4,781 matches
-
Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica a fost ridicată în anul 1779 de șetrarul Tudorache Bașotă. Deasupra ușii de la intrare se află o inscripție săpată în lemn cu caractere chirilice, în fermecătorul grai local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1
Biserica de lemn din Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/309301_a_310630]
-
trebuie confundate cu "cântecele de stea", specifice sărbătorilor creștine de iarnă, și nici "colindatul" cu "umblatul cu steaua". Colindele se cântă în preajma Crăciunului și Anului Nou. Unele dintre ele au o sumedenie de variante și versiuni, potrivit diferitelor regiuni și graiuri. Inițial, colindele aveau o funcțiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire și belșug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârșitul său (toamna, la culegerea recoltei). Pe de altă parte
Colind () [Corola-website/Science/309332_a_310661]
-
scriitorul și-a îmbogățit experiența de viață, cîmpul de observație artistică. În cei aproape 12 ani cît a stat în diferite colțuri ale Rusiei, Krîlov a cunoscut mai adînc traiul și psihologia poporului, relațiile dintre clasele sociale, precum și toate subtilitățile graiului popular. Fabulistul a petrecut o bună parte din acești ani de surghiun la moșia prințului Golițîn - demnitar opoziționist și om de cultură cu vederi înaintate - unde a îndeplinit funcția de secretar personal al prințului și de preceptor al copiilor acestuia
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
la Florești, boarfele lui se aflau la Ț. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduiala» (ȘAm, 116). În traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Erosului / Naturii" cu fața în oglindă vârstelor pure, copilăria și adolescență, de compartimentul transpunerilor ca modalitate de «perspectivare epopeica», de cercetătorul neobosit, permanent, la izvoarele mitosofiei, ale folclorului, ale limbii, înfățișându-se și că traducător cu înalte virtuți, în cultivarea graiului viu, dinamizator de tablouri istorice, intru subtilă ornamentica a textului. COtr = I. Cretu, "O traducere a lui Eminescu nevalorificata încă", în "Limba română" - revista editata de Academia Română din București -, X, nr. 6, 1961. COp, III = G. Călinescu, "Opera lui Mihai
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Ioan Pătraș, pe atunci un anonim sculptor în lemn, a început să așeze pe cruci și niște înscrisuri sub forma unor scurte poeme scrise la persoana întâi: epitafuri ironice, naive, de multe ori cu greșeli gramaticale și foarte apropiate de graiul arhaic. La început, sculpta în jur de 10 cruci pe an, materialul folosit fiind lemnul de stejar. În anul 1936, el și-a perfecționat stilul; crucile au devenit mai înguste și au apărut figurile sculptate în relief, în culori vii
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
Îl suspectez de Carrière de un simț livresc al povestitului mai mare decît pare dispus să și-l recunoască. Provenit din simpla coloratură stilistică a cărții, exemplar și uluitor de egală, superb tălmăcită de . Există o limbă a poveștilor, un grai în care se rostesc basmele, acesta este mesajul răspicat al autorului. Pentru că, făcînd un mic experiment, și anume citindu-le unor prieteni cîteva dintre aceste povești cu glas tare, mi-am dat seama că vocea mea își caută, indiferent de
Brândușa Prelipceanu () [Corola-website/Science/304977_a_306306]
-
dar nu orice text scris este în limba standard. De exemplu, limba forumurilor de pe internet sau cea a SMS-urilor este scrisă, dar nu totdeauna standard. Există și opere literare scrise în varietăți nestandard, inclusiv dialectale, de exemplu cele în graiul bănățean.
Limbă standard () [Corola-website/Science/304982_a_306311]
-
deschisă retragerea volumului. Standardizarea limbii muntenegrene se face pe baza a două categorii de trăsături: pe de o parte acele trăsături ale dialectului štokavian care sunt comune vorbitorilor de bosniacă, croată, sârbă și muntenegreană, pe de altă parte trăsăturile comune graiurilor muntenegrene ale dialectului štokavian, clasificate în trei grupuri: de sud-est, de nord-vest și al celor din partea muntenegreană a Sandžakului. Standardul muntenegrean are nu numai trăsături comune cu toate celelalte trei standarde, ci și unele comune numai cu cel croat, și
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
două silabe) și în alte cuvinte decât cele în care este normat în croată. Exemple: Căderea consoanei /l/ la sfarsitul formei de nominativ singular a substantivelor masculine după /o/ este comună cu standardul sârbesc: "șo" ( "șo", "sol") „sare”. În unele graiuri, grupul vocalic "ao", prezent, de exemplu, la sfârșitul formei de masculin singular a participiului activ al verbelor, se reduce la "a", iar în alte graiuri la "o": "reka șam", respectiv "reko șam" vs. "rekao șam" „am spus”. Aceste fenomene sunt
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
substantivelor masculine după /o/ este comună cu standardul sârbesc: "șo" ( "șo", "sol") „sare”. În unele graiuri, grupul vocalic "ao", prezent, de exemplu, la sfârșitul formei de masculin singular a participiului activ al verbelor, se reduce la "a", iar în alte graiuri la "o": "reka șam", respectiv "reko șam" vs. "rekao șam" „am spus”. Aceste fenomene sunt limitate teritorial și nu sunt normate. se scrie cu alfabetul chirilic și cu cel latin, ceea ce se precizează și în constituția țării, existând tendința de
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de aceeasi origine, dar cu forma diferită de cele din sârbă și croată: Exemple de cuvinte diferite, cu același sens în muntenegreană, sârbă și croată: Și forma în care se adaptează împrumuturile lexicale poate să difere în muntenegreană: Ca si graiurile croate de pe coasta Adriaticii, muntenegreană are mai multe împrumuturi din limba italiană decât sârbă. Exemple:
Limba muntenegreană () [Corola-website/Science/305074_a_306403]
-
de la nume de străzi sau obiective, apărute după 1924. Onomastica satului este foarte variată și conține un șir de nume caracteristice spațiului românesc sau zonei balcanice în general: Albul, Cecan (Ciocan), Cojocaru, Coman, Costin, Danici, Dolta (Daltă), Dragan, Ghihol (Bivol, grai moldov.), Hulpe (Vulpe, grai moldov.), Martalog, Patratii (Petrache), Popușoi, Prodan, Scurtul, Secară, Serbul, Țurcan, Ureche, Urâta. Se întâlnesc și numele compuse din două sau trei cuvinte, specifice doar Moldovei: Casărece, Decusară, Mamădragă etc. Alte nume întâlnite în partea moldovenească ipotetic
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
sau obiective, apărute după 1924. Onomastica satului este foarte variată și conține un șir de nume caracteristice spațiului românesc sau zonei balcanice în general: Albul, Cecan (Ciocan), Cojocaru, Coman, Costin, Danici, Dolta (Daltă), Dragan, Ghihol (Bivol, grai moldov.), Hulpe (Vulpe, grai moldov.), Martalog, Patratii (Petrache), Popușoi, Prodan, Scurtul, Secară, Serbul, Țurcan, Ureche, Urâta. Se întâlnesc și numele compuse din două sau trei cuvinte, specifice doar Moldovei: Casărece, Decusară, Mamădragă etc. Alte nume întâlnite în partea moldovenească ipotetic sunt românești la origine
Nezavertailovca, Stînga Nistrului () [Corola-website/Science/305123_a_306452]
-
în perioada interbelică și a celui de al Doilea Război Mondial. A fost proprietarul unui conac boieresc la Crihana Veche. Mihail Sadoveanu, scriitor care a vizitat în multiple rânduri Crihana pentru scop de pescuit și vânătoare, dar și pentru cercetarea graiului românesc local. Garabet Ibrăileanu, critic literar care a vizitat Crihana, împreună cu prietenul său Mihail Sadoveanu. Teodor Șerban Nicolae Mătcaș Vlad Cubreacov Emil Gaju Radu Baltasiu Căpitan Ioan Vasilescu Oancea, județul Galați Scânteiești, județul Galați Mihail Kogălniceanu, județul Constanța Mihai Viteazu
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
acestuia, pârâul Vladnic sau Hlabnic (hlabnic „baltă noroioasa”, „lac”, „izvor”){O atestare veche de pe timpul lui Ștefan cel Mare, sub forma hlabnic și hlabnicel este menționată și în DA la cuvântul titlu hladnic. Consoana h pentru v se explică prin graiul moldovenesc, în care apare o astfel de substituire: vulpe>hulpe, bolovan>bolohan etc., iar d >b este rezultat al disimilației dinspre n, ambele consoane, d și n, fiind dentale}, 2 lacuri artificiale, numeroase bălti și izvoare ce formează băhnișuri . Climă
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
română, „ce”): "što/šta", "kaj" și "ča": Unii lingviști consideră un dialect aparte cel numit torlakian ("torlački"), vorbit de sârbi în sud-estul Serbiei și de carașovenii din Banatul românesc (județul Caraș-Severin). Alți autori includ această variantă regională în dialectul štokavian. Graiurile "torlački" și graiurile bulgare de vest, care se aseamănă cu ele, au făcut, până la o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți afirmând despre
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
šta", "kaj" și "ča": Unii lingviști consideră un dialect aparte cel numit torlakian ("torlački"), vorbit de sârbi în sud-estul Serbiei și de carașovenii din Banatul românesc (județul Caraș-Severin). Alți autori includ această variantă regională în dialectul štokavian. Graiurile "torlački" și graiurile bulgare de vest, care se aseamănă cu ele, au făcut, până la o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți afirmând despre ele că sunt
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
această variantă regională în dialectul štokavian. Graiurile "torlački" și graiurile bulgare de vest, care se aseamănă cu ele, au făcut, până la o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți afirmând despre ele că sunt pur bulgărești. În realitate este vorba de un continuum dialectal, aceste graiuri fiind de tranziție între cele două limbi. 2. Există și o diviziune supradialectală după modul în care a evoluat
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
o epocă relativ recentă, obiectul unor dispute de fapt extralingvistice între lingviști sârbi și bulgari, primii considerând toate aceste graiuri pur sârbești, iar ceilalți afirmând despre ele că sunt pur bulgărești. În realitate este vorba de un continuum dialectal, aceste graiuri fiind de tranziție între cele două limbi. 2. Există și o diviziune supradialectală după modul în care a evoluat sunetul "ĕ" din limba slavă veche notat cu litera ѣ, numită „iat”. Aceasta determină:
Diasistemul slav de centru-sud () [Corola-website/Science/306100_a_307429]
-
rațe! era dispus să facă glume și plecă făcând din mână ca tot omul rămas păgubaș.“ Sunt în total 62 de schițe umoristice scrise într-un stil aparte, un stil caracteristic domnului Livius Lăpădat, presărat cu regionalisme și expresii caracteristice graiului sărcian. Povestirile se citesc ușor și cu plăcere, te transpun, pentru moment, într-o lume aparte crată de autor dar, care aseamănă și cu viața reală. Școala din Sărcia a fost școală confesional și a aparținut bisericii ca mai toate
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din acel moment, au intrat în concurență, pentru locuitorii acestui ținut formând gubernia Basarabiei, două concepții identitare potrivnice: « "românismul" » care promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
promova unirea politică și culturală a tuturor vorbitorilor graiurilor est-romanice indiferent de împărățiile ale căror supuși erau (Imperiul Habsburgic, Imperiul Rus sau Imperiul Otoman), și « "moldovenismul" » susținut de autoritățile rusești, care promova deosebirea și despărțirea culturală și politică a vorbitorilor graiurilor est-romanice supuși ai « "Țarului tuturor Rusiilor" », de ceilalți. « smul » a fost abandonat timp de șase ani (2 februarie 1932-27 februarie 1938) de către autoritățile sovietice care, în acea scurtă vreme, au dat prioritate răspândirii comunismului în toată România asupra revendicării Basarabiei
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
românește”" - Nicu Covaci), unele melodii aveau un alt titlu („De dimineață” va deveni ulterior „Zori de zi”, iar „Suddenly” - „To my brothers...”), iar altele au fost lansate pe piată într-o prima variantă („Orujo”). În ceea ce privește versurile, s-a renunțat "„la «graiul stufos» al anilor în care nu aveai voie să spui decât ce se dorea auzit. Am ales versuri mai simple și mai clare, care să exprime unele păreri sau sugestii date tinerei generații din România.”" (Nicolae Covaci) Problemele cu distribuția
Baba Novak () [Corola-website/Science/305575_a_306904]
-
un clopot de 1.345 kg, iar în turnul sudic au fost amplasate celelalte trei clopote (de 790 kg, 732 kg și 168 kg). Clopotul mare conține următoarea inscripție: ""În tot pământul a ieșit vestirea lor și la marginile lumii graiurile lor""; clopotul de 790 are inscripția ""Francisc Iosif I - Împărat și rege; rege; Ioan Mețianu, arhiepiscop și mitropolit 1904"", clopotul de 732 kg - ""Andreiu Baron de Șaguna, reînvietorul metropoliei române ortodoxe și întemeietorul fondului Catedralei"", iar clopotul de 168 kg
Catedrala Mitropolitană din Sibiu () [Corola-website/Science/305723_a_307052]