5,702 matches
-
odată că: dacă e guturai la Paris, strănută Bucureștiul? Regele se duce la Iași să asiste la sfințirea noii catedrale, dar opoziția îi pregătește o primire semnificativă: pe parcurs, trei fruntași conservatori: Costea Balș, Gheorghe șendrea și un profesor de gimnastică, Negruți, îl fluieră. Cei doi dintâi sunt arestați, bătuți de poliție și dați judecății. Această manifestație era rezultatul și a curentului stârnit împotriva Regelui și a osândirii lui Panu, care era ieșean. Astfel de manifestațiuni ostile impresionau întotdeauna pe Rege
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
financiar, str. știrbei-Vodă, 10; Mirescu, D., profesor, str. Polonă, 5; Misail, G., avocat, str. Pompieri, 8; Misir, avocat, str. Fântânii, 12; Mitilineu, M., ministru rezident la Belgrad, str. Clemenței, 7; Miulescu, M., argintar, Calea Moșilor, 75; Moceanu, Gr., profesor de gimnastică, Calea Victoriei, 39; Moroianu, N., agent de schimb, Calea Călărași, 10; Müller, reprezentant al firmei „Printemps“ din Paris, Calea Victoriei, 39; Müller, C.H., proprietar, str. Luterană, 13; Muntureanu, arhitect, Calea Rahova, 8; Nacu, C., avocat, deputat, profesor la școala de Drept, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
limbă și literatură greacă); B. Glosescu (limbă și literatură franceză); C.C. Dobrescu (istorie universală); D. Ananescu (științe naturale); Dim. A. Laurian (filozofie); I. Limberg (limba și literatura germană); A. Podoleanu (muzică vocală); I. Bianu (limbă și literatură română); G. Moceanu (gimnastică); Liceul Matei Basarab (str. Sf. Apostoli); director, Ir. Circu; profesori: Gr. Crețu (lb. română); A.F. Nestor (lb. latină); B. șaicariu (istorie); N. Mihăilescu (geografie); C.I. șonțu (științe fizico-chimice); C. Christescu (matematică); pr. N. ștefănescu (religie); I. Filibiliu (lb. franceză
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lb. și lit. latină); Z. Demarat (lb. și lit. greacă); L. Lacroix (lb. și lit. franceză); Al. F. Robescu (matematică); C. Receanu (filozofie); A. Comănescu (lb. germană), T. Oprescu (muzică vocală); G. Dem. Theodorescu (lb. și lit. română); N. Velescu (gimnastică); Liceul Sfântul-Gheorghe (Calea Victoriei, 138); director: șt. Hepites; profesori: I. Crăciunescu, profesor la Facultatea de Litere (lb. latină); E. Francudi, profesor la Facultatea de Litere (lb. greacă); Le Rév. șt. Călinescu, profesor la Seminar (religie); Dim. C. Ollănescu, doctor în Drept
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de științe (științe naturale); dr. I. Felix, profesor la Facultatea de Medicină (igienă); P. Ionescu, fost elev al [școlii] de arte frumoase, profesor la școala de comerț (caligrafie); F. Walch, de la Academia de Arte Frumoase din München (desen); G. Moceanu (gimnastică); Mugur, dirijor de cor bisericesc (muzică vocală); E. Hirsiu, stenograf (stenografie); A. Ferlendis (profesor de pian); F. Ferlendis (profesor de vioară) (pp. 346- 347). Case de sănătate: Caritas, ospiciu, Calea Buzești; Caritatea, casă de sănătate și ospiciu de alienați, str.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
purta turban în loc de șapca inclusă în uniforma lor de serviciu. Tot de aici și dezbaterea, de această dată mai serioasă, privind dreptul fetelor musulmane de a purta văl la școală în timpul lecțiilor și de a fi scutite de la orele de gimnastică această chestiune a stârnit o controversă majoră în Franța la începutul anilor '90. În ce constă dezvoltarea politică, în astfel de situații? În permisiunea oricărui grup de a adopta obiceiurile pe care le dorește? Sau în a face aceste grupuri
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
tulburări de panică și agorafobie pot interpreta greșit ca semnale de panică senzațiile fizice cauzate de activitățile zilnice. Puteți chiar să descoperiți că evitați anumite activități pentru că vă temeți de senzațiile pe care acestea le produc. De exemplu, puteți evita gimnastica aerobică pentru că inima vă bate mai repede sau nu ridicați obiecte grele deoarece tensiunea arterială crescută vă produce senzații fizice neplăcute. Dacă activitățile provoacă anumite senzații, le puteți interpreta greșit, ca semnale de pericol și ale unui posibil atac de
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sportive la TV sau live. Mesele îmbelșugate sau greu de digerat. Certurile. Plimbările în parcul de distracții. Plimbările cu barca sau bacul. Activitatea sexuală. Plimbările printr-o zonă cu tufișuri. Alergarea sau exerciții de orice fel. Mersul la sala de gimnastică sau ridicatul greutăților. Sportul. Dansul. Surf sau înotul. Ridicatul repede din poziția culcat (lungit). Urcatul dealurilor sau a scărilor în fugă. Mersul pe jos pe caniculă sau ploaie. Locurile cu aer condiționat la maximum. Dușul cu ușile și ferestrele închise
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
structurii și rutinei zilnice va contribui foarte mult la amplificarea sentimentului că dețineți controlul. Încercați să abordați o varietate de activități, însă nu vă creați așteptări exagerate în legătură cu potențialul dumneavoastră. Activități posibile pentru orarul zilnic Exerciții fizice: plimbări, înot, ciclism, gimnastică Activități: studiu, activități gospodărești, muncă voluntară, cumpărături Distracții: vizionarea unui film, vizitarea unei galerii de artă, a grădinii zoologice, plimbări prin magazine Activități sociale: vizite la prieteni, servirea mesei la restaurant, înscrierea într-un club Exerciții pentru managementul anxietății: relaxarea
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
unei națiuni. Roadele școlii se culeg peste decenii, iar consecințele unui proces instructiv-educativ defectuos se pot ameliora cu mari eforturi. De aceea trebuie să cumpănim cu cea mai mare responsabilitate atunci când inițiem acțiuni care țin de formarea unei generații, de gimnastica minții, de caracterul și virtuțile acesteia. De fizionomia școlii, de substanța sa, depinde viitorul unui popor. Nicăieri, în niciun domeniu de activitate, nu se prelucrează o substanță mai delicată decât în școală. Școala poate ridica sau coborî starea de spirit
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Astfel, în grupă aveam sportivi și nu la nivel de „un fotbal de după amiază” (cu toate că și așa ceva făceam), ci la un nivel care însemna clasificări la nivel național. În grupa noastră erau doi gimnaști, care făceau parte din echipa de gimnastică a Universității (antrenor fiind prof. Ungureanu de la Catedra de Sport). Aceștia erau Niki Bohosievici și Nelu Popescu. S-au clasificat la concursul studențesc pe țară, unde au obținut locuri pe podium. Un alt sportiv era nenea Remus - cum îi spuneam
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
două zile în București și am vizitat Muzeul Republicii și Muzeul Militar. Frumoasă era viața de student ! Și noi aveam grijă să ne-o facem cât mai frumoasă ! III.2.5. Sporturi de echipă În afara sporturilor practicate de colegii profesioniști (gimnastică, aeromodelism), ne ucideam timpul liber, în aer liber sau chiar în cameră, căci zicerea din strămoși „minte sănătoasă în corp sănătos” nu ne ieșea din minte. Și doar nu aveam să ne-apucăm de învățat la fizică ! Cel mai la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
Bohosievici, pensionar de câțiva ani, tată a doi copii mari, doctoriță și arhitect. „Habar n-am avut de asta” mărturisește Veronica, o doamnă respectabilă, deja bunică. După 40 de ani de când a terminat facultatea, „guralivul” Facultății, fost campion universitar la gimnastică, a făcut sâmbătă în premieră această declarație colegei sale, care a venit tocmai de la Constanța pentru a participa la întâlnirea de patru decenii a primei promoții a Facultății de Fizică de la Universitatea „Al. I. Cuza”. Unul dintre absolvenții de atunci
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cum îi spuneam noi colegii, el fiind unul din cei mai vârstnici colegi din grupă) era maestru al sportului la aeromodelism. Alți colegi, Niki Bohosievici și Ionică Popescu au făcut parte din echipa Universității „Al. I Cuza“, campioană universitară la gimnastică. f) În fiecare vacanță, fie de vară, fie de iarnă, majoritatea dintre noi mergeau în stațiunile de vacanță la munte (Rarău, Slănic Moldova, Sinaia, Predeal) sau la mare (Costinești). Aceste bilete erau „câștigate“ ca urmare a rezultatelor foarte bune la
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
cel mai vesel camarad ce am cunoscut, plin de viață, plin de inimă, plin de cinste, plin de focul nestins al patriotismului. Un entuziast fără seamăn. A murit și el de tuberculoză. Toți acești atleți, toți acești premianți întâi la gimnastică, rupți dintre brazii Pindului, n-au putut trăi în aerul mlăștinos al Bucureștilor. Unul după altul s-au culcat în mormânt, când erau încă tineri și plini de toate puterile vieții. Mai veneau și Gulioti, și Simota, și Niculescu, toti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
știu sănătos! Mulțumesc pentru solidaritate! E un frig idiot pe aici, dar meseria de profesor de știința de ed. fizice e deosebit de reconfortantă; numai să nu mă dea afară! Îți dai seama: fac și cu T. ore, la sală, de gimnastică și alte prăștii! Dar ne amuzăm amîndoi, că tot n-avem de ales! Revenind la bucuria cu anularea uliței cehe, asta chiar că a fost o bucurie nebună pentru mine! Atît de mult l-am stimat întotdeauna pe acest inteligent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Calea Victoriei „un laborator perfect de mecanică, încredințându-l pentru instruire la doi valoroși ofițeri din geniu”. Ziarul italian scria că „Mihai are înfățișare grasă și plină. Suveranul se teme că devine prea gras și când Voevodul nu vrea să facă gimnastică îl amenință zicându-i: «Ai să ajungi ca d. Potârcă»”.. 5 septembrie. Șeful guvernului, Nicolae Iorga era și ministrul Instrucției și Cultelor. El participă la examenul de sfârșit de an școlar, pentru clasa a III-a, al Marelui Voievod de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Voevodul se scoală respectuos ca și ceilalți camarazi. Programul e acel al liceelor: de la 815 până la 115 cu pauze de câte un sfert de ceas între ore. După amiază urmează sportul și pregătirea lecțiunilor.” Reporterul a vizitat și „sala de gimnastică înzestrată cu aparatele cele mai moderne, apoi sala cu mese de ping-pong, care este jocul favorit al Voievodului.” Se pare că atunci când Mihai, urmându-l pe rege, își muta reședința la Sinaia, întreaga clasă îl urma. În anii următori, văzând
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
lui va fi o mare plăcere să-l învăț, pentru că acum va face mari progrese. Prin scrisoarea de față Principele îți trimete fotografia lui, mulțumindu-ți pentru darul tău. Salutări de la E. Pălăngeanu care și-a făcut școala superioară de gimnastică la Stockholm”. Marți, 19 iunie. Mihai îl însoțește pe rege, vizitând Uzinele de Vagoane și Locomotive „Malaxa” de la Halta Titan. Au fost întâmpinați de E. Mirto, ministrul Comunicațiilor, și de „inginerii N. Malaxa și Gogu Constantinescu, directorul general al Uzinelor
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
a treia curte a Castelului Hradciani, defilarea cercetașilor cehoslovaci. La ora 17, Carol, Mihai și președintele Beneș, au vizitat Casa Tyrsz, sediul central al Organizației Sokolilor, organizație de tineret cehoslovacă. Au fost primiți cu entuziasm și au vizitat instalațiile de gimnastică din casa Tyrsz. În sala de onoare, șeful sokolilor a rostit un cuvânt de bun venit. A răspuns Carol. Apoi oaspeții au luat loc pe o tribună din sala de gimnastică și au asistat la exercițiile gimnastice executate de sokoli
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
fost primiți cu entuziasm și au vizitat instalațiile de gimnastică din casa Tyrsz. În sala de onoare, șeful sokolilor a rostit un cuvânt de bun venit. A răspuns Carol. Apoi oaspeții au luat loc pe o tribună din sala de gimnastică și au asistat la exercițiile gimnastice executate de sokoli. Vineri, 30 octombrie. Carol, Mihai, președintele Beneș și suitele, au plecat în cursul dimineții la tabăra militară din Milovice, situată la 50 km de Praga. Au fost primiți de ministrul Apărării
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Este sărbătoarea Sf. Gheorghe, patronul Străjeriei, prilej cu care are loc ,,învestirea Măriei Sale, Marelui Voevod Mihai ca străjer șef de cuib”, precum și a colegilor de clasă, reușiți la examenul de șef de cuib. Solemnitatea a avut loc în sala de gimnastică a Școlii Palatine, în prezența Marelui Străjer, Carol al II-lea, a comandorului Fundățeanu, directorul școlii, a părintelui Nae Popescu, a căpitanilor Tomescu și I. Chirescu, profesori ai școlii, a maiorului Dimăncescu, a prof. A. Goia și a lui T.
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Ciopron, episcopul Armatei și al Străjii Țării. S-a ridicat pavilionul național pe catargul din fața tribunei regale, pe melodia Trei culori. Carol al II-lea a rostit o scurtă cuvântare. Partea a doua a manifestării a constat în demonstrații de gimnastică și dansuri naționale, realizate de legiunile de străjeri din București și organizate pe reprize: străjerii din cursul primar, fetele din cursul secundar și băieții din cursul secundar și de la liceele militare. În flancul drept, în timpul executării exercițiului demonstrativ, și apoi
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
celor 22 federații sportive, apoi s-a îndreptat spre tribuna regală. Amândoi au asistat la programul sportiv al serbării: demonstrația studentelor ANEF, jocuri românești prezentate de Asociația „Jandarmeria”, demonstrația studenților ANEF, concursurile Federației de Atletism, demonstrații ale Federației de Handbal, Gimnastică și piramide ale Asociației Sportive „Jandarmeria”. Manifestarea s-a încheiat cu o defilare a sportivilor din Capitală și a asociațiilor sportive din București. Vineri, 9 iunie. La ora 21, Carol și Mihai au luat parte la masa și recepția dată
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
supus de către Murărescu: îl lega cu mâinile la spate, îi punea ochelari confecționați din cârpă, îi astupa urechile, îi punea câte o lingură sau două de sare în mâncare și nu-i dădea apă să bea, punându-l să facă gimnastică. A mai încercat să folosească tot ca metodă, legând de țeava dela calorifer o cratiță spartă în care pusese apă, iar deținutul era așezat sub ea pentru a-i pica pe cap. Înainte de aceasta, Murărescu mi-a spus să-l
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]