6,119 matches
-
Îi acuză pe istoricii români de șovinism - pe Andrei Oțetea, Ion Popescu-Puțuri, A. Deac, și afirmă că situația creată În istoriografia română ”a afectat sentimentele de mândrie națională ale poporului moldovean”. Povestirea decurge năvalnic, greu de urmărit cu stiloul. Ochii interlocutorului se aprind de un fior lăuntric, și continuă cu mărturisirea unei tainice viziuni: - Va veni o zi când În istoriografia românească va fi mai multă lumină. Atunci multe ipoteze privind etnogeneza și formarea limbii nu vor mai fi disputate. Să
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
dedică duhovnicului meu literar, poetul Cezar IVĂNESCU Exerciții de sinceritate (II) Viața de zi cu zi, viața operei și geografia spirituală a personalităților (cuprinse în această carte) au constituit, pentru semnatarul acestor rînduri, un incitant univers interogativ. La rîndul lor, interlocutorii și-au gândit răspunsurile, recuperând un timp și un spațiu al evocărilor: cu întâmplări spirituale deosebite, cu angoase, cu inevitabilele picanterii, cu trăirile personale unice, cu acea "mizerabilă grămadă de mici secrete" (André Malraux), cu nonsensul existenței. Judecând că acest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
anii studenției de la Iași sau din perioada bucureșteană: Adi Cusin, Dan Laurențiu, Petru Aruștei, Stelian Baboi, Alexandru Tacu, Cristian Simionescu, Nichita Stănescu, Virgil Mazilescu, Paul Goma, Daniel Turcea, Gabriela Melinescu, Stela și Aurel Covaci, Dan Cristea, Mircea Nedelciu. Era un interlocutor fascinant. Călătoreai spre inima lui, era în inima ta. Avea o memorie prodigioasă. Dar, în primul rând și cel mai mult vorbea la superlativ despre maestrul său, prozatorul Marin Preda, care a jucat un rol decisiv în viața lui Don
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
era mare cât Postul Crăciunului, cu o față aspră și nădușită și mâini cât niște lopeți de dat zăpada. "Precum am spus: poeți!" a întărit Flora. Rumoarea a încetat și s-a așternut o liniște deloc bine-prevestitoare. Se vedea că interlocutorul nostru își pregătea cu grijă următoarea replică. Iar când aceasta a venit, n-a mai fost o întrebare, ci o poruncă: Atunci spune o poezie!" Avântat, Flora a declamat un poem. "Să spună și ălălalt!" a poruncit șeful. Alălalt eram
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
o atitudine calmă și o față rotundă; el a tradus din și în arabă cuvintele ultimilor trei președinți, a șase secretari ai apărării și șase secretari de stat. Adesea, Gamal a fost singura persoană din încăpere în afară de președinte și de interlocutorul său arab. În 1991, la Geneva, el a tradus când James Baker îi dădea omologului său irakian un ultimatum: părăsiți Kuweit-ul sau va fi vai și-amar! În timpul administrației Clinton, i-am cerut uneori lui Gamal să aibă o întâlnire
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
aspecte, o ,,trecere în revistă cuprinzătoare a politicii". Acest lucru creează impresia de acțiune, ține birocrația ocupată, îi furnizează purtătorului dumneavoastră de cuvânt o scuză pentru a evita anumite întrebări, permite dispariția din memorie a promisiunilor pripite, creează influență în fața interlocutorilor străini și lasă orice opțiune deschisă. Există și posibilitatea ca, până în momentul terminării trecerii în revistă, necesitatea acelei probleme să se fi diminuat. Calvin Coolidge era faimos pentru faptul că nu obișnuia să spună multe, dar sfătuia că ,,dacă vezi
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
precis, identificabil în cotextul anterior și nici chiar ulterior, și că o expresie deictică este mai puțin definită prin zona referentului ei cît prin faptul că introduce o entitate nouă. Berrendonner definește MD ca fiind "ansamblul cunoștințelor împărtășite conștient de către interlocutori" (1983: 230) și orice interacțiune ca fiind un factor operator asupra MD, cu rolul de a o modifica. În alți termeni, memoria discursivă este în același timp ceea ce permite și ceea ce vizează o interacțiune verbală. Orice text este totodată un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Rd cu un PdV se suprapune cu alternativa vericondiționalitate/ficționalitate. La nivelul [B] se pune, într-adevăr, problema validității mai mult decît cea a adevărului enunțurilor: un enunț (o Rd) este dat ca valid în funcție de locutor (EU-valid), în funcție de intorlocutorul sau interlocutorii săi (VOI-valid), în funcție de ceilalți (delocutivi EL/EI/EA/ELE-valid), de toți (NOI-valid) sau în funcție de opinia comună, doxa maximelor, proverbelor și dictoanelor (SE-valid)5. Greutatea validității enunțurilor care leagă o Rd [ A] și un PdV [B] este un aspect esențial
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din cele patru enunțuri nu este același fapt de discurs. De la Austin și Searle încoace, trebuie să recunoaștem că "actele ilocuționare pe care locutorii încearcă să la înfăptuiască prin vorbire fac parte din ceea ce vor să spună și să comunice interlocutorilor lor în timpul fiecărei enunțări". Așa cum a arătat-o exemplul ales, atribuirea unei valori ilocuționare fluctuante 15 unui enunț (prezicere, recomandare, ordin, avertisment și amenințare) nu este nefirească și nu este cauzată de vreo slăbiciune a descrierii teoretice, ci este pur
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
T34, restituirea elementului absent nu este deloc centrală. Sintaxa afectivă este mai importantă decît sintaxa logico-gramaticală (Bally 1951). 4.2. Forme de implicit: presupoziții și subînțelesuri Opoziția dintre vorbirea explicită (a afirma ceva) și vorbirea implicită (a-l determina pe interlocutor să se gîndească la ceva) nu reflectă fenomenele în toată complexitatea lor. Într-adevăr, conținuturile implicite sînt, într-un anume fel, exprimate în aceeași măsură. Cu toate-acestea, trebuie să facem distincția între conținuturile presupuse și conținuturile subînțelese. • Presupozițiile Exemplul cel
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
așa). Propoziția din moment ce p (e2) este un adevărat tur de forță enunțiativ și argumentativ care face posibilă aserțiunea (e1) concluziei q: " Nimic nu-i pierdut" tematizează cîntecul Cimitirul elefanților. Faptul de a fi admis propoziția p (e2), îl obligă pe interlocutor să-i admită nu numai validitatea în situație (a iubi eu), ci și validitatea consecinței pe care enunțătorul a ales s-o desprindă din ea: Nu s-a terminat între noi" (e1) și deci " Nu ai nici un motiv să mă
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și pd4 sînt de ordinul acțiunii. Ele corespund unui mod de descriere prin acțiune, recurgînd la predicate funcționale ale obișnuinței. A descrie un personaj prin acțiuni prezentate ca obișnuite înseamnă a face din ele proprietățile persoanei sau personajului. Din pd3, interlocutorul britanic trebuie să deducă: el este (proprietate) vulgar, iar din pd4: este un fumător de trabucuri (și nu de pipa british pe care o fumează cei doi interlocutori). Cele patru proprietăți cumulate dau descrierea unui prototip. Este interesant de observat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
obișnuite înseamnă a face din ele proprietățile persoanei sau personajului. Din pd3, interlocutorul britanic trebuie să deducă: el este (proprietate) vulgar, iar din pd4: este un fumător de trabucuri (și nu de pipa british pe care o fumează cei doi interlocutori). Cele patru proprietăți cumulate dau descrierea unui prototip. Este interesant de observat în treacăt că descrierea este dată aici ca subiectiv-ideologizantă. Este punctul de vedere stereotip al englezului asupra americanului-yankeu într-o BD care pune în joc stilul intertextual legat
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la sfîrșitul secvenței, teza anterioară (P. arg 0) și consolidarea (P. arg 2) pot fi subînțelese. Această schemă comportă de fapt două nivele: - Justificativ (P. arg 1 + P. arg 2 + P. arg 3): la acest nivel, luarea în considerație a interlocutorului este slabă. Strategia argumentativă este dominată de aportul de cunoștințe. - Dialogic sau contra-argumentativ (P. arg 0 și P. arg 4): la acest nivel, argumentația este negociată cu un contra-argumentator (auditor) real sau potențial. Strategia argumentativă vizează o transformare a cunoștințelor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și de un "atunci" care cheamă fatic ultimul răspuns. Întregul formează o interacțiune căreia îi lipsesc nu numai evaluările, ci și deschiderea și închiderea fatice, cu elementarele saluturi obișnuite, care ar da naturalețe conversației. Relansarea prin întrebările adresate de un interlocutor anonim epuizează o serie de posibilități care-l aseamănă pe "străin" cu albatrosul din celebrul poem din Florile răului: Poetul e asemeni cu prințul peste nouri" (trad. de Ion Caraion, Florile răului, ediție bilingvă, Rep. Moldova, GUNIVAS, 2001, p.54
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de către un locutor diferit de cel care săvîrșește aserțiunea de răspuns ne determină la o lectură polifonică a lui T78 și a acestor două versuri. Enunțătorul întrebării-exclamație (în sensul lui Bally) lasă să se audă, în ambele cazuri, vocea unui interlocutor real sau fictiv. Întrebarea este fie reluarea în ecou al unui enunț anterior al acestui interlocutor (Mă întrebați de ce sînt așa de frumoasă? De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
polifonică a lui T78 și a acestor două versuri. Enunțătorul întrebării-exclamație (în sensul lui Bally) lasă să se audă, în ambele cazuri, vocea unui interlocutor real sau fictiv. Întrebarea este fie reluarea în ecou al unui enunț anterior al acestui interlocutor (Mă întrebați de ce sînt așa de frumoasă? De ce portocalele sîngerii sînt ideale pentru snack-uri?), fie o întrebare pe care locutorul și-o pune sie însuși (mă întreb de ce p?). În ambele cazuri, textul nu este dialogal, ci dialogic. Din
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Michael Argyle argumentează că persoanele aflate în contact cu o altă cultură ar trebui să fie conștiente de impresia pe care o creează prin stilul verbal pe care îl folosesc. O persoană poate indica o atitudine pozitivă sau negativă spre interlocutor, prin schimbarea stilului de vorbire cât mai asemănător sau mai diferit de al acestuia (de ex. folosirea unui accent sau dialect diferit). Fiecare cultură prezintă trăsături specifice de limbaj, anumite cuvinte sau tipuri de conversație sunt considerate mai potrivite pentru
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și personale, creăm un orizont de așteptare, încercăm să evaluăm persoana nouă. Stilul personal creează prima impresie, ceea ce influențează comunicarea interculturală. "Stilul de a comunica desemnează calitățile personale pe care le deducem din mesajul și modul de a fi al interlocutorului 29". Putem vorbi de un stil dominant/supus, autoritar/lipsit de prejudecăți. Stilul comunicativ include faptul de a fi prietenos, de a fi mediator între oameni, de a fi critic, sfătuitor, de a lua atitudine, de a pune întrebări. Cel
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se intereseze de noi. Nimeni, în afară de câteva categorii profesionale, printre care: personalul didactic, personalul medical și funcționarii publici. Cine simte că nu poate fi interesat de problemele altuia nu are ca căuta în aceste profesii! Emoțiile incontrolabile Emotivitatea necontrolată a interlocutorilor poate fi o barieră care să ducă la blocarea aproape totală a comunicării. Când emotivitatea este negativă, comunicarea poate fi înlocuită cu un conflict deschis. Dacă interlocutorul ne jignește sau ne umilește, este bine să întrerupem comunicarea, altfel riscăm să
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
altuia nu are ca căuta în aceste profesii! Emoțiile incontrolabile Emotivitatea necontrolată a interlocutorilor poate fi o barieră care să ducă la blocarea aproape totală a comunicării. Când emotivitatea este negativă, comunicarea poate fi înlocuită cu un conflict deschis. Dacă interlocutorul ne jignește sau ne umilește, este bine să întrerupem comunicarea, altfel riscăm să răspundem "cu aceeași monedă", ceea ce va duce la escaladarea conflictului. Ideal ar fi să ne putem controla și să dovedim, astfel, că suntem superiori. (ne aducem aminte
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
la emițător, receptorul va fi mai puțin interesat de o persoană care vorbește fără emoție, considerând-o plictisitoare. Personalitatea De multe ori, percepția ne este afectată de personalitatea celui cu care comunicăm, și invers: comportamentul nostru comunicațional îl influențează pe interlocutor. Dacă între cele două personalități există o inadvertență structurală, șansele unei comunicări eficiente scad considerabil. Întrucât este mai greu de schimbat personalitatea "celuilalt", e preferabil să încercăm să o "ajustăm" pe a noastră, modificându-ne comportamentul în sensul evitării "conflictului
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sunt relativ ușor de rezolvat: se apelează la un translator, și eventual, la un dicționar. În cazul existenței unui vocabular comun și a limbajelor diferite, comunicarea reală este imposibilă sau iluzorie, întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
întrucât sensul atribuit cuvintelor aceluiași vocabular diferă de la un interlocutor la altul, sau de la o cultură la alta. Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Când limbajele (determinate cultural) diferă, sunt posibile următoarele efecte: a. în plan semantic avem un "dialog al surzilor" ceea ce înseamnă că fiecare interlocutor decodifică mesajul celuilalt, prin intermediul propriului limbaj, adică nu "aude" decât ceea ce gândește el însuși, nu ceea ce gândește interlocutorul său (disonanța cognitivă); b. în plan psihologic intervine disconfortul psihic, și uneori, starea de exasperare de unde și tendința de evitare a contactelor cu "celălalt"; c. în plan pragmatic avem o cooperare disensuală, contradictorie, cu deschidere spre conflict. Comunicarea interculturală ne
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]