5,423 matches
-
versus submotivarea b) Temperamental-caracteriale (atitudini, mentalități) - perfecționalismul versus complacerea la soluții mediocre - slaba încredere în sine și descurajarea; - conformismul comportamental;încreaderea prea mare în competența altora; - lipsa voinței și obișnuinței de a duce lucrurile până la capăt; - comoditate c) Afective (anxietate, frustrări, conflicte) - timiditate; - emotivitate; - teama de eșec; - teama de ridicol; - teama de dezaprobare socială; - teama de șefi, de subalterni, de colegi; - incapacitatea asumării eșecului intelectual. (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp. 159-160) Noile abordări interacționiste ale creativității propun o abordare globală, unitară și
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
mediu nesatisfăcător pentru el. Insatisfacțiile se pot situa la diferite niveluri, sau chiar se pot întrepătrunde: - Conflictul de valori și lipsa cadrelor de referință în societate (politice, ideologice, culturaleă; - Condiționarea și manipularea prin mass-media; - Prejudecățile ;Diferențele de mediu cultural; - Non-integrarea frustrărilor (senzația de a fi victima nedreptăților cauzate de alții conduce la diferite reacții neproductive, cum ar fi fuga, agresivitatea, transferul, compensarea, resemnarea) 2. Bariere datorate temerilor endemice - Teama de înfruntare cu persoane necunoscute; - Agresivitate;Principiul competiției nestimulative (dușmănie);Rezistența la
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
impulsivi, agresivi, cu o slabă independență și asumare de responsabilități. Stilul neglijent - este caracterizat de un grad scăzut de căldură și control slab. Acești părinți nu sunt implicați emoțional și nu sunt intersați de copii, care sunt impulsivi, netoleranți la frustrare, fără control emoțional și scopuri de lungă durată. Creativitatea și circumstanțele familiale sunt inexorabil legate, susțin studiile care au avut în vedere analiza importanței implicării parentale și a mediului casei în stimularea potențialului creativ al copilului. Variabile precum mediul fizic
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
că lângă acestea își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute în mod constant va resimți în permanență stări de frustrare afectivă, concretizate în stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului, anorexie, depresie cu reacții de plâns etc.). Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Aceste stări generatoare de tensiune nervoasă, uneori greu de controlat, pot fi atenuate sau depășite numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul: complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
numai dacă copilul dezvoltă o formă de toleranță la frustrare (capacitatea de rezistență la acțiunea agentului frustrant sau capacitatea de a suporta o stare de frustrare intensă, fără a și pierde autocontrolul). Absența intervențiilor educative și terapeutice în situațiile de frustrare afectivă generează în timp conduite și efecte de tipul: complexele de inferioritate copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală, care au o situație mai bună ca a
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
nu poate anticipa corect ce se întâmplă în anumite momente, conjuncturi, pe care le percepe ca fiind generatoare de necazuri, neplăceri și pericole). Anxietățile întâlnite la copilul cu dizabilități sunt, cel mai frecvent, mai puțin intense, fiind doar stări reactive; frustrarea familială concretizată adesea în atitudinea de victimă a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
a societății, nedreptățită și marginalizată. Din cauza experienței de viață anterioare, adesea traumatizante, a situațiilor-limită cărora a trebuit să le facă față, atitudinilor pedagogice greșite, mediului de viață și climatului conflictual din familii (nu de puține ori generatoare de tensiuni și frustrări), sfera psihocomportamentală a copilului cu cerințe educaționale speciale se remarcă prin anumite carențe sau conduite nepotrivite, care, neînlăturate la timp, pot determina regresii comportamentale, respectiv dificultăți de structurare și organizare a personalității. Printre particularitățile negative ale conduitei copiilor, mai ales
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
vorbire). Adesea, elevul cu dispraxie pare că deține o mulțime de informații, dar nu le poate reține într-o ordine logică și care să aibă sens; în plus, exprimarea lor în scris nu corespunde abilităților verbale vizibile și poate genera frustrări și diminuarea stimei de sine, ce pot duce, la rândul lor, fie la un comportament pasiv, fie la unul hiperactiv. Elevii cu dispraxie pot părea imaturi din punct de vedere emoțional și adesea stângaci sau lipsiți de îndemânare în relațiile
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
sens negativ, fiind și mari consumatoare de timp și energie. Cu toate acestea, ele reprezintă metoda cea mai importantă pentru atingerea scopurilor organizației, iar dacă sunt bine realizate vor fi adevărate instrumente generatoare de comunicare eficientă, nu de confuzie și frustrare. Ședințele sunt un adevărat forum de prezentare a ideilor noi, originale din partea tuturor salariaților unei organizații școlare. Tipuri de ședințe * de luare de decizii * de solicitare de informații despre o anumită situație * de analiză a unei situații apărute * de schimb
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
diferențelor dintre structurile organizatorice sau dintre opiniile, personalitățile diferiților indivizi. Etapa II: Conflictul începe să fie perceput de măcar una din părțile implicate, opozanții devin conștienți de diferențele dintre ei, iar stările emoționale pot fi sub formă de furie, ură, frustrare, durere. Etapa III: Conflictul trece în sfera acțională, este recunoscut deschis și se trece la alegerea între abordarea pentru eliminarea cauzei ori escaladarea sa prin agresare verbală și fizică. Cele două părți implicate în conflict găsesc scopul comun care le
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
sunt mai importante decât ale tale; * Trebuie să câștigi credit pentru alte situații; Când stabilitatea grupului și armonia contează; * Când poti învăța din greșeli. Consecințe negative ale acordului: * Influență și respect scăzute; * Abandonarea soluțiilor bune; Induce apariția unui sentiment de frustrare; * Presupune o disciplină scăzută. 4.Compromisul se aplică: * Când scopurile nu sunt foarte importante; * Când sunt necesare rezolvări parțiale ale unor probleme; Când adversarii au puteri egale și tin foarte mult la scopurile lor; Când alte stiluri de abordare ale
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
contemplativă, se apleacă asupra propriilor stări și trăiri afective, în Golgota (1918) el ocolește orice poetizare a întâmplărilor, versurile aducând „icoane și momente din război” și avansând o literatură de notații realiste, care evocă viața aspră de pe linia frontului, cu frustrările și deseori cu tragediile trăite de combatanți. Și în acest volum, și în proza scurtă din Păcate (1918) considerațiile sunt vii, directe, demitizante, cuprinse în notații abrupte, relevante. Lui E. Lovinescu L. îi apare ca un precursor al literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
piesă (Un singur drum), cartea O seară de noiembrie anunță cealaltă axă de evoluție a prozatorului, care se va orienta către satira corozivă și sabotarea sistematică a clișeului, concretizate deocamdată prin persiflarea zeloșilor agenți ai regimului (în fapt, măcinați de frustrări și resentimente) sau prin parodierea poncifelor realist-socialiste. Probând afinități vădite cu scrierile lui Teodor Mazilu sau ale lui I. D. Sârbu, această componentă caricaturală atinge un nivel superior în culegerea de schițe Făpturi neînsemnate (1978) și în romanul Micelii (1981), din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288679_a_290008]
-
anumită frecvență, putând fi ascultate de copil sau citite de acesta. Se recomandă lecturarea lor repetată înaintea ivirii unor întâmplări neplăcute pentru a se facilita înțelegerea. Prin implementarea metodei, acestea au avantajul că stabilizează un comportament specific situației impuse, reduc frustrarea și anxietatea copiilor, îmbunătățesc comportamentul acestora. Ea a fost creată special pentru deficitele sociale caracteristice copiilor cu autism. De asemenea timpul și costurile acestei metode sunt flexibile și eficiente. Sunt însă și dezavantaje pentru că suportul teoretic al poveștilor are o
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
să-și exprime dorințele, să se integreze în comunitate, să comunice cu părinții lor. Cazurile mai simple au reușit să se integreze în școlile de masă, unii terminându-și studiile și mergând la universități. Pentru cei cu tulburări de comportament, frustrarea a fost diminuată și comunicarea s-a optimizat. Există însă și dezavantaje fiind una dintre cele mai controversate metode, aspru criticată de unii specialiști care consideră că are o tehnică ce încurajează abuzul și creează dependență de asistent. Nu are
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
celălalt atunci când părinții ridică obstacole sunt căutate de psihologi, în parte, în teoria atribuirii eronate a excitabilității: amestecul continuu al părinților creează o stare de confuzie și excitabilitate mentală care este atribuită (greșit) „îndrăgostirii”. Mai consistentă este explicația prin teoria frustrării și a reacțiunii, care arată că există o relație directă între opreliștile care se pun în fața unei acțiuni și dorința individului de a realiza acea acțiune (mecanismul „fructului oprit”). În același areal explicativ se înscrie și fenomenul pe care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
masiv, mai cu seamă în rândul bărbaților, survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat însă, de regulă, înspre un mai mare egalitarism, ci precumpănitor în frustrări și agresivitate. Comportamentul altruist în familie. Teorema lui G. Becker. Familia ca unitate decizională ce urmărește maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dat câteva palme”. Bazându-se pe literatura clasică relevantă a violenței familiale, N. Mitrofan (2003) prezintă și alte tipologii ale părinților agresivi, stăruind asupra variabilelor psihologice și psihopatologice, cum ar fi contrastul dintre impulsivitate și timiditate, inteligență și infirmitate fizică, frustrare, depresie și nevoia de afirmare. Cred că este potrivit aici să ne reamintim deosebirea dintre violența normală (trasul de păr, lovirea palmelor cu bățul etc.) și cea abuzivă (bătaia cu pumnii și picioarele, rănirea). Și în societățile tradițional-rurale din centrul
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de comunicare, deficiențe emoționale, stimă de sine), în contrast cu reprezentarea populară, studiile atent elaborate relevă că majoritatea nu numai că nu sunt bolnavi psihic, dar nici măcar nu se poate construi un portret-robot de personalitate abuzivă. Mai degrabă o combinație între nemulțumiri, frustrări personale determinate de situații de stres (șomaj, insatisfacții profesionale și probleme la locul de muncă, pierderea unei ființe dragi, insucces în relațiile sexuale și afective) și consumul de alcool conduce la acte sexuale cu copii. Aceștia din urmă, mai ales
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor (Patterson, 1995). Singurul argument invocat de oponenții creșterii copiilor de către cuplurile de homosexuali confirmat în parte este cel al sentimentului de jenă față de ceilalți copii (peer group). Dar și aici nu sunt în joc atât trăirile negative, complexele și frustrările pe care le au copiii homosexualilor, cât faptul că ei încearcă să ascundă statutul părinților lor (Patterson, Chan, 1997). Argumentele celor ce susțin legiferarea căsătoriilor între persoane de același sex și posibilitatea ca ei să crească împreună copii pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
tema pe care o studiați. Supraveghetorul conștiincios se interesează cu privire la scopul studiului și, după ce acesta îi este explicat, îi vin în minte repede câteva nume. Printre aceste nume pot fi cei care și-au exprimat în trecut preocuparea, supărarea sau frustrarea cu privire la tema respectivă. Supraveghetorul presupune că studiul ar fi îmbunătățit dacă ar beneficia de aceste păreri și respectiva alegere le-ar arăta și angajaților că supraveghetorul le-a luat în serios grijile suficient de mult ca să sugereze includerea lor în
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
trateze pe aceștia ca și semeni ai lor. Sunt de preferat în echipă adulți tineri bine educați în toate domeniile, necesitățile pacienților putând fi enorme. Pacienții își interpretează propriile sentimente prin cele ale echipei de tratament. Sentimentele de disconfort personal, frustrare, nepotrivire sau indignare pot apare inevitabil chiar în rândul membrilor echipei. În afară de cazul când sentimentele sunt adresate deschis de către bolnavi, ele pot crea stress membrilor echipei și dificultăți în continuarea îngrijirii bolnavilor. Adesea, membrii echipei ignoră stressul creat și adoptă
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pe Carol I la 1881 sunt cei care plănuiesc republici și pregătesc conjurații, în vreme ce viitorul aghiotant al domnitorului, simpaticul garibaldian Candiano Popescu, este, la 1870, președinte de republică în Ploiești. Căci anii dintre 1866 și 1871 sunt cei în care frustrarea liberalilor radicali alimentează în toarcerea la fantasmele anului 1848. Din întruchipare a modernizării, prințul străin devine spionul prusac ce plănuiește României un viitor de colonie germană. Liberalismul românesc este, la 1866-1870, și un rezervor din care se alimentează antisemitismul local
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]