7,001 matches
-
sub nici o formă nu era mirosul de bătrânețe al lui Frau Professor Kropotkin. Nările sale prinseră totodată și un iz ușor de fum. Se uită În jur și zări o țigară aproape Întreagă, stinsă pe marginea scrumierei, și Întrebă cine fumase acolo. Reieși că una dintre prietenele tatălui său, una dintre cele două doamne care veniseră pentru donație, stinsese țigara imediat după ce o aprinsese. Oare făcuse asta când Își dăduse seama că respirația lui Baruch era șuierătoare? Sau după ce se terminase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
încredere. Apucatul ăsta de cot, acest „voi“ în loc de „dumneavoastră“, întrebările astea despre „iugăre“ și despre cât „face“ vițelul, și pe urmă tăcerea și datul din cap, privitul în depărtare, până ce ochii țăranilor, care îl priveau cu pleoapele strânse, nu din cauză că fumau chiștoace, ci pentru că, de când se știau, nu avuseseră încredere în domni cu cravată și pantofi lustruiți, se făceau rotunzi și mari și eu însumi vedeam uimit că acest W., care era tatăl meu, avea ceva străin mie, dar comun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mergea chiar acolo, în costumul lui negru, cu pălărie și mănuși, cobora trei trepte până la ușa unui local plin de fum, intra în încăperea scundă și se ducea la o masă la care ședeau bărbați în haine de lucru, își fumau chiștoacele și beau bere, își treceau mâinile peste chelie sau își scărpinau bărbia, dar când își făcea apariția domnul acela în vârstă, atât de amabil, se ridicau plini de respect ca să-i strângă mâna. El se așeza alături de ei, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
cu el în Paradiesli, un umăr de stâncă deasupra hotelului, unde afinele erau coapte și zemoase. Amestecate cu frișcă formau deliciul mesei de prânz, luată pe terasă, unde se mai zăbovea o vreme sub copaci, la o cafea. Mama își fuma țigările egiptene, în timp ce noi, copiii, cercetam de zor șura din apropiere. În ea mai stăruia blândețea cu care „oaspeții engleji“ erau duși sus, după cum povestea proprietarul în dialectul lui cântat, pe care încercam să-l imităm. După cina luată în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
în triunghiuri sau cerculețe. Apoi s-a băut un coniac VSOP, fără să recunoască nimeni că, de fapt, aveau tot mai mult din ceva ce n-ar mai fi vrut să piardă nici în ruptul capului. Pe urmă s-a fumat o țigară de foi care trebuia să fie „foarte frumoasă“, după cum spunea domnul Saner, ca unul ce știe s-o savureze și care, bineînțeles, trebuia să provină din Cuba: dar din fundal amenința mereu acel „niet“, te simțeai la „ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și Herr Saner s-au ridicat să-și ia aperitivul. Se așezară la umbra unui pin lângă Onkel Ralph care, îmbrăcat în costumul lui alb de pânză, citea ziarul în fața barului, sorbind din al treilea sau al patrulea espresso și fumând o Players Navy Cut. W. comandă un Martini cu apă minerală și un castronaș cu măsline, înțepă una cu scobitoarea și o aduse pentru o clipă în dreptul obrazului, înainte de a și-o vârî în gură cu o bucurie copilărească. Gustul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
standurilor cu mărfuri și al magazinelor, se întreținea cu niște cunoștințe întâmplătoare - vorbea italiana cursiv - și se mișca pe străzi și prin baruri ca „domnul în costum de vară“, apărând pe la ora 11 la Marina să citească un ziar, să fumeze o țigară și să bea încă o cafea peste măsură de dulce. Ar fi trebuit să transforme complet țesătoria, spuse el printre altele, azi nu prea mai ai ce să faci cu producția pe bandă, concurența asiatică ar fi prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
sovietici, iar de noi, europenii, ce să mai vorbim; oare de unde credem noi că ne vine prosperitatea, dacă nu din această atât de confortabilă pentru toți „economie a Războiului Rece“? Stătea lăsat pe spate în fotoliul lui, picior peste picior, fuma o Player Navy Cut, privea fețele acestor proprietari de fabrică și directori, pe care plutea o respingere crasă. Femeile nu puteau decât să tacă atunci când venea vorba de politică, iar bărbații lor dădeau doar din umeri, Onkel Ralph era „un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pentru că devenise tot mai sensibil și dominator: Hackler. Totul trebuia să se facă după „calapodul“ lui, îi spunea tata lui Saner când se retraseră după entre côtes și pommes frites în camera de zi, unde îi aștepta „superbissimul“ Bordeaux, ca să fumeze o țigară de foi și să închine un pahar de Rémy Martin VSOP, cum o cere eticheta: Ăsta nu poate suporta pe nimeni alături de el. Dacă nu e ideea lui, n-are nici o șansă. Are permanent impresia că i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
el, care simțea uneori o atracție bizară pentru probe excentrice de curaj. Se întoarse răvășit de la Elektrokonzern. Cravata îi atârna strâmb sub gulerul descheiat, părul îi era înfoiat în creștet, iar în spate avea un fel de „codiță de rață“, fuma, țigara îi atârna în colțul gurii, se rezemă de tocul ușii, spunând că ar fi „proletar și lumpen“, iar zâmbetul îi deveni batjocoritor când tata sau mama l-au pus la punct, fiindcă se înfuriaseră din cauza pălăvrăgelii lui despre „muncitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
și câteva apariții pe scenă, dar pe lângă postul pe care îl obținuse recent ca desenator de mașini, începu să frecventeze cursuri serale la Școala de Arte și Meserii. În loc de cămăși purta pulovere negre pe gât, pantaloni reiați grosolan, tip Manchester, fuma Gauloises și ieșea cu Laura, o fată pe care o cunoscuse într-un local frecventat de artiști. A împrumutat o camionetă veche pentru deșeuri ca să plece cu ea în Italia, unde Laura voia să-și petreacă sejurul cu o prietenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Am așteptat-o pe Maria să mă ajungă din urmă. —Ești OK? am întrebat-o. — Nu. Puțin mă interesează că vrei să te contopești cu natura ca să-ți poți limpezi gândurile, dar eu am nevoie să stau jos și să fumez o țigară. S-a ținut de brațul meu și am reușit să ajungem până la cafenea. Am stat afară pentru că Maria era decisă să fumeze. Am intrat și-am comandat cafea. Când m-am întors, își aprinsese o țigară și arăta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
cu natura ca să-ți poți limpezi gândurile, dar eu am nevoie să stau jos și să fumez o țigară. S-a ținut de brațul meu și am reușit să ajungem până la cafenea. Am stat afară pentru că Maria era decisă să fumeze. Am intrat și-am comandat cafea. Când m-am întors, își aprinsese o țigară și arăta din nou uman. Am petrecut câteva momente ca între prietene, lăsându-ne mângâiate de razele de soare și încercând să ignorăm copiii care alergau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
ultimele zile din vacanța de vară. În astfel de momente, povestea cu copiii părea ciudat de îndepărtată. — Te simți mai bine acum? am întrebat-o eu. Maria expiră teatral niște fum precum Lauren Bacall. Sunt sigură că dacă eu aș fuma, aș semăna cu Columbo. Deci unde se mută Mark? Nu mi-a spus, o să-mi dea noua lui adresă mai încolo. Cred că ține secret în mod intenționat ca să mă pedepsească. Maria își drese vocea cu subînțeles. Acum câteva zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
Trimiteți mașina să ridice un mort. Notați numele și adresa”ă Mi-a găsit pachetul cu țigări. Scoate una o examinează atent, o aprinde cu bricheta șterpelită și sprijinindu-și spinarea de spătarul de lemn lustruit al fotoliului, începe să fumeze, cu un aer perfect satisfăcut. Ațipit o clipă cu țigara în gură, tresare speriat și se repede la șifonier. Lenjeria nu-l interesează; o întrebuința și pe când trăiam. Deschide larg ușa dulapului cu haine. Pipăie calitatea stofelor și întoarce buzunarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
după calculele Theodorei, i-ar fi epuizat propriul buget pentru Îmbrăcăminte pe un an Întreg. Purta un parfum greu, pe care Theodora Îl găsi apăsător În camera supraâncălzită, cu ferestrele bine Închise, și ședea pe jumătate Întinsă Într-un șezlong, fumând o țigară turcească dintr-un portțigaret. Theodorei, așezată drept, În cel mai puțin uzat dintre costumele sale taior, cu mâinile Împreunate În poală, Edith Wharton i se păru pe jumătate grande dame, pe jumătate grande courtisane, zvonurile despre neregulile din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lucra. Când erau mici, copiii tropăiau și i se rostogoleau printre picioare În timp ce stătea la masa de desen, făcându-și astfel loc până pe planșe. Seara, după cină, Emma Îi citea sau cânta la pian, În timp ce el mai lucra câteva ceasuri, fumând țigară de la țigară. Aici erau primiți și oaspeții. Era centrul social al casei. După ce mânca bine de dimineață și, eventual, după ce se oprea În drum să bea ceva ușor, Henry socotea În așa fel Încât să ajungă la New Grove
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
dar și surprins. — Ți-am spus că te-am urmărit aproape de la Început, spuse Henry. Dacă Îmi amintesc bine, e cu un fotograf cam prea elegant, cu față de evreu, În atelierul lui, și trei artiști tineri care intră pe ușă fumând, iar el le spune cu emfază că nu au voie. Ce memorie ai, James! exclamă Du Maurier și continuă, reproducând textul, cu accentele cuvenite: „«Vă rog nu uitați, tomnilor, că acesta nu este hatelierul unui hartist oarecare.» Dick Tinto și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
face economie de vedere, decisese să Îi dicteze povestea Emmei, În loc să scrie el Însuși. Lui Henry i se păru interesantă relatarea procesului: se pare că nota cuvintele pe care el le rostea fără pauze, stând relaxat În fotoliul din atelier, fumând țigară de la țigară, după care transcria totul pe curat, pentru ca el să citească și să revizuiască. Aproape că Îl invidia pe Kiki pentru această metodă de lucru aproape lipsită de efort și i-o spuse. În cazul ăsta, Henry, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cufundat așa În lumea teatrului, Henry. Trebuie să fie o senzație amețitoare să știi că toate astea ți se datorează. Și făcu un gest cu mâna Înmănușată, Îmbrățișând mulțimea scânteietoare și gureșă de dedesubtul candelabrului din foaier, care mânca Înghețate, fuma țiarete și Își făcea vânt cu programele de sală. — Nu la fel de amețitoare ca o repetiție dimineața, Într-un teatru Întunecat și friguros din Sheffield sau Portsmouth, te asigur. Vorbise cu buzele apropiate de aparatul auditiv, căci zgomotul din spațiul strâmt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
de mână. O singură dată observă ceva ce aducea a amărăciune scăpând de pe buzele lui Sturges, dar chiar și atunci În modul cel mai aluziv și mai indirect. Vorbea Într-o seară, Înainte de cină, pe când stăteau În grădina lui Norris, fumând și urmărind culorile schimbătoare ale apusului pe cer, despre cum Îl Întâlnise pe William Howells cu un an și jumătate În urmă, la o petrecere, În grădina lui Whistler de la Paris. Howells fusese foarte impresionat de strălucirea și eleganța celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
niciodată În cămașa de noapte, cu un șal aruncat peste umerii osoși. Suferea de mai multe boli, fiecare În parte inofensivă, dar care, Împreună, Îl scoteau din circulație: indigestie, gingivită și o tuse astmatică, șuierată, pe care Încăpățânarea de a fuma, În ciuda sfatului medicului, nu o Îmbunătățea cu nimic. Viața nu merită trăită dacă nu mai fumezi câte o țigară din când În când, mai ales atunci când nu poți mânca hrană solidă, spuse el cu un zâmbet poznaș, trăgând dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
boli, fiecare În parte inofensivă, dar care, Împreună, Îl scoteau din circulație: indigestie, gingivită și o tuse astmatică, șuierată, pe care Încăpățânarea de a fuma, În ciuda sfatului medicului, nu o Îmbunătățea cu nimic. Viața nu merită trăită dacă nu mai fumezi câte o țigară din când În când, mai ales atunci când nu poți mânca hrană solidă, spuse el cu un zâmbet poznaș, trăgând dintr-o țigară răsucită de mână și scuturând scrumul de pe pătură, ca să nu-l vadă Emma. Tăifăsuiră despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
spune că un scriitor atât de distins Îi e prieten. — Prostii, murmură el. — E adevărul. Gerald se numără printre primii cu care vorbi acasă la Ainger. Venise În ziua aceea de la Bristol, unde se juca Trilby. Stătea În seră și fuma o țigară, trăgând fumul În plămâni ca și cum ar fi fost o chestiune de viață și de moarte. — L-am văzut pe tata cu două zile Înainte să moară, Îi spuse el. Era foarte slăbit. Ultimul lucru pe care mi l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
m-am trezit În ambulanța de campanie și brancardierul mi-a spus ceva ce n-am auzit, dar mi-a zâmbit și am priceput că nu era ceva grav. Mi-a dat o țigară, cea mai bună pe care-am fumat-o vreodată. Mi-am zis: O să scap de-aici și or să mă trimită acasă. Și așa a fost, mulțumesc lui Dumnezeu. Nu, partea cea mai rea a fost cu două săptămâni Înainte de asta, bătălia de pe Înălțimile Aubers. Așa i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]