7,586 matches
-
problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile și valorile ce orientează o concepție sau alta asupra educației adulților, a modului în care adultul învață de sprijinul de care are nevoie în acest sens. De multe ori, nu poate fi stabilită o
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong Learning, vol. I, Kluwer Academic Publishing, Boston. Bron, A.; Schemmann, M. (ed.) (2002), Social Science Theories in Adult Education Research, Bochum Studies in International Adult Education LIT Verlag, Munster. Dave, R.H. (coord.) (1991), Fundamentele educației permanente, Editura Didactică și Pedagogică, București. Delors, J. (coord.) (2000), Comoara lăuntrică. Raportul UNESCO al Comisiei Internaționale pentru educație în secolul XXI, Editura Polirom, Iași. English, L.M. (ed.) (2005), International Encyclopedia of Adult Education, Palgrave MacMillan, New York. Faure, E.
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sa ar fi o adesiune tacită la incriminările aduse guvernului” . În acest context, jurații au rugat atât acuzarea, cât și apărarea să nu mai prelungească dezbaterile care durau de șase zile pentru că erau edificați asupra faptelor. Argumentele necredibile, unele fără fundament, lipsa de convingere, expunerea Înceată, contrastantă În mod evident cu farmecul și căldura cuceritoare a lui Nicolae Fleva ce pledase cu o zi Înainte nu puteau să nu influențeze pe jurați. În afara duelului verbal dintre apărare și acuzare, au mai
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
cred că trebuie să fii sincer și loial nu doar În relațiile cu strămoșii, ci și În raporturile pe care le Întreții cu propria conștiință. Chiar dacă am privi lucrurile dintr-o perspectivă conservatoare și am considera că trecutul este un fundament inconturnabil al oricărei realități contemporane, e limpede că avem cel puțin libertatea de a reinterpreta orice tradiție, de a reciti orice istorie prin propria noastră grilă de lectură. Și nu văd cum aș putea trăi ca intelectual - cel puțin În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
suficientă, nici ca amploare, dar mai ales ca urmare a rezistenței care se manifestă față de psihologia socială, datorită criticilor care sunt aduse perspectivei sale de studiu, considerată improprie pentru generalizările de natură istorică. Aceste obiecții se datorează, cred, atât necunoașterii fundamentelor teoretice ale psihologiei sociale (istoricii iau În considerare, adeseori, doar studiile, fără Îndoială mult mai numeroase, care au În vedere aplicații restrânse), cât și unor prejudecăți acumulate pe seama acesteia, facilitate de această cunoaștere insuficientă. Lucien Febvre XE "Febvre" vorbea deja
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
datorită alterității lor sociale și religioase prea pronunțate În raport cu standardele vremii, dar menționarea lor ulterioară În calitate de „tolerați” Întregea tabloul unei Transilvanii concepută ca o sumă de elemente diverse. Este mai greu de apreciat În ce măsură această situație poate fi considerată un fundament veritabil al unei tradiții istorice a conviețuirii pașnice și toleranței, care ar fi caracterizat relațiile dintre diferitele grupuri etno-culturale și religioase. Istoriografia română pune accentul pe discriminările, de natură să compromită tocmai ideea de toleranță, cu care se confruntau românii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kiadása, Budapesta, 1942. Lemny, Ștefan, Sensibilitate și istorie În secolul XVIII românesc, Editura Meridiane, București, 1990. Lendvai, Paul, Ungurii. Timp de un mileniu Învingători În Înfrângeri, Editura Humanitas, București, 2001. Lévi-Strauss, Claude, Gândirea sălbatică, Editura Științifică, București, 1970. Linton, Ralph, Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București, 1968. *** Littérature roumaine. Littératures occidentales. Rencontres, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. Lloyd, Geoffrey E.R., Pour en finir avec les mentalités, La Découverte, Paris, 1993. Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane, vol. I-II
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
méthodes, Gallimard, Paris, 1961. Ibidem; vezi și considerațiile similare ale lui Jacques Le Goff, loc. cit. Vezi Pantelimon Golu, op. cit., pp. 25-50. Despre psihoistorie, vezi Wolfgang Mommsen, op. cit., pp. 364-365 (repere bibliografice În acest sens la pp. 370-373). Ralph Linton, Fundamentul cultural al personalității, Editura Științifică, București, 1968. Vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini..., ed. cit., p. 14, nota 13; Daniel-Henri Pageaux, op. cit., p. 171. Dicționar de psihologie socială..., pp. 200-203, sub voce „psihologie socială”. Serge Moscovici, „Introduction: le domaine de la psychologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
textului argumentativ. (1p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu; 1 punct pentru redactare (dacă au fost abordate toate subiectele): exprimare, ortografie, punctuație, așezare în pagină, lizibilitate. Timp efectiv de lucru: 50 min. CLASA A XI-A CAPITOLUL FUNDAMENTE ALE CULTURII ROMÂNE Testul nr. 55 Rezolvă cerințele de mai jos: 1. Limba română își are originea în: a) latina clasică; b) latina vulgară; c) limba slavă. (1 p.) 2. Enumeră patru limbi actuale care fac parte din familia limbilor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
2 p.) 2. Evidențiază beneficiile statutului isprăvniciei. (1p.) 3. Explică sensul expresiei Ș i tot neamul mi-am mărit. (1p.) 4. Numește modul de expunere folosit în acest fragment. (1p.) SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Redactează un minieseu despre Fundamentele culturii române, de aproximativ 10-15 rânduri, în care să introduci, în ordine, următorii termeni: etnogeneză, romanizare, dacism, bilingvism, retragerea aureliană, dialecte. (0, 5 x 6 termeni) BAREM DE NOTARE: 1 p. din oficiu; 1 punct pentru redactare (exprimare, respectarea normelor
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
construirea realității sociale aprecia „Construirea realității sociale presupune elaborarea unui ansamblu de reprezentări, de scheme cognitive și acționale care vor mijloci priceperea, interpretarea și evaluarea diferitelor acțiuni ale existenței sociale și elaborarea unor comportamente adaptative adecvate”. D. Cristea subliniază că fundamentul activității de construire a realității sociale este determinat de limbaj, un operator care prin particularitățile sale socio-culturale și individuale marchează „În mod fundamental sistemul de categorii și reprezentări ce configurează universul social”. Autorul citat prezintă o schemă explicativă a procesului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de analizat care este ponderea tendințelor culturale În spațiul românesc și ce aspecte culturale influențează preferințele și alegerile vestimentare ale românilor. Acesta reprezintă unul din obiectivele cercetării psihosociale pe care o vom realiza În pe parcursul derulării proiectului, pornind de la aceste fundamente teoretice. 2.3. Personalitatea și comportamentul de consum Tipuri de personalitate și tendințe În comportamentul de cumpărare și consum Înțelegerea tendințelor consumatorului de astăzi nu se poate realiza numai pe baza studiului influențelor sociale și culturale și aceasta deoarece procesul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orizont temporal mai vast poate releva obiceiurile de cumpărare, ca practici, uzanțe, individuale sau familiale În comportamentul de achiziție. In cadrul procesului de schimb, achiziția este momentul cheie din punct de vedere factual, iar evaluarea pe baza unor criterii reprezintă fundamentul care susține acest moment. Momentul luării deciziei subsumează toți factorii interiori și exteriori implicați pe parcursul procesului decizional și reprezintă rezultatul final al etapelor parcurse, de la nașterea trebuinței la alegerea criteriului pe baza căruia are loc evaluarea produsului. Din gama factorilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; Identitatea românească are drept fundament limba română; steagul tricolor a fost adoptat de revoluționarii din Țara Românească prin decretul guvernului provizoriu din 14 iunie 1848. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine ca fiind un set de cogniții relativ stabile care oferă fundamentul pentru așteptări, instrumente și valențe în cazul motivației de tip instrumental sau calculativ. Lucrarea își propune să dezvolte un model al conceptului de sine ca o construcție unitară, capabilă să reunească procese motivaționale cognitive și necognitive. Gabriella Losonczy ne atrage
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
1991; Bailey și Lown, 1993; Bailey et al., 1994; Hanley și Wilhelm, 1992; Lim și Teo, 1997; Tang, 1992, 1993 apud Furnham și Okamura, 1999) s-au dezvoltat numeroase chestionare. Aceste instrumente de măsură diferă din perspectiva mai multor dimensiuni: fundamentele teoretice (behaveoriști versus psihanaliști), generalitatea versus specificitatea lor, gradul în care măsoară credințele/atitudinile și/sau comportamentele (Furnham și Okamura, 1999). Majoritatea studiilor psihometrice timpurii încercau să descopere dimensiunile de bază ale credințelor despre bani. Yamanchi și Templer (1982 apud
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
asuma soluții definitive și inatacabile, vom încerca să aducem în discuție concepte specifice domeniului, încercînd o radiografiere a unor puncte de vedere, dar și propuneri de definiții și clasificări de lucru. Descrierea metodelor de cercetare în științele educației are ca fundament considerația că puține dintre acestea constituie demersuri specifice investigației în spațiul educațional; cele mai multe dintre metodele prezentate sînt comune științelor socioumane, fiind utilizate în special în cercetarea sociologică și psihologică. Identificarea sau formularea unei definiții pertinente pentru metodologia cercetării constituie o
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
multă ușurință. De exemplu, informațiile despre anumite documente sau persoane nu dau întotdeauna măsura elementelor dominante ale unei epoci. Avantajul utilizării metodei istorice în cercetarea pedagogică îl reprezintă posibilitatea studierii sistematice a unor evenimente sau personalități. Aceste analize pot constitui fundamentul explicării unor evenimente, acțiuni și decizii actuale, pot oferi date care să faciliteze înțelegerea evoluției gîndirii și a practicii educaționale. Limitele metodei istorice decurg în mare măsură din implicarea subiectivă a cercetătorului în prezentarea și explicarea unui eveniment; valorile și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
le întreprind cercetătorii să fie corecte, metodologii au elaborat seturi de reguli ce trebuie respectate în demersurile de cercetare. Foarte succint, aceste reguli solicită: 1.să nu se pornească în interpretare de la prejudecăți sau idei preconcepute; 2.criteriile adoptate ca fundament în operațiile de clasare și analiză să fie sugerate de fapte, și nu de invenții teoretice apriorice; 3.concluziile să fie verificate prin cît mai multe dintre datele pe care obținute în urma demersului investigativ; 4.valoarea unui principiu anume să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pentru segregare socială”<ref id=”5”>Ana Maria Zahariade, Arhitectura în proiectul comunist. România 1944-1989, Editura Simetria, București, 2011, pp. 50-51.</ref>. În fapt, considerăm noi, scopul principal nu era de a preveni segregarea, ci de a evita sistematic congregarea. Fundamentul unei asemenea decizii a fost dat de faptul că orașele sunt produsul contextului economic, cultural, politic și tehnologic în care apar. Parafrazându-l pe Marx, acestea sunt entități create pentru individ, dar creează la rândul lor individul pentru entitate. Așadar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
asupra guvernelor naționale să se alinieze normelor, standardelor și legilor naționale și internaționale. De asemenea, din punctul de vedere al globalizării culturale, mișcările sociale trebuie să cultive ideologii și identități împărtășite care ajută la definirea unui scop comun și formează fundamentul exprimării încrederii și solidarități 5. De asemenea, mișcările sociale, în special atunci când se exprimă prin demonstrații publice, au două ținte: deținătorii puterii și publicul larg. Cu alte cuvinte, țintesc să facă presiuni asupra autorităților în atingerea scopurilor stabilite și să
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
2005, pp. 39-40.</ref>. 3.2.4. Timpul și familia în comunitate Legăturile de tip comunitar sunt identificate în spațiu și timp. În cazul rușilor lipoveni, acestea nu pot fi separate de coordonata divinității. Mentalitatea epocii medievale identifica în religie fundamentul modelului cultural, viața omului fiind de fapt orientată spre întreținerea relației cu Dumnezeu<ref id=”2”>Fenoghen, 2009, pp. 90-91.</ref>. De la nivelul micro al individului și al familiei sale, până la nivelul macro al societății, divinitatea explică existența timpului și
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
a KC; calitatea vieții și dotările urbane; diversitatea urbană și culturală - un instrument pentru încurajarea creativității; accesibilitatea - încurajează și facilitează transferul cunoașterii; echitatea socială și incluziunea - reduc disparitățile sociale și tensiunile; mărimea orașului - orașele mai mari oferă, de obicei, un fundament sporit pentru crearea cunoașterii; diversitatea. Dezvoltarea acestui tip de oraș utilizează instrumente precum tehnologia și comunicațiile, accesează creativitatea și pune în valoare cultura, implică în activitățile sale capitalul uman prin crearea facilităților de cercetare și susținerea instituțiilor educaționale, maximizează cunoștințele
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
temelie anațională. Argumentele seminariștilor nu erau de neglijat. Civilizația omenească nu poate fi asimilată de un popor decît În forma culturii sale proprii, altfel ea rămîne ca o bibliotecă cu cărți frumoase de la care cheile s-au pierdut. Corectă În fundamentul ei, ideea ajunge să-l chinuie pa Vania, care recunoaște că marii narodnici ruși cîntau slava țăranului rus, predicau apropierea de el. Dar țăranul moldovan din Năpădeni, din Ciripeni, din Solonți, pe care-l cunoștea el, Vania, nu era țăranul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
cu copii deficienți de auz din partea Învățământului Înv. Anișoara Motrescu Grup Școlar Bivolărie Factorul fundamental pentru toți oamenii este familia cu toate părțile sale bune și rele de care au parte copiii În decursul creșterii lor. În familie se creează fundamentul omului matur, care la un moment dat, va trebui să preia răspunderea pentru propria viață și să funcționeze ca un cetățean normal În societate. De aceea este important ca familiile să fie sprijinite cât mai mult pentru a putea crește
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]