7,197 matches
-
critice ale elevilor, a abilităților de a gândi și a manifesta rezistență la manipulare. Evoluția științei istorice din ultimile decenii identifică mai multe direcții menite să elimine unele dificultăți În studiul istoriei. Cercetarea unor domenii neglijate anterior (istoria mentalităților, a imaginarului colectiv, a vieții cotidiene, a elitelor, istoria recentă. Știința istorică se Îndreaptă spre istoria globală, pentru a se ajunge la o cunoaștere multidimensională a faptului istoric. Istoria trebuie studiată Încă din clasele primare, pentru ca școlarii să se familiarizeze cu evenimentele
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Victoriţa Bârsan, Iuliana GÎnju () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93545]
-
său un document. El atestă stilul său de viață simplu, modest, pe care un critic de artă ca Giulio Carlo Argan l-ar numi produsul unei „Arte povere”. Ceea ce transcende realul este tot confesiune, la care participă și materia și imaginarul poetic, cuceritoare prin autenticitate.” (Vasile Savonea) Constantinescu Maria 1920 Pictor Născută în anul 1920 în localitatea Corabia, jud. Olt. Studii: Funcționară Debut artistic - 1971 Bibliografie și reprezentare grafică: Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 82
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pag. 23, 24. „Adriana Dinu și-a creat modele pentru lucrări destinate copiilor: povești, basme, imagini fabuloase din lumea satului. Nu a renunțat și e hotărâtă să nu renunțe la pictura pe sticlă, iar experiența ei didactică și iubirea pentru imaginarului satului îi influențează destinul profesional. Și mai ales, opțiunea pentru sinceritatea absolută, față de ea însăși și față de public o determină să caute și să tatoneze într-un demers perfect transparent. Va fi interesant de observat cum artista rămâne fidelă mijloacelor
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Născut la 4 februarie 1957, în localitatea Comănești, județul Suceava. Studii: Facultatea de Educație Fizică, Universitatea Al. I. Cuza, Iași, promoția 1980. Debut - 1987 Lucrări în instituții: Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, Gura Humorului. „Formele sale își au rădăcina în imaginarul popular și se află sub semnul liniei curbe, o linie tensionată de vibrația viului. Descendent al străvechii civilizații a lemnului de pe aceste meleaguri, Toader Ignătescu reușește să fie în același timp tradițional și modern, pragmatic și visător.” (Scriitorul Constantin Severin
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ideea de naiv nu i se mai potrivește, deoarece iese cu originalitatea din tiparele acesteia. În timp ce confrații se simt bine în spațiul unor viziuni edulcorate, ingenue, el se manifestă ca un adevărat expresionist. Nu flatează nici realitatea, nici imaginarul. Are o privire lucidă și de aici ajunge usor în zona deformărilor sugestive, incintante și ale cromatismului in tonuri grave. Ioan Măric are însușirile unui artist care scrie cu fiecare tablou monografia eternă a lumii, privită indiscret prin gaura cheii
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 107, 108, 125; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed.Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 138, 139, 219. „Zgârcit la vorbă, subiectele lucrărilor sale trădează însă o plăcere susținută a conversației cu imaginarul, de aceea sub aspectul varietății „lumea” ce ne-o înfățișează poate să deruteze. Toader Popa cere materiei să-l urmeze oriunde, în basm, în legendă, în proiecția experienței sale sentimentale. Dacă pentru cei mai mulți sculptori „materia” înseamnă blocul de
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
Botoșani, Ed. Axa, Botoșani, 2008, pag. 74. Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; Muzeul George Apostol, Bacău. „În creația lui Calistrat Robu comicul și gravul, firescul și grotescul, în fine, realul și imaginarul se opun și se împacă în cele din urmă în plăsmuirile insolite ale artistului care, ispitindu-ne parcă cu o anume malițicitate ne invită să participămla un ritual păgân, desfășurat chiar sub ochi noștri, după un scenariu absurd.” (Aurel Istrate
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
de la philosophie politique et sa voie à suivre. Mots-clés: moralisme, réalisme, philosophie politique, éthique, sciences politiques. Traduit de Roumain par Cătălina-Daniela Răducu În aceeași serie, au mai apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Anul 1600. Cenzura imaginarului stiintific la inceputul modernitatii, Dan-Gabriel Sîmbotin • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural¸ Gabriela
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
al Facultății de Filosofie și Științe SocialPolitice a Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Sociolog, antropolog și eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volumele: Mentalități și ritualuri magicoreligioase (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Imaginarul social al tranziției românești (2001), Fractalii și timpul social ( 2003), Hermeneutica simbolismului religios (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006), Antropologie socială și culturală (2009), Sociologia
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație cu Celălalt. Imi înțeleg familiaritatea propriului Sine prin descoperirea străinătății Celuilalt. Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt în posesia ,,imaginarului colectiv al acelei comunități,,. Jean-Paul Colleyn făcea trimitere exactă la populația Bambara, dar exemplele se pot multiplica și adapta. Astăzi, observă cu absolută îndreptățire autorii cărții, descoperirea și (re)construcția identității de face în contextul social al unor inedite clivaje
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
la șamanii aborigeni", fapt care astăzi este - pentru noua lume științifică - o imensă gafă. Dimpotrivă, pentru Culianu - ca și pentru Servier - magia a fost o subtilă artă spirituală, una cu totul specială, care a dominat alături de astrologie și alchimie lumea imaginarului social european până la reforma protestantă (pentru detalii, a se vedea Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, în special ediția a doua revăzută și adăugită). Sub chipuri aparent irecognoscibile, ea mai supraviețuiește și astăzi. Or, Culianu și-a
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
uneori fantasmele religioase sunt cele care ne aleg pe noi!), iar New Age are acum din ce în ce mai mulți simpatizanți și susținători în Occidentul european și american. M-am oprit și eu succint asupra mișcării New Age în două dintre cărțile mele (Imaginarul social al tranziției românești și Sociologia religiilor). Ceea ce mă reține în mod deosebit acum și aici este o versiune la zi a mișcării New Age pe care o anticipează subtil Virgil Nemoianu atunci când definește respectiva mișcare ca fiind o ciudată
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
și prin această cercetare teza specială lui Mircea Eliade privind supraviețuirea camuflată, dar activă, a miturilor în lumea modernă. Încetând a mai fi ,,poveste sacră", ,,revelație primordială", ,,istorie exemplară", ,,model arhetipal", mitul continuă să fie activ în universul oniric, în imaginarul social, în visele, dorințele, fobiile și nostalgiile omului actual. Fantasmele mitice au fost deseori preluate, transpuse într-un registru ideologic, apoi activate propagandistic (inclusiv prin mijlocirea benzilor desenate) pentru eficienta manipulare și îndoctrinare a ,,omului nou" din cadrul fostei societăți socialiste
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
civică și bunul simț ar trebui să intervină tocmai în acest punct: a nu te aștepta ca aceia care aderă la o credință religioasă să aibă atâta ,,toleranță" încât să înghită politicos ofense cu nemiluita la adresa figurilor sau simbolurilor-cheie din imaginarul lor spiritual"208. Din nefericire, n-au avut capacitatea de a tolera la nesfârșit profanarea textului sacru și macularea figurii Profetului. Or, imediat după atentate, milioane de oameni din întreaga lume s-au solidarizat cu victimele oribilului atentat. Je suis
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
Bogdan Crețu, Daniel Șandru (coord.) Datoria împlinită, Mihai Pricop Drama expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan De la presa studențească în comunism la presa postcomunistă, Sorin Bocancea (coord.) Evadări în lumea liberă, Adrian Marino Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir Imaginar cultural și social. Interferențe, Horia Lazăr Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian Lecția uitată a educației: întâlnirea Micului Prinț cu vulpea, Emil Stan Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir Luminătorii timpului, Liviu Pendefunda Mărturisiri din
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
a fi următoarele (cf P.Iluț cit În A.Neculau, 1996): a) vizionarea de materiale cu multe scene violente, cum ar fi piese de teatru, filme, spectacole sportive etc. (idee teoretizată Încă de Artstotel); b) consumarea tendințelor agresive la nivelul imaginarului, al fanteziilor (teorie dezvoltată de Freudă; că angajarea În acțiuni violente efective, dar care nu au consecințe antisociale (practicarea de sporturi, agresivitate față de obiectele neînsuflețite: trântesc cu putere o minge, lovesc o pernă, etc.ă, idee anticipată deja de Platon
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
linia motivațiilor lui Lucian Raicu în cartea sa, se cuvine să completăm că pământul este și va fi mereu avutul cel mai de preț al țăranu-lui. Începutul romanului Ion a devenit cu timpul “metafora însăși a alunecării imperceptibile pe teritoriile imaginarului”. “Din șoseaua mare se desprinde un drum alb”, care urcă și coboară, înaintează sau se ascunde prin păduri, poposește, cotește brusc după o întreagă aventură a sursului lin, “ca să dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântire de coline”. Pe
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de langă Năsăud, iar drumul din roman corespunde în mare parte realității”. Nicolae Manolescu a analizat în Arca lui Noe semnificația acestui incipit romanesc, care “sugerează o lipsă de granițe, deși este o graniță, o ramă și un constituent al imaginarului”, acest drum conducândune el însuși în miezul imaginarului. Structura morală complexă a personajului central, neredusă doar la instincte primare, cum s-a susținut eronat de unii critici, are ca sursă fundamentală drama seculară, o consecință crudă a nevoii de pământ
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în mare parte realității”. Nicolae Manolescu a analizat în Arca lui Noe semnificația acestui incipit romanesc, care “sugerează o lipsă de granițe, deși este o graniță, o ramă și un constituent al imaginarului”, acest drum conducândune el însuși în miezul imaginarului. Structura morală complexă a personajului central, neredusă doar la instincte primare, cum s-a susținut eronat de unii critici, are ca sursă fundamentală drama seculară, o consecință crudă a nevoii de pământ împin-să de-a lungul timpului, până la patimă. Eroul
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată că, în povești și mai ales în basmele fantastice, blestemele "profane", dar și acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acelea în care este amestecat suprafirescul, declanșează metamorfoze: fetele de împărat și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice (despre
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și zânele sunt transformate în monștri, în lebede și pupeze, în broaște țestoase, iar în legende, metamorfoza declanșată de blesteme este ireversibilă. Alexandru Ofrim în lucrarea Cheia și psaltirea. Imaginarul cărții în cultura tradițională românească întreprinde un abil demers în imaginarul colectiv, având drept simbol cartea. Autorul surprinde varii ipostaze ale topos-ului "cartea sorții", în proverbe, în literatura de autor (Descrierea Moldovei, de Dimitrie Cantemir), în legendele biblice (despre Sf. Petru, Sf. Ilie), conchizând că această carte este imaginată într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i dăruiască finei următoarele: "de câte ori se va scălda, să se facă aur apa care se va atinge de ea"; "de câte ori va plânge, să ploaie"; "de câte ori va râde, să i se facă două flori de aur la urechi." f. Origini biblice Imaginarul popular are în centru nuclee desprinse din legendele biblice, despre eroi antici sau contemporani, din romanele populare despre căderea Ierusalimului, a Bizanțului, despre nașterea și faptele lui Alexandru cel Mare. Povestea lui Alexandru Macedon [Chițimia] prezintă cazul unei nașteri miraculoase
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
rămas puternice și ele au fost personificate mai clar decât orice în Ursitoare. Divinități precreștine, chtonice, reprezentând forțele teluricului, aceste ființe acționează discreționar, la fel ca și destinul concret, în disprețul oricăror norme etice. Ursitoarele la rândul lor, "raționalizează" în imaginarul popular, existența individuală. Ele exprimă predestinarea, fiind vocile destinului. Narațiunile populare pe care le-am analizat, reprezintă, de cele mal multe ori, exemple evidente de amestec între mentalitatea precreștină, "primitivă în sens larg, și influențele bisericești care s-au suprapus
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
exemplu diferiți traducători prin care pot fi detectate tot de organele de simț, fenomene magnetice, lumina infraroșie, ultrasunete etc.). În faza actuală de dezvoltare a științelor exacte cunoașterea extrasenzorială este respinsă ca nefundamentată - teoretic și experimental -, fiind considerată în domeniul imaginarului sau, în cel mai bun caz, în acea zonă nedefinită a disciplinelor neconvenționale. În consecință, demersul științific face apel exclusiv la datele senzoriale. Captarea informațiilor de către receptori reprezintă operația inițiala (senzația). Ea este imediat urmată de recunoașterea lor (percepția, identificarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]