5,324 matches
-
o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai atunci când individul a învățat să reacționeze astfel: ca oricare alt comportament social, comportamentul agresiv se învață și se păstrează datorită experiențelor contextuale directe sau indirecte (procese vicariante), prin întăriri pozitive sau negative. Conform modelului, simpla asociere permite
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spună cu ce seamănă sau la ce se referă fiecare pată. În ambele cazuri, cercetătorul se așteaptă ca subiecții mai agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj spune ceva ce provoacă frustrare, frustrare pe care un alt personaj o va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
va îndura. Subiectul trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cazuri, complicele spunea "scuzați-mă, vă rog", în alte cazuri nu spunea nimic. Reacțiile verbale și non verbale ale oamenilor au fost codate cu ajutorul unei grile de observație. Procedura în cauză a permis studierea efectului altor factori ai agresivității precum frustrarea, prezența unui model agresiv sau studierea efectul statutului intrusului. Concluzii. Tehnicile prezentate mai sus înfățișează situații reale de viață, permițând o măsurare fiabilă a agresivității. Ele ridică totuși o problemă de etică, folosirea lor impunând mari precauții. Mai trebuie precizat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
după Baron și Richardson (1994, p. 60) Măsurarea agresivității verbale directe și indirecte. Primele studii asupra agresivității aveau ca scop să măsoare agresivitatea verbală a subiecților (Cohen, 1955; Doob și Sears, 1939). Într-o primă etapă, subiecții erau supuși unei frustrări sau altor tipuri de provocări și aveau dreptul să-i riposteze provocatorului prin agresiuni verbale. Această procedură mai este folosită pentru completarea fișei de observație în cazul altor tipuri de agresiuni (Berkowitz și Troccoli, 1990 citat de Berkowitz, 1993). În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
15) = + 0,45) la 0,05 > p < 0,0001), și (c) că efectele comportamentale observate și comparate de către judecători rămân stabile oricare n-ar fi modalitatea de manipulare aversivă folosită. Corelația dintre evaluările efectuate de către mai mulți judecători asupra furiei, frustrării și insultei variază între r = 0.81 și r = 0.89. Rezultatele analizei efectuate de Carlson și colegii săi demonstrează că procedeele de măsurare a agresivității în laborator corespund diferitelor exemple ale aceleeași variabile subiacente. Aceste rezultate provoacă o altă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Autorul consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive întreprinse pentru satisfacerea nevoilor. Procesele de autoreglare contribuie doar la dezvoltarea acestor nevoi. Pentru unii cercetători
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
consideră că acele ipoteze care se raportează doar la factorii situaționali pentru a explica declanșarea actelor de violență sunt mult mai limitative. În opinia lui Staub (1999), condițiile de instigare la violență sunt, înainte de toate, niște reacții raționale la frustrare (frustrarea nevoilor fundamentale), fie că este vorba despre indivizi sau despre grupuri de indivizi. Câmpul lor de aplicare se extinde în funcție de succesul acțiunilor distructive întreprinse pentru satisfacerea nevoilor. Procesele de autoreglare contribuie doar la dezvoltarea acestor nevoi. Pentru unii cercetători, puterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe care le creează războiul pot reduce presiunile sociale împotriva violenței, atât de puternice în perioadele normale. Una dintre consecințele fenomenului este creșterea numărului de agresiuni sexuale comise. Astfel procesele de dezangajare morală explică agresivitatea, chiar dacă la origine se află frustrarea nevoilor fundamentale (Malamuth, 1998). Bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki au jucat un rol major în conștientizare consecințelor extrem de devastatoare ale unui eventual al treilea război mondial. Dar acest lucru nu a împiedicat apariția unor războaie mai mici. Pentru ca războiul să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a fi însă nevoie de impunerea priorității și superiorității naționale (Feshbach, 1994). Victoria națiunilor ce se angajează în acte de violență majore legitimează acest gen de comportament, conferind valoare instrumentală violenței. În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de indivizi. Studiile recente demonstrează totuși că băieții agresivi nu sunt diferiți față de ceilalți copii în ceea ce privește perceperea propriilor competențe individuale și sociale. Diferența constă în modul de punere în aplicare a acestor competențe. Maltratarea poate fi resimțită de către copil drept frustrare dacă o interpretează ca pe un mijloc folosit de către părinți pentru a-l împiedica să-și atingă scopurile personale. Formarea unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către părinți pentru a-l împiedica să-și atingă scopurile personale. Formarea unei viziuni negative despre lumea socială este foarte probabilă în acest caz. Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Folosirea permanentă a pedepselor poate duce la pasivitate și evitare ca reacție de adaptare la situație. Frustrarea, definită ca eveniment sau act ce împiedică îndeplinirea sarcinii în curs, sporește, în consecință, tendințele agresive. Din cauza constrângerilor de ordin fizic și social, frustrarea resimțită în contextul unei familii ce aplică maltratarea nu se poate manifesta decât în afara acesteia. Copiii maltratați sunt agresivi cu semenii lor și cu persoanele străine din afara familiei. Neglijența, ostilitatea sau agresiunea fizică din partea părinților la fel precum abuzul psihologic
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi mai puțin agresivi decât cei care participaseră la un joc competitiv. Simpla executare a sarcinii de cooperare le-a permis copiilor, printr-un proces de amorsare a competențelor constructive, să-și gireze mai bine exteriorizarea stării emoționale indusă de frustrare. Observarea unui model non-agresiv o modalitate de intervenție? Dacă copiii învață să fie agresivi observând un model agresiv, ar putea să învețe contrariul dacă urmăresc un model non agresiv: observarea unor indivizi provocați pe cale de a-și tempera furia într-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii comportamentale mai adaptate din punct de vedere social, având performanțe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
28-34 de sex 20-28 de temperatură 38, 175 de zgomot 38, 43, 161, 177-178 fiziologic 21, 99-106 genetic 20, 21, 100-104 situaționali 19 socio-cultural 88, 107, 132, 184 socio-economic 22, 234 Familia 70-77, 211 permisivă 75-76 Fantasmă 67 Frică 197 Frustrare 37, 48-54, 117, 125, 183 arbitrară 114 ipoteza frustrării-agresiunii 122-125 justificată 52, 114 Furie 11, 12, 33, 53, 60, 67, 114-116, 125, 138, 140 G Gemeni 29, 77-81 monozigoți 100 bizigoți 100 H Hormon sexual 28, 104-107 I Imaginea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
îndeaproape și din interiorul său starea ce profilează un stil de viață cu un anumit nivel de trai. Aceasta se raportează la un standard de viață în parametrii decenței față de aspirațiile colective de viață, ai căror lipsă generează disconfort și frustrare. Sărăcia absolută se referă la asigurarea în exclusivitate a coșului zilnic, respectiv la îndeplinirea unor condiții minime de viață necesare supraviețuirii, iar caracterizarea unei persoane ca "persoană săracă" se face prin raportarea la anumite standarde, atât pentru necesitățile umane de
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
cu ceea ce spune locutorul. sprâncenele ridicate Interlocutorul este uimit de cele comunicate de locutor sau chiar nu este de acord cu acesta. gest de roadere a unghiilor, jocul cu un pix/cu ochelarii Interlocutorul simte o stare de disconfort, de frustrare. degetul arătător 68 ridicat Interlocutorul îl atenționează pe locutor în cazul unei erori/contradicții din mesajul transmis de către acesta. privire pe deasupra ochelarilor, scoaterea ochelarilor, degetul arătător îndoit plasat la baza nasului Interlocutorul manifestă o atitudine evaluativă față de locutor și mesajul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Stresul o problemă de management al destinului / 133 Sfârșitul lumii. Baba Zdranga vs. experții nanotehnologiilor / 137 2012 sfârșitul lumii? / 141 Noul cod al lui Dan Brown: simbolul pierdut / 143 "Islamizarea tăcută" a Europei. Cazul minaretelor / 147 IV. PATOLOGII SOCIALE / 151 Frustrările românești și excelența occidentală / 153 Finanțarea învățământului universitar / 157 Filosofii creațiile de lux ale școlii de tâmpiți? / 161 Bacalaureații "spun lucruri trăsnite" / 165 Creierul "un organ oarecum indispensabil capului" / 169 Admiterea la facultate / 173 ,,Mama proștilor e mereu gravidă" / 177
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
și infinit păguboasă. Mai regăsesc în exemplul discriminării românilor din Italia și expresia actuală a ritualului de tip pharmakos, cel prin care o comunitate majoritară (cea italiană) își sacrifică constant alteritatea (străinul din Carpați) pentru a-și defula umorile, tensiunile, frustrările și neputințele de orice fel. Oarecum la fel se întâmplă și cu musulmanii europeni, (auto)stigmatizați după interzicerea construirii noilor minarete în Elveția. 3. Prostia ca privare. În altă ordine de idei este cu putință ca scenariile conspiraționiste de orice
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
sociolog semnificative sunt, în felul lor, și comentariile anonime la articolele din presă în legătură cu acest subiect. Admir și respect pe cei care își semnează intervențiile, indiferent care sunt acestea. Detest însă anonimii care-și camuflează înainte de toate lașitatea, apoi ignoranța, frustrările, ambițiile frânte sub varii pseudonime. Unul dintre ei se folosește de pretext pentru a acuza preoții catolici de pedofilie și pederastie. Consideră că este prea mare și insuportabil păcatul a sute de mii de preoți catolici în 1.700 de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]