6,001 matches
-
nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la biserică, se spală sătenii cu un ban de argint, ca să fie albi ca argintul și să aibă bani
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le pune undeva în altar ca să șadă acolo peste două dumineci, însă văzute de nime’, apoi să se ia acasă, 287 să se cheme respectivii asupra cărora voiește a-și cîștiga influență, să-i cinstească și să le dea de gustat pîne de aceea. E păcat să calci pe pîne. (Gh.F.C.) Lăuzele mănîncă rîcîitura de pe copaia în care se frămîntă pînea. (Gh.F.C.) Cu pîne scapi și de strigoi. (Gh.F.C.) în Vinerea Mare să nu coci pîne și să dai din casă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deoarece, omorît, o bucățică din trupul lui se face alt purece. La Lăsatul Postului să ieși sara în obor* și să chiotești, dacă vrei să scapi de pureci. La ajunuri, cînd se pregătește grîul cu mac, nu e bine a gusta din el înainte de cină, căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rață. în ziua de Sf. Toader copiii se scaldă, și în scăldătoare se pun pietricele și flori de fîn, ca să fie sănătoși ca piatra și drăgostoși ca florile. Cînd se împrimăvărează, să nu te scalzi la rîu pînă nu vei gusta brînză proaspătă. Apa de la prima scaldă a copilului se toarnă cu oală nouă, ca să aibă copilul glas frumos. în scalda copilului se pune miere, ca să fie dulce ca mierea. Scînteie Cînd sar scîntei din foc, au să-ți vie oaspeți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pahar cu vin bucurie și cîștig însemnează. Dacă la masă se varsă vin e semn bun, iar dacă se varsă rachiu e pagubă. Cînd torni cuiva vin sau rachiu în pahar, nu-i bine. Din vinul de la paus* trebuie să guste întîi preutul și apoi ceilalți creștini, căci se ușurează sufletul mortului. Vineri Vinerea nu se face leșie, nici se toarce, nici se coase, nici cămeși se spală, că e rău de pățanii. Vinerea sau Sf. Vineri este o zi în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în Rezistență, deja își face planuri de viitor. În Franța 4, tentativele de raliere la noua ordine, întreprinse de socialiști, vor merge cel mai departe. Cu multe nuanțe, numeroși socialiști vor colabora o perioadă cu regimul de la Vichy și vor gusta din plăcerile otrăvite ale Colaborării. Să-i amintim aici pe Adrien Marquet și Marcel Déat care, este adevărat, au rupt relațiile cu SFIO în 1933. Primul va fi ministru de Interne al regimului de la Vichy din 23 iulie pînă în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
din țările Europei meridionale este mai ideologică, antidemocratică și ostilă oricărei reforme. Aceste particularități explicate de istorie antrenează comportamente opuse în aceste două zone geopolitice. Alternanța este posibilă în Europa de Nord și mult mai dificilă în cea de Sud, incapabilă să guste din avantajele unei vieți democratice. Avînd în vedere asemenea postulate, Healey refuză orice amestec străin în afacerile Laburiștilor. Acesta ar fi inevitabil în cadrul unei mișcări internaționale în care partidele socialiste din Europa de Sud și Est, cele mai numeroase de
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
lungul calvarului recluziunii. Supraviețuitor al programului comunist de exterminare a intelighenției "burgheze", Nicolae Balotă a fost întărit și ocrotit de un miracol dumnezeiesc. Este singura explicație plauzibilă în cazul acestui intelectual de anvergură europeană, căruia i-a fost dat să guste și din pâinea oricum amară a exilului. Din 1981 se stabilește la Paris, unde este numit profesor de literatură comparată la universitațile din Tours și Le Mans. Din 1987 i se acordă azil politic în Franța; din 1990 i se
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și foiletonismul în critică, Marin Mincu apreciază metoda lui N. Manolescu din "Arca lui Noe", dar nu ezită să califice "Dimineața poeților" drept o carte ratată, bucurându-se oricum că "până și retardatul E. Simion" a început după 1986 să guste deliciile textualizării. Discipol al lui D. Caracostea, primul critic cu vocație europeană (autor al neîntrecutului op "Creativitatea eminesciană"), Marin Mincu redeschide dosarele unor Texte și Autori cum ar fi, de pildă, "Luceafărul" (1977, revizitat sub grila poeticii romantice a visului
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
fusese convocată pentru a vitupera un amantlâc al unei tinere călugărițe surprinse în flagrant. De-a dreptul insutenabilă este sarcina numitului Masetto: prefăcându-se surdo-mut, acesta este angajat ca grădinar la mânăstire, după care este poftit de măicuțele nărăvite să guste din fructul oprit, să le călărească non-stop. Unitatea povestirilor evocate constă în perimetrul sfânt al mânăstirii unde au loc acte cât se poate de lumești. Sursă inepuizabilă a comicului este tocmai contrastul dintre aparență și esență, dintre afișul de sacralitate
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la Clubul T 4, din București. Jurnalul său (Acele lucruri aiuritoare care se petrec în spatele scenei) are, pe lîngă delectabile povestiri din lumea scenei, și întristătoare amintiri din... epoca de aur, și pasaje dedicate plăcerii histrionilor de-a bea și gusta ceva, discutînd. Pe scenă, la Carul cu bere ori în turnee. Prima descriere de gen o găsim în relatarea unui turneu extern cu spectacolul Svejk...: sarcina plăcută a actorului Dem Savu era să mănînce, pe scenă, un cîrnat. În deplasare
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de Molière: în ziua celei de-a patra reprezentații a Bolnavului închipuit, se simte foarte rău; cu toate acestea, urcă pe scenă. În timpul spectacolului, are un spasm cumplit; termină reprezentația cu greu și, acasă, cere o bucățică de parmezan; abia gustă, tușește, scuipă sînge, vrea să se facă lumină și moare, într-o baltă de sînge. I se refuză slujba de înmormîntare; după intervenția tardivă a regelui, arhiepiscopul aprobă înhumarea. Dar cu condiția să se facă noaptea, fără popă, fără zarvă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
Se pare că îmblănitul l-a ascultat. Eu însă, rămas bujbei, am găsit un pretext și am întins-o, deoarece oricît de mult mi-ar plăcea și coniacul, și absurdul, sînt și momente în care n-am chef să le gust... Prin' 80 repetam un Alecsandri, la Brăila. Cum sala teatrului era în renovare, munca noastră se ducea în sala "Progresul", care aparținea unei cunoscute întreprinderi locale. Era o scenă mare, nu grozav utilată, dar... Zi de zi, la repetiții, ne
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și a complicelui său fără consimțămîntul ridicol al victimei la propria-i defăimare? Firește că nu mai are "nici un haz" falsul inocent, cel care și-a păcălit "agresorii"( în celebra schiță C.F.R., spre pildă, să ne-o amintim), lăsîndu-i să guste din voluptatea jocului ironic, să creadă că l-au învins, să se îmbete cu vinul tare al puterii (rîsului interior) pe care le-o conferă efemera superioritate așadar: de circumstanță. Acel "credeați că..." (atît de natural "trouble-fête", atît de caragialian
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ceașcă de ceai." Pentru majoritatea, precum Pomponescu aici, sensul comportamentului și discursul lui Ioanide rămîn misterioase, impenetrabile: "Ioanide nu-l onorase pe Pomponescu nici măcar cu o mișcare de antipatie, ignora totul, ducea candoarea pînă la jignire. Savantă prefăcătorie, spre a gusta căderea ministrului, sau sinceră bunătate? Se îndoi că Ioanide putea fi așa de infernal după o dramă zguduitoare." Pentru cei mai atenți, Ioanide este Graeculus insidiosus, "un mehenghi" care "joacă pe mai multe cărți", cîștigînd tot timpul. Soția știe doar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
prea mare încredere. Care-ar fi fost șansele să găsească vreo substanță secretă acolo? La urma urmei, era un laborator de școală. Un ultim gînd l-a făcut să mai zăbovească o clipă în cadrul ușii înainte de-a pleca. Să guste din substanțele aflate în cele cîteva recipiente pline sau parțial umplute. Totuși ar fi putut să-i iasă bube pe față sau chiar să-și pună viața în pericol. Nu era atît de tare la chimie încît să-și dea
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
este rău, dar nu pare să fie ceva serios. Cred că iar umblă cu prostii. O să-i facă bine să iasă din casă. Ușa s-a deschis și Marcu s-a strecurat înăuntru. Cioc, cioc, ești acasă? Acum, Cornel nu gusta astfel de glume. Sînt bolnav, i-a spus drept justificare, ca și cum asta l-ar scuti să mai spună altceva. Marcu nu l-a crezut. Hai să mergem să ne distrăm. Dacă nu-ți poți folosi picioarele, te car eu. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
umplut În Gana Galilei Sus pe masă le-a suit În Gana Galilei Cristos le-a blagoslovit În Gana Galilei Apa-n vin s-a prefăcut În Gana Galilei Și-a zis să dea-ntîi la nuni În Gana Galilei Să guste vinu Ă de-i bun În Gana Galilei. Nunu vinul l-a gustat În Gana Galilei Și-n picioare s-a sculat În Gana Galilei Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine face masă mare În Gana
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Cristos le-a blagoslovit În Gana Galilei Apa-n vin s-a prefăcut În Gana Galilei Și-a zis să dea-ntîi la nuni În Gana Galilei Să guste vinu Ă de-i bun În Gana Galilei. Nunu vinul l-a gustat În Gana Galilei Și-n picioare s-a sculat În Gana Galilei Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine face masă mare În Gana Galilei Să guste vinu al tare În Gana Galilei. >> Și nimeni nu știuse
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de-i bun În Gana Galilei. Nunu vinul l-a gustat În Gana Galilei Și-n picioare s-a sculat În Gana Galilei Cu glas tare a strigat În Gana Galilei ăă - Cine face masă mare În Gana Galilei Să guste vinu al tare În Gana Galilei. >> Și nimeni nu știuse În Gana Galilei Minunea ce se făcuse În Gana Galilei Decît singur slugile În Gana Galilei Ce umpluse vasele În Gana Galilei Și de-acum pînă-n vecie În Gana Galilei
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
te-am adus Din toți pomii ce ți-am dat Numai unu nu ți-am dat Și tot tu ți l-ai mîncat. Șarpe galben s-a-ncercat Mărul Evei i s-a dat. Eva l-a luat, l-a gustat Ți l-a dat de l-ai mîncat. Tu Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ei l-au judecat La moarte l-au condamnat La Golgota l-a-nălțat Pe cruce l-a ridicat İ-au bătut piroane-n mîini İ-au pus cunună de spini Cunună de spini pe cap Fiere i-au dat de-a gustat Cu oțet l-au adăpat İ-au bătut piroane-n talpe Pentru păcatele noastre. CÎnd sufletul și l-a dat Munții s-au cutremurat Păduri mari s-au legănat Bisericile-au crăpat Soarele s-a-ntunecat Luna-n sînge s-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
păcat. Și de aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plugul și carul erau Împodobite cu ramuri pline de flori, crengi și pomi Înfloriți. Plini de voioșie se salutau cu cuvintele ,, rod și spor ” ; ,, noroc ” ; ,, la mulți ani ” . De cum venea primăvara, ca să le meargă bine, În fiecare dimineață trebuia să guste ceva, ca să nu fie spurcat de vreo pasăre. Căci de se Întîmpla să audă turtureaua pe nemîncate, tot anul, omul cucăia. Dacă-l spurca pupăza, Îi mirosea gura. De-l spurca cucul, singurătatea Îl aștepta. De-l spurca grangurul, era
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]