartea sa, În 1974. (Notele indicate cu * aparțin ediției originale) ∗ Băutura națională argentiniană, asemănătoare cu ceaiul, obținută din ierburi de mate ∗ Motocicleta Norton 500 a lui Granado, „Fiara“ ∗ Porecla dată de Ernesto, În engleză, cățelului pe care i-l duce Chichinei, prietena sa, care Își petrece vacanța În Miramar ∗ Miguel Otero Silva, poet și romancier de stînga din Venezuela, născut În 1908 ∗ Campion argentinian la raliu În Argentina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nici de tatăl sufletesc: preotul! Ce e lumea, mă rog, ca să încheiu, ce e lumea fără preot, fără preoție? E ceea ce e lumea fără căsătorie! Fără căsătorie, omenirea e o cireadă de animale. Fără preoție, lumea devine o turmă de fiare sălbatice. Cum e de trebuință să fie părinți, pentru a scoate copiii din pelinci, a-i spăla, și a-i pune în picioare oameni, așa e de trebuință preotul; el botează, el nutrește sufletele cu hrană cerească, el căsătorește, el
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
martiri ai Crucii! Haideți dornici în arene... Blânzi soldați fără de arme și cu lanțuri ferecați... Azi cădem în cruntă luptă cu lei, tigri și hiene... Ochi și suflet către ceruri cu mândrie ridicați! Sună cornuri și cimbale... se ridică bariere... Fiare crunte și turbate de prin tainiți se răpăd Sus cu gândul Frați de Cruce, pentru Cer la revedere: Să cântăm suprema rugă în al nostru trist prăpăd... O, Tu, Doamne, Sfânt și Mare, de pe tronu-ți blând privește, Către ceata din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
viguroși de la țară sau de prin mahalale - frizeri, muncitori, soldați ori, pur și simplu, golani și șantajiști, care puneau la încercare nu numai plăcerea trupului, ci și toate spaimele sufletului, stârnind un diapazon de senzații din cele mai largi, asemenea fiarelor carnivore din junglă, a căror urmărire și vânătoare nu se puteau compara nici pe departe cu sărmanele competiții de tragere la țintă ori cu masacrarea în masă a potârnichilor... Eu nu satisfăceam nici pe departe nevoia de „ancilatorism“ de care
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
din păcate în toată lumea: dreptul celui tare asupra celui slab; dreptul celui mare asupra celui mic; dreptul celui care dispune de forță împotriva celui neajutorat. "Homo homini lupus est." (Omul este lup pentru semenii săi.) (Plautus) Da, omul este o fiară perversă și periculoasă! Bunătate, milă, dragoste, cinste, milostenie, prietenie etc., foarte rar vom întâlni la semenii noștri asemenea trăsături pozitive. Pe acest fond de testare umanitar-psihologică a infractorului, domnul primar informat de tânărul milițian de cele întâmplate intrând ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
suburban: Lasă c-o să-i săruți când vii, dacă te mai întorci vreodată; acuma n-avem timp. Întinde mâinile! Tata s-a supus și a întins mâinile. L-au încătușat. Cu basca pe cap, cu mâinile întinse și prinse în fiare, privea la mama și la noi în timp ce lacrimile îi curgeau fără voie pe obrazul cu barba crescută. Era în martie 1948. Peste o lună, chiar de Florii, mama va da naștere celui de-al șaselea frățior al nostru. Unde te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
funcționare etc. Fără armată aș fi citit altfel Primo Levy, Varlaam Șalamov sau Soljenițîn.) Din nou referent la Ministerul Educației Naționale, București 23 aprilie 2000 Câte ceva despre stigmatul național. Într-o sală de sport din București (body-building sau tras de fiare, cum îi spun "băieții" care o frecventează, pe un ton alintat-serios) un tip enorm purta un tricou negru, pe spatele căruia era scris cu litere mari portocalii textul următor: România = țară de KKT. Nu pot rezista tentației și mă apropii
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
sonoră a sentinței etc. Dostoievski este un mort viu. Grațierea imperială sosește calculat în ultima clipă, D. este condamnat la patru ani de închisoare militară în Siberia. Patru ani a purtat cu el zi de zi și noapte de noapte fiare de patru kilograme. Mărturisește că nu acest fapt l-a deranjat cel mai tare, ci contactul cu ceilalți deținuți, cu mujicii ce nu încetau să-și bată joc de el, ca niște bestii. Faptul că era diferit deci, în ciuda eforturilor
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
formolului. La școală, profesorii ne detectau din prima clipă, după uniforma strâmtă, prea scurtă, panglicuța, urechiușele și unghiuțele murdare, numărul matricol descusut, privirea plină de ură. Lucidă. Un copil care a înțeles tot e un monstru. Aveam o privire de fiară încolțită, mă numeam „Vieru“ și-atât. Eram un mutant fără nici un ideal, prea devreme conștient de putrefacția generalizată a lumii. Nici Che Gueva și nici John Lenon nu s-ar fi putut naște în România, așa cum nici unul nu s-ar
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
doamna director) Singura lor dorință este să se căpătuiască. Ca un amănunt nesemnificativ, în clasa a-XII-a mi-am fixat un program de exerciții fizice. Timp de 6 luni veneam în fiecare zi cu jumătate de oră înainte și ,,trăgeam la fiare” în sala de sport. Femeia de serviciu se obișnuise deja cu mine. După aceea, cred că pentru ,,impresia generală” a contat și acest mic amănunt. După bacalaureat am dat și eu examen la facultate, unde am intrat la Tehnologia Construcțiilor
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de 3 zile, n-am putut mânca absolut nimic, nu aveam de lucru și stăteam în casă. La un moment dat mă contactează Catălin care îmi spune că are ceva de lucru și plec la muncă. Lucrez în hală ,,la fiare”, iar după ce termin, după vreo 7-8 ore constat cu surprindere că-mi revenise pofta de mâncare. În drum spre casă îmi cumpăr un salam, merg acasă și stau la masă în condiții normale. Nu-mi venea să cred ! A fost
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
unui asemenea regim, cu reguli pe care nu le-aș fi putut respecta, cu o viață în ritualuri în care eu nu cred. Mi-am dat seama că n-aș fi putut trăi fără să construiesc ceva, fără sculele și ,,fiarele” mele, fără strungulețul meu la care am trudit 6 luni. O viață pasivă în care practic să nu încerci să schimbi ceva la modul concret, nu era pentru mine! Cap.8 Învățăturile lui Isus În ceea ce privește personalitatea lui Isus Christos, ca
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ed. 1969, pag 141 - 142) . Iar istoricul rus N.S. Derjavin consemna faptul că timp de 123 zile Roma a sărbătorit victoria Traiană prin grandioase reprezentații de circ, la care au luat parte 10.000 de gladiatori și 11.000 de fiare sălbatice, arătând prin aceasta câtă importanță au dat romanii victoriei lor asupra dacilor. După ocuparea Daciei de către armatele lui Traian, fiii acestui pământ își continuă existența lor modestă din totdeauna, purtânduși cu mândrie frumoasele nume moștenite din străbuni, chiar și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cetății, fiscul, armata austriacă n-ar fi fost deajuns mai cădeau pe capul bietului iobag și alți dușmani neogoiți precum «hoții de două țări», lotrii veniți de peste creastă, oameni răi ce prădau în forță turmele de oi, dar mai ales fiarele sălbatice, animalele de pradă, în deosebi ursul, lupul, vulturul etc., împotriva cărora ciobanul nu aveau dreptul să se apere. Iobagii s-au plâns nu odată că prădătorii le pustiesc turmele și ciurdele, că nu se pot apăra, ei neavând dreptul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pot apăra, ei neavând dreptul să poarte arme de foc asupra lor, cu care să împuște jigăniile așa de periculoase. Doar marile vânători organizate de nobili și de principi, mai scăpau pentru o vreme satele și turmele de groaza unor fiare, aceștia împușcând spre bucuria tuturor celor ce participau la asfel de vânători, chiar dacă atunci gonacii aleși dintre iobagi, înghețați și flămânziți mai fugeau, așa cum se plânge principele Gheorghe Rakoczi, un foarte iscusit și pasionat vânător, că s-ar fi întâmplat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
27 următoarea relatare din anul 1791 a învățătorului din Făgăraș Andrei Șovăiloviciu referitor la această nelegiuită acțiune a generalului Bukow, om de încredere al împărătesei Maria Tereza: «...în anul 1761, venind acesta(Bukow) cu mulțime de oaste și foarte cumplită fiară sălbatecă asupra neuniților, s-au arătat de cei ce au făcut milităria și au participat la arderea mânăstirilor, că aceasta s-au făcut pe la toate satele de pe sub margini, care erau prin păduri, în ele aflându-se mulți călugări care se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săpături să descopere comori, își construiau cazemate în pămînt, scoteau greierii din găurile lor cu paiul și se întreceau care are mai mulți (duceau apoi greierii acasă și aveau scandal cu părinți), escaladau panta, făcînd astfel alpinism, stăteau pe niște fiare ca pe scăunelul unui tun antiaerian și trăgeau sau se jucau de-a cororizii. De data asta, băieții nu erau nici aici. Dănuț dădu un șut unei pietre imaginare (așa cum se întîmplă în scrierile cu copii) și o porni iar
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
aici un semn specific al celor două culturi. Cea egipteană are misterul sfincșilor săi impenetrabili surîzÎnd ideii de timp, În vreme ce cultura greacă se regăsește În orgoliul lui Oedip de a fi Înfrînt sfinxul. Replica animalului himeric din deșert e o fiară care se teme la Theba de logică. Ceea ce mă interesează Însă acum e un răspuns. Stau cu fața la mare urmărind rostogolirea capricioasă a valurilor și mă gîndesc că Oedip nu acceptă să despartă adevărul de fericire. De ce ne-ar emoționa un
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să meargă la țintă fără să-și pună Întrebări care să-l stînjenească. Intrînd În labirint, se consideră Învestit cu o misiune, dar aceasta se reduce la uciderea Minotaurului; nu pornește la drum cu sentimentul că și labirintul este o fiară, mai mult, că adevărata fiară nu e atît Minotaurul, cît labirintul Însuși; și n-ar ști să ne explice că tocmai teama noastră de lucrurile fără sens ar fi putut căpăta numele monstrului născut de Pasifae, regina sfîșiată de pasiuni
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
să-și pună Întrebări care să-l stînjenească. Intrînd În labirint, se consideră Învestit cu o misiune, dar aceasta se reduce la uciderea Minotaurului; nu pornește la drum cu sentimentul că și labirintul este o fiară, mai mult, că adevărata fiară nu e atît Minotaurul, cît labirintul Însuși; și n-ar ști să ne explice că tocmai teama noastră de lucrurile fără sens ar fi putut căpăta numele monstrului născut de Pasifae, regina sfîșiată de pasiuni mizerabile. Ceea ce, probabil, Ariadna i-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că fluierul său cînta mai frumos. A cîștigat zeul dar balanța a stat multă vreme În cumpănă Înainte de a se Înclina În favoarea lui. Atunci cei ce urmăriseră Întrecerea au fost martori, la o scenă Înfiorătoare, care a cutremurat pînă și fiarele pădurii. Ca să-l pedepsească pentru trufia de a-l fi Înfruntat, Apolo l-a legat pe silen de crengile unui copac și l-a jupuit de piele. De ce a săvîrșit un teu o crimă atît de oribilă, dacă nu pentru
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
dragostea, care s-au ridicat acum, amîndouă, Împotriva lui, Împingmdu-l să vrea o libertate fără amintiri. După aceea nu va mai spera nimic, Își va putea sparge lira de munții Traciei sau va hohoti Într-un plîns inutil ca o fiară care urlă În pădure sub cerul gol. Dacă nu mai are nici o justificare nu i-a rămas decît să creadă În destin... Pe fața sa se crispează această ambiguitate: să accepte iluzia sau să se Înconjoare de pustiu. În clipa
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
ar putea atinge nefericirea cu degetele. Pentru prima dată are dovada clară că prin trupul său nu mai curge același sînge ca Înainte. Descoperă În sine o absență, a celui ce-a fost altădată, iar cîntecul său, care Înainte Îmblînzea fiarele sălbatice și domolea valurile Înfuriate, Într-atît era de frumos, sună acum din ce În ce mai lipsit de convingere. Pentru că, probabil, nu există speranță a cărei rădăcină să nu fie Înfiptă În memorie. Pierzîndu-și dreptul la amintiri, el a pierdut totul. Ar fi absurd
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
soarele și singurătatea În care inima oamenilor bate altfel decît a voastră, a zeilor, iubind cu atît mai mult viața cu cît totul vorbește despre gloria ei trecătoare. Dar tu n-ai nevoie de piramidă. Tu fugi. Trăiești ca o fiară urmărită de sfinx, nu ca un zeu. Un zeu s-ar opri și ar zîmbi. Dar tu fugi din fața sfinxului. Mă uit la tine cum arzi de nerăbdare să te smulgi din brațele mele cum Încerc să te Întreb ceva
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
așa ceva. Eu sînt Însă un zeu cu Înclinații omenești pentru că știu totul despre cei care fug de memoria lor. Nu mă pot ascunde Într-un surîs. Mă ascund În fuga mea continuă. Oroarea de ceea ce moare mă urmărește ca o fiară, gata să mă sfîșie dacă aș renunța la alergătura mea. Mă tem să-mi privesc Îndelung chipul În apă. Mă tem să nu observ și pe fața mea timpul...) Iată deci condiția eternității, spune Proteu. Schimbarea perpetua este soluția, nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]