10,086 matches
-
casele care au aparținut cândva altora. Dar cum În genere chiriașii sunt mai numeroși decât proprietarii, această atitudine a corespuns intereselor unei categorii destul de largi). țăranilor li s-a redat ceva din pământul pierdut, Însă numai În limita a zece hectare. În industrie, noua lege permitea Înființarea de Întreprinderi private cu douăzeci de lucrători. În Ungaria comunistă a anilor ’80, limita era de o sută. În toate, o filozofie mai curând „perestroikistă“ decât capitalistă și democratică. În mod evident, elita economică
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al patrulea an. Cu greu au fost puse În mișcare chiar reformele esențiale susținute de Convenție. O nouă lege a pământului a sporit, În sfârșit, suprafețele care pot fi recuperate de foștii proprietari sau de urmașii lor, de la cele zece hectare acordate de regimul Iliescu la cincizeci de hectare de teren arabil și zece hectare de pădure. Dar a trenat până la sfârșitul legislaturii legea retrocedării caselor naționalizate, ca și cea a privatizării Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În mișcare chiar reformele esențiale susținute de Convenție. O nouă lege a pământului a sporit, În sfârșit, suprafețele care pot fi recuperate de foștii proprietari sau de urmașii lor, de la cele zece hectare acordate de regimul Iliescu la cincizeci de hectare de teren arabil și zece hectare de pădure. Dar a trenat până la sfârșitul legislaturii legea retrocedării caselor naționalizate, ca și cea a privatizării Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o revoluție cel puțin proclamată anticomunistă, și după patru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Convenție. O nouă lege a pământului a sporit, În sfârșit, suprafețele care pot fi recuperate de foștii proprietari sau de urmașii lor, de la cele zece hectare acordate de regimul Iliescu la cincizeci de hectare de teren arabil și zece hectare de pădure. Dar a trenat până la sfârșitul legislaturii legea retrocedării caselor naționalizate, ca și cea a privatizării Întreprinderilor agricole de stat. La zece ani de la o revoluție cel puțin proclamată anticomunistă, și după patru ani de guvernare ai Convenției Democrate
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
țară de proprietari, mari sau mici (Îndeosebi țărani). Comunismul a zdrobit proprietatea și i-a Învățat pe oameni să fie dependenți de stat. Asistența statului a continuat să fie preferată riscurilor liberei inițiative. Nici măcar refacerea proprietății rurale până la cincizeci de hectare nu a stârnit entuziasmul scontat. La sate a rămas o populație Îmbătrânită, iar oamenii, chiar primind pământ, nu au nici bani, nici mașini agricole... Mulți români se complac În situația de asistați sau sunt nevoiți de sărăcie să o accepte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
masivă la muncă În străinătate a celor care, altminteri, ar fi Îngroșat În țară rândul șomerilor. Cele mai izbitoare particularități se Întâlnesc Însă În satele românești. „Decolectivizarea“3 a avut ca rezultat fărâmițarea excesivă a proprietăților: cele mai multe nu depășesc două hectare! În aceste condiții, numeroși țărani se limitează la o agricultură de subzistență; produc strict pentru a consuma, și cu mijloace rudimentare. Integrarea europeană a lumii rurale (aproape jumătate din populația României) se anunță a fi o operație dureroasă și de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
străbate noroaiele și câmpurile acelor așezări, lecuind și asistând țăranii bănățeni, vitregiți de barbara și fără-de-sfârșit „colectivizare” - deci furt al pământului, vitelor, uneltelor și energiilor lor -, țărani bănățeni care, împreună cu nemții, cu șvabii, produseseră înainte, sub „ticăloasa burghezie”, recoltele la hectar cele mai performante ale țării, folosind deja înainte de război mijloace mecanizate de ultimă oră!... Prietenul Pax, Panciu trăiește și azi, este medic pensionar la Lugoj, singur, a fost aproape toată viața singur și, din mica sa pensie, ajută din când
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
sub formă de înșiruiri de cifre. Cinci sute patruzeci și șase de baraje în teritorii. Douăzeci de mii de dolari per capita în vest, șapte sute cincizeci la est de linia verde. O sută de mii de copaci doborâți. Zece mii de hectare de teren cultivabil înghițite de lucrările de edificare a zidului de securitate. Care include și bucle, zigzaguri și nu o dată o dublă centură pe cei șapte sute treizeci de kilometri, lungimea liniei de armistițiu după Războiul de Șase Zile nemăsurând decât
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de cuvânt sunt două lucruri diferite, bieții mei evrei" l-ar face să se simtă foarte încurcat. Făgăduiala privind Pământul Făgăduinței a fost ținută. Da, numai că vedem și riscurile. Dacă mântuirea are nevoie de suprafață, va trebui să numărăm hectarele cultivate, locuințele tip mobil-homes diseminate, ici sau colo, colinele cucerite. Și astfel întregul popor va deveni ostaticul pionierilor săi. Condamnăm pe bună dreptate latura negativă a acestei geofagii sacre: felul în care coloniile mușcă din teren, dilatarea unor frontiere care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
d. Stere, ar trebui să fie scrise cu litere de foc deasupra tribunei parlamentare." "Țăranul din an în an e tot mai flămând... Acesta e prețul progresului nostru..." Peste un milion de țărani cu mai puțin de trei milioane de hectare și o mie de proprietari cu peste 4 milioane de hectare. Țăranul român se hrănește mai prost decât oricare țăran din Europa. Se îmbracă mai prost. Locuește mai prost. Mortalitatea copiilor e colosală, cea mai mare poate. Numai natalitatea mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
deasupra tribunei parlamentare." "Țăranul din an în an e tot mai flămând... Acesta e prețul progresului nostru..." Peste un milion de țărani cu mai puțin de trei milioane de hectare și o mie de proprietari cu peste 4 milioane de hectare. Țăranul român se hrănește mai prost decât oricare țăran din Europa. Se îmbracă mai prost. Locuește mai prost. Mortalitatea copiilor e colosală, cea mai mare poate. Numai natalitatea mare a acestui rob suferitor ne poate scăpa; nu ne zvârle în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
150 de lei falcea. Avem un medic la 39.300 locuitori. În trei județe din N. Moldovei, Asociația Arendașilor stăpânește a 4-a parte din întinderea proprietăților mari! fără a pune la socoteală bucățile mai mici de pământ, între 100-200 hectare, petece de pământ care pentru Bulgaria și Serbia sunt bogății. În aceste țări cel mai mare proprietar are 300 de hectare. Stere (Fischerland) Constatăm că în județul Botoșani unui țăran îi rămâne profit la hectar de 12 lei. Unuia din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
4-a parte din întinderea proprietăților mari! fără a pune la socoteală bucățile mai mici de pământ, între 100-200 hectare, petece de pământ care pentru Bulgaria și Serbia sunt bogății. În aceste țări cel mai mare proprietar are 300 de hectare. Stere (Fischerland) Constatăm că în județul Botoșani unui țăran îi rămâne profit la hectar de 12 lei. Unuia din Dorohoiu 6,50. Cel din Suceava rămâne dator cu 12,50 lei. Și se spune că această parte a țării e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mici de pământ, între 100-200 hectare, petece de pământ care pentru Bulgaria și Serbia sunt bogății. În aceste țări cel mai mare proprietar are 300 de hectare. Stere (Fischerland) Constatăm că în județul Botoșani unui țăran îi rămâne profit la hectar de 12 lei. Unuia din Dorohoiu 6,50. Cel din Suceava rămâne dator cu 12,50 lei. Și se spune că această parte a țării e grânarul României! Dar când vom sta să lămurim originea proprietății, după noua lucrare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de apă, școli, grădini de copii și creșe și gospodării model. 4 Iunie În stepa de lângă Bacu s-au săpat în anii din urmă fântâni arteziene pe câmp în vederea irigației câmpurilor de bumbac. O fântână irigantă zilele acestea udă 100 hectare de bumbac. Până acum fântânele arteziene se săpau numai pentru apă de băut în sate. Acum izvoarele arteziene udă cam 9000 de hectare de culturi. În anii ce vin, pe lângă canaluri, se intenționează crearea de sute de fântâni arteziene în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmă fântâni arteziene pe câmp în vederea irigației câmpurilor de bumbac. O fântână irigantă zilele acestea udă 100 hectare de bumbac. Până acum fântânele arteziene se săpau numai pentru apă de băut în sate. Acum izvoarele arteziene udă cam 9000 de hectare de culturi. În anii ce vin, pe lângă canaluri, se intenționează crearea de sute de fântâni arteziene în stepe. 6 Iunie Copii. Două fetițe stau de vorbă cu Valeria. Una e la școală. Cealaltă încă nu (6 ani). Cea mărișoară mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
domnească, dar vine și prezicerea că este vorba de întărirea stăpânirii asupra unei moșii. Despre domeniile feudale s-a spus că erau variate (diferite) ca mărime “unele cuprindeau zeci de sate, răspândite pe un teritoriu de zeci de mii de hectare”, așa cum erau domeniul lui Mihail de la Dorohoi, care număra 80 de sate, domeniul lui Oană, vornicul de Suceava, cu peste 30 de sate, cel al logofătului Mihul cu peste 50 de sate, sau cel al lui Oană Cupcici cu peste
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și 787 suflete. Noi ne ocupăm cu agricultura pe cele 245 fălci cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de bătrâni de ai noștri și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
245 fălci cu care am fost împroprietăriți la 1864, cei 72 de bătrâni de ai noștri și din care se află și azi în viață cum și pe cele 70 hectare date după războiul cel mare 1916-1918, și avem 187 hectare de imaș dat tot după războiu. Ne ocupăm și cu făcutul vaselor de lemn ca: cofe, donițe, ciubere, ca unii ce am avut pădurea în apropiere, cu cărăușia, transportând materiale lemnoase la Fălticeni. Satul are o școală cu 3 posturi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
356 din 5 august 1999, a aprobat conferirea liceului numele patronimic a lui Gheorghi Stoicov Racovschi, artizanul Hrisovulului. Liceul este bilingv: ucrainean și bulgar, dar și cu predarea în limba română a anumitor obiecte. Din fosta proprietate (5 lacuri, 2000 hectare teren arabil, 2 hanuri, 2 pontoane pe Dunăre) s-a restituit liceului 50 hectare teren agricol, din veniturile căruia se întreține Pansionatul (cămin și cantină) pentru 50 de elevi merituoși ai coloniștilor bulgari în mod gratuit. Școala Centrală din Bolgrad
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Stoicov Racovschi, artizanul Hrisovulului. Liceul este bilingv: ucrainean și bulgar, dar și cu predarea în limba română a anumitor obiecte. Din fosta proprietate (5 lacuri, 2000 hectare teren arabil, 2 hanuri, 2 pontoane pe Dunăre) s-a restituit liceului 50 hectare teren agricol, din veniturile căruia se întreține Pansionatul (cămin și cantină) pentru 50 de elevi merituoși ai coloniștilor bulgari în mod gratuit. Școala Centrală din Bolgrad a fost nucleul în jurul căruia s-au format instituțiile fundamentale culturale și științifice
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
de un om de suflet și de acțiune, Ioan Rada. La sfârșitul anului 1943 a decedat unchiul tatei, Seniuc Gheorghe din Stănești de Jos, văduv și fără copii, lăsându-i toată averea; casa, o moară pe apă și mai multe hectare de pământ. Pe front, rușii, cu ajutorul material primit din S.U.A., tancuri, avioane, mașini, tunuri etc. se apropiau de Nistru, prevestind ultima lor ocupație. La începutul lunii martie 1944 armata sovietică a trecut deja Nistrul, întreaga mea familie s-a refugiat
ÎNTRE LIBERTATE ŞI TEROARE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Seniuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1701]
-
sat cubicul. Dependent de mersul vremii, În cubic se forma un lac de 20 30 cm adâncime, raiul broaștelor și ștrand pentru gâște și rațe În timpul verii, patinoarul satului În vremea Înghețului. În prelungirea nordică a cubicului era circa un hectar de prundiș, acoperit cu iarbă grasă și deasă, În care primăvara se strângea tineretul satului la “bătutul cotcii” (o variantă a oinei) și datul fetelor pe vârtej, loc de atracție și a copiilor și a vârstnicilor. Nu mi-am cunoscut
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
doar cei trecuți de prima tinerețe se opresc de multe ori, privesc în gol, iar uneori o lacrimă stingheră scapă din strânsoarea pleoapelor. Sunt printre cei puțini ce își mai amintesc de perioada de glorie a fabricii, ce ocupa cândva hectarele acum pustii. Fiindcă, într-adevăr, ultimul deceniu a coincis cu dispariția fizică a ceea ce mulți nu credeau să dispară, sau, cu mândrie numeau, „citadela industriei ieșene”... De ce o nouă carte despre fostele Ateliere Nicolina ? Motivele sunt numeroase: un altfel de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la prima vedere: Canalul Dunărea-Marea Neagră a fost făcut 50% cu utilaje de la Nicolina. Autoscrepere de alea care săpau, săpau, se-ncărcau singure, transportau, descărcau și întindea... și înșira materialul. Am făcut în Irak o sută de... 10.000 de hectare, la Hilla, cu utilaje de la Nicolina, am făcut acolo, din nisipul ăla, am făcut grădinărie, irigații, irigații cu... păr de cămilă prin picurare, băgat într-un vas și tot ieșea apă afară. Deci, numai utilaj, tot. Toate lucrurile care le
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]