6,226 matches
-
într-un mod diferit într-un alt loc și alt moment. Astăzi, completa izolare a unui infractor este privită ca o pedeapsă extremă (carcera), însă în 1800 izolarea era văzută ca un mijloc de reabilitare și o modalitate prin care infractorul regreta fapta sa și se împăca cu Dumnezeu. Trebuie accentuat că, în zilele noastre, rar auzim pe cineva susținând că sancțiunile penale trebuie să fie răzbunătoare, crude sau un mijloc de a da frâu liber reacțiilor emoționale. Considerând că trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care urmează se fie pedepsită, dar acest lucru pare imposibil, pentru că aplicarea unei pedepse presupune să faci ceva împotriva voinței acesteia, împotriva libertății acesteia. Dar morala nu presupune că suntem îndreptățiți să facem tot ceea ce dorim. Aplicarea unei pedepse unui infractor nu este incompatibilă cu respectarea libertății acestuia, dacă se ține cont de faptul că acesta este o persoană responsabilă și a ales liber să acționeze într-un anumit mod. Noi nu ne putem dori ca răufăcătorii să fie pedepsiți, dar
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
le-a avut pentru victimă și pentru societate în general. Dar Hegel, ca și Kant, neagă pedepsei orice fel de justificare consecințialistă susținând că perspectiva utilitaristă presupune adoptarea unei atitudini imorale cu privire la pedeapsă, atât față de delincvent, cât și față de potențialii infractori. Astfel, referitor la teoria prevenției, Hegel consideră că amenințarea cu aplicarea pedepsei nu este îndreptățită: "Amenințarea presupune că omul nu e liber și vrea să-l constrângă prin ideea de rău. Dreptul și dreptatea trebuie să-și aibă sediul în
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
onoarei și libertății lui, ci este tratat ca un câine"111. Hegel presupune că potențialul delincvent va privi pedeapsa nu ca pe ceva care-l împiedică să comită crima, ci ca pe ceva ce merită, dacă o va comite. Cu privire la infractorul condamnat, Hegel susține că pedeapsa pe care o suferă este "nu numai justă în sine", ci este în același timp "voința sa în sine, existența în fapt a libertății sale, dreptul lui; adică voința lui existentă în fapt, în acțiunea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
promova consecvența și certitudinea. Cele mai cunoscute teorii retributiviste moderne sunt teoria avantajelor injuste, teoria pedepsei bazată pe blamul public și teoria pedepsei ca practică comunicativă. Teoria avantajelor injuste încearcă să justifice pedeapsa ca un act retributiv afirmând că un infractor trebuie văzut ca o persoană care dobândește un avantaj injust față de ceilalți membrii ai societății prin săvârșirea unei infracțiuni, iar prin instituirea unei pedepse se restabilește echitatea. Filosofi precum Herbert Morris, John Finnis și Jeffrie Murphy subscriu teoriei avantajelor injuste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
a fost contestată de cei care susțin că prin aceasta se modifică însăși natura infracțiunii. De exemplu, nedreptatea violului nu consistă în principal în obținerea unor avantaje nepermise față de cei ce respectă legea. De asemenea, este dificil de arătat că infractorii și-au "dorit" într-un sens real să obțină pedeapsa. În plus, deși teoria avantajelor nepermise poate fi considerată o teorie ideală pentru justificarea pedepsei, apare întrebarea dacă poate fi efectiv aplicată în societatea actuală. Cu alte cuvinte, cei ce
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
manifestarea dezaprobării, indivizii sunt încurajați să-și recunoască greșelile, să aibă remușcări și să facă eforturi pentru a se abține pe viitor de la o asemenea conduită. Susținătorii acestor teorii consideră că pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa văzută ca mijloc de reeducare nu cere din partea infractorului decât ca acesta să accepte consecințele faptelor sale. Diferența dintre cele două abordări constă în faptul că în cazul teoriile bazate pe dezaprobarea publică se cere o judecată morală din partea infractorului. De altfel, blamul public este o componentă importantă a gândirii retributiviste. Așa cum scria Andrew von Hirsch: "meritul și pedeapsa se pot baza pe o idee mult mai simplă, folosită în vorbirea zilnică: ideea de blam... Pedeapsa implică blamul public. Pedepsele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tratamente trebuie să exprime în mod corect dezaprobarea socială. James Fitzjames, un judecător din Anglia Victoriană, este deseori citat ca susținător al acestei teorii, el exprimându-și astfel punctul de vedere referitor la pedeapsă: Cred că este de dorit ca infractorii să fie urâți și ca pedepsele pe care la suferă să izbutească să redea această ură, și pentru a justifica acest lucru, atât cât poate fi justificat și încurajat, prin prevederea publică a mijloacelor pentru exprimarea unui sentiment atât de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
justificat și încurajat, prin prevederea publică a mijloacelor pentru exprimarea unui sentiment atât de natural și sănătos"126. În ultimii douăzeci de ani, s-a dezvoltat noțiunea de pedeapsă privită ca o practică comunicativă. Această noțiune afirmă că pedeapsa comunică infractorului un răspuns adecvat faptei pe care el a comis-o. Comunicarea presupune că partea căreia i se adresează trebuie să fie un participant activ în acest proces și trebuie să primească și să răspundă la comunicare. În plus, comunicarea trebuie
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pedeapsa. Pedeapsa, pe scurt, are o semnificație simbolică care lipsește cu desăvârșire în cazul celorlalte forme de sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa exprimă mai mult decât dezaprobare; ea se referă la o metodă simbolică de a riposta infractorului și de a exprima "resentimentul vindicativ". Regimul de detenție este ideal pentru a-l face pe infractor să înțeleagă și să regrete fapta comisă. Această perioadă de detenție ar trebui să-i atragă atenția asupra faptei și să-l facă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sancționare 128". Feinberg argumentează în continuare că pedeapsa exprimă mai mult decât dezaprobare; ea se referă la o metodă simbolică de a riposta infractorului și de a exprima "resentimentul vindicativ". Regimul de detenție este ideal pentru a-l face pe infractor să înțeleagă și să regrete fapta comisă. Această perioadă de detenție ar trebui să-i atragă atenția asupra faptei și să-l facă să înțeleagă că ceea ce a făcut este rău. Prin suportarea regimului de detenție, infractorul poate deveni reconciliant
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
-l face pe infractor să înțeleagă și să regrete fapta comisă. Această perioadă de detenție ar trebui să-i atragă atenția asupra faptei și să-l facă să înțeleagă că ceea ce a făcut este rău. Prin suportarea regimului de detenție, infractorul poate deveni reconciliant cu societatea și reintegrat în comunitatea din care a fost exclus datorită faptei săvârșite. Unii filosofi au susținut că marele beneficiu al pedepsei constă în efectele pe care le are aceasta asupra infractorului, considerând că pedeapsa are
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
suportarea regimului de detenție, infractorul poate deveni reconciliant cu societatea și reintegrat în comunitatea din care a fost exclus datorită faptei săvârșite. Unii filosofi au susținut că marele beneficiu al pedepsei constă în efectele pe care le are aceasta asupra infractorului, considerând că pedeapsa are ca efect reintegrarea infractorului în cadrul comunității în același mod în care penitența îl reintegrează pe cel care o face în comunitatea din cadrul bisericii 129. Principala dificultate a teoriilor bazate pe merit este lipsa unui principiu care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cu societatea și reintegrat în comunitatea din care a fost exclus datorită faptei săvârșite. Unii filosofi au susținut că marele beneficiu al pedepsei constă în efectele pe care le are aceasta asupra infractorului, considerând că pedeapsa are ca efect reintegrarea infractorului în cadrul comunității în același mod în care penitența îl reintegrează pe cel care o face în comunitatea din cadrul bisericii 129. Principala dificultate a teoriilor bazate pe merit este lipsa unui principiu care să determine stabilirea pedepsei corespunzătoare. Ele stabilesc o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
în rezonanță cu ceea ce curentele filosofice consideră a fi sancționarea cu asprime"131. 3.5.2. Justificarea utilitaristă a pedepsei Conform abordării utilitariste pedeapsa poate fi justificată doar dacă răul care este prevenit este mai mare decât răul pricinuit de infractor prin fapta sa. Din acest punct de vedere, dacă pedeapsa nu împiedică săvârșirea infracțiunilor în viitor, atunci nu face altceva decât să se adauge la suferințele umane. Cu alte cuvinte, utilitarismul justifică pedeapsa prin referire la efectele sale benefice ori
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
poate avea aplicarea acesteia. Dacă se compară toate opțiunile posibile și se determină că aplicarea pedepsei produce cea mai mare cantitate de fericire, atunci pedeapsa este justificată. Dacă o altă opțiune, cum ar fi neluarea niciunei măsuri, denunțarea publică a infractorului etc., ar produce mai multă fericire, atunci ar trebui aleasă una dintre aceste variante, iar pedeapsa ar deveni astfel nejustificată. Infracționalitatea este percepută ca o stare negativă, iar utilitariștii, urmărind obținerea unui grad cât mai înalt de fericire, sunt preocupați
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
reducerea acestui fenomen. În mod tradițional, gânditorii utilitariști s-au concentrat pe trei modalități prin care, prin instituirea pedepselor, criminalitatea poate fi redusă: intimidarea, împiedicarea și reeducarea. În primul rând, adepții utilitarismului consideră că amenințarea cu pedeapsa poate intimida potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând, pedeapsa împiedică infractorii să mai săvârșească astfel de fapte, pentru că, dacă un infractor este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
rând, adepții utilitarismului consideră că amenințarea cu pedeapsa poate intimida potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând, pedeapsa împiedică infractorii să mai săvârșească astfel de fapte, pentru că, dacă un infractor este închis pentru o anumită perioadă de timp, pe parcursul detenției sale, el nu va mai putea face rău celorlalți. Iar, în al treilea rând, pedeapsa poate avea un rol important
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
potențialii infractorii. O persoană, care intenționează să săvârșească o infracțiune, ar putea fi intimidată dacă știe că ar putea fi pedepsit pentru acea faptă. În al doilea rând, pedeapsa împiedică infractorii să mai săvârșească astfel de fapte, pentru că, dacă un infractor este închis pentru o anumită perioadă de timp, pe parcursul detenției sale, el nu va mai putea face rău celorlalți. Iar, în al treilea rând, pedeapsa poate avea un rol important în reabilitarea infractorilor. Reabilitarea implică îmbunătățirea comportamentului infractorului astfel încât acesta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
săvârșească astfel de fapte, pentru că, dacă un infractor este închis pentru o anumită perioadă de timp, pe parcursul detenției sale, el nu va mai putea face rău celorlalți. Iar, în al treilea rând, pedeapsa poate avea un rol important în reabilitarea infractorilor. Reabilitarea implică îmbunătățirea comportamentului infractorului astfel încât acesta să nu mai recidiveze. Primele două modalități de reducere a infracționalității prin aplicarea pedepselor sunt reunite sub termenul generic de prevenție, iar ultima este denumită reeducare. Modelul preventiv, dezvoltat de școala clasică de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dacă un infractor este închis pentru o anumită perioadă de timp, pe parcursul detenției sale, el nu va mai putea face rău celorlalți. Iar, în al treilea rând, pedeapsa poate avea un rol important în reabilitarea infractorilor. Reabilitarea implică îmbunătățirea comportamentului infractorului astfel încât acesta să nu mai recidiveze. Primele două modalități de reducere a infracționalității prin aplicarea pedepselor sunt reunite sub termenul generic de prevenție, iar ultima este denumită reeducare. Modelul preventiv, dezvoltat de școala clasică de criminologie în secolul al XVII
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
de oameni, iar prevenirea este considerată modalitatea de îndeplinire a acestei condiții. Având punctul de plecare în concepția potrivit căreia omul este o creatură care caută plăcerea și evită durerea, scopul acesteia este să servească ca o atenționare pentru potențialii infractori. Pentru a ajunge la această finalitate, atenția se concentrează pe asigurarea pedepsei potrivite, nici mai mari, nici mai mici, decât cea care ar putea împiedica potențialii infractori să comită astfel de fapte. Modelul clasic de prevenire a apărut ca o
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și evită durerea, scopul acesteia este să servească ca o atenționare pentru potențialii infractori. Pentru a ajunge la această finalitate, atenția se concentrează pe asigurarea pedepsei potrivite, nici mai mari, nici mai mici, decât cea care ar putea împiedica potențialii infractori să comită astfel de fapte. Modelul clasic de prevenire a apărut ca o reacție împotriva pedepselor individualizate și extrem de capricioase care se aplicau la sfârșitul secolului al VII-lea. Din dorința de a corecta această situație, de a asigura maximul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
se aplicau la sfârșitul secolului al VII-lea. Din dorința de a corecta această situație, de a asigura maximul de protecție pentru indivizi și maximum de fericire pentru cât mai mulți oameni, primii susținători ai teoriei prevenirii au propus tratarea infractorilor condamnați în conformitate cu o scală a pedepselor bine stabilită, o anumită pedeapsă pentru o anumită infracțiune astfel ca "cei puternici să nu poată spera mai mult că vor scăpa nepedepsiți, atunci când îi tratează cu violență, îi necinstesc sau îi vatămă pe
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]