19,025 matches
-
de configurare a discursului, dublată de aportul parametrului dinamic ( f ) nu par a fi opțiuni deloc arbitrare. Încununarea exuberantă a acestui dans pasional va fi construită progresiv și pe parcursul unui spațiu relativ extins (măsurile 86 - 96), prin explorarea aceluiași motiv introductiv ce apare expus cu insistență la toate registrele claviaturii. Asaltul său accelerat spre registrul acut conduce spre un final incandescent, o adevărată izbucnire de bucurie, vibrație și mișcare frenetică, proiectată corespunzător prin atingerea unui nivel dinamic cu totul surprinzător limbajului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
exceptând ultima ipostază ce avansează spre registrul acut, conduce la crearea unui fundal sonor cu o calitate timbrală distinctă. Important de analizat în vederea redării interpretative este modalitatea diferită de marcare dinamică a aceleiași formule ostinato exprimată în cele două măsuri introductive. Astfel, în prima dintre acestea se observă cum desenul fluctuațiilor dinamice conduce la tensionarea sunetului corespunzător valorii prelungite din cadrul unității motivice, în timp ce măsura secundă tratează aceeași entitate ca apogiatură, cu accentuarea primului sunet. La nivel semantic, pauzele melodiei dobândesc un
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
o configurație modificată a aspectului de discurs. Frecventa plasare a secundei mari în vârful dispunerii acordice, precum și a figurației în registrul extrem acut al claviaturii potențează stridența sonoră până la limita violenței. Închizând arcul circular al traseului armonic, coda readuce rezonanța introductivă a acordului de fa# minor cu sextă și treapta a V-a coborâtă, ce împrumută de această dată inflexiunile modale ale scării pentatonice do - re - mi - fa# sol#, rezultată prin evitarea ostentativă a sunetului si, precum și atingerea pasageră a sunetului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
modificarea de registru, punctul culminant al construcției arhitecturale (mf) apare subliniat expresiv prin transferul inedit al accentului metric pe cea de-a patra a măsurii (măsurile 22 și 23). Parafonia acordurilor de cvinto-cvartă desfășoară o ipostază originală a afirmației pentatonice introductive, recurgând la transformarea semnificativă a configurației ritmice inițiale. Indicația Mouvt sans lourdeur (mișcare fără greutate) previne asupra unei eventuale tendințe de trenare a tempo-ului, fapt ce ar denatura imaginea sonoră concepută într-o atitudine interpretativă ce vizează menținerea nealterată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
demarcare de cele trei preludii anterioare (pauză intermediară). În pofida acestei schimbări de stare, remarcăm relația „intimă” ce se stabilește în plan armonic prin transferul aceluiași centru tonal; din La fille aux cheveux de lin este reamintit cu insistență în apelurile introductive ale Serenadei. Evoluția sonoră ulterioară va preciza funcția de treapta a II a coborâtă îndeplinită de sunetul , într-un discurs muzical ce își centrează evoluția în jurul sunetului fa dominanta tonalității de bază, . Evitarea deliberată a sunetului la în pasajele scalare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
ale Serenadei. Evoluția sonoră ulterioară va preciza funcția de treapta a II a coborâtă îndeplinită de sunetul , într-un discurs muzical ce își centrează evoluția în jurul sunetului fa dominanta tonalității de bază, . Evitarea deliberată a sunetului la în pasajele scalare introductive, precum și folosirea sa ulterioară într-o dublă ipostază și impune o dualitate interesantă, generând o permanentă oscilație între modul major și minor al acestui centru referențial - fa. Discursul structurat pe un ambitus de trei octave, atacul predominant în stacc., scara
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
claviaturii, însoțită de o articulație „activă” a degetelor. În plus, așa cum îndemna și Walter Gieseking se va urmări evitarea alterării impresiei de ariditate și sacadare (atribute caracteristice sunetului de chitară) printr-o utilizare improprie a pedalei de rezonanță. Astfel, pe parcursul introductive este recomandat ca efectul de rezonanță să lipsească cu desăvârșire, iar în evoluția ulterioară a discursului interpretul să se limiteze doar la o folosire economică a acesteia. Tema propriu-zisă a serenadei apare însoțită de indicația expressif et un peu suppliant
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prelungită a acordului inițial din cadrul structurii metrice își poate menține rezonanța printr-o reluare ușoară a acestuia, ulterioară execuției celui de-al doilea acord, și însoțită fiind de reactivarea pedalei de rezonanță pe ultimul timp al măsurii, astfel încât sonoritatea acordului introductiv să predomine. Punctul culminant al construcției arhitecturale (măsurile 59 - 61) se încadrează cu precizie proporțiilor Secțiunii de Aur, impunându se printr-o nouă ascensiune spre dinamici puternice de f și ff, ca metaforă sonoră a aceluiași gest al compozitorului de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
lui Claude Debussy, se distinge în viziunea de concepere a parametrului agogic, proiectat într-o evoluție variabilă a diferitelor valori de tempo, fapt care profilează cu fidelitate acele atitudini instabile emoțional ale personajelor de circ sau music-hall supuse evocării. Indicația introductivă Modéré, nerveux et avec humour (Moderat, nervos și cu umor, cu o recomandare metronomică de ) va contrabalansa tendința de rubato, difuzată de imaginea lirică a episodului ulterior, în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
optimă a pedalei de rezonanță (schimbată frecvent pe fiecare a timpului cu activarea parțială a efectului). Predominanța dinamicii reduse (più pp, pp, p) în care evoluează sonoritățile difuze ale preludiului va determina folosirea constantă a pedalei de surdină. Prezența poliacordurilor introductive este o mărturie elocventă care argumentează o dată în plus concepția debussystă de armonie non funcțională, în care sonoritățile acordice sunt tratate ca entități autonome, private de orice funcție ce ar putea-o îndeplini în contextul unei construcții retorice sau dialectice
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
individualizarea figurii tematice și distincția acesteia cu mai multă evidență în contextul ansamblului. La nivelul evoluției sonore, anumite structuri motivice ale materialului tematic își modifică funcția îndeplinită inițial. În consecință, repetiția insistentă a celulei melodice arpegiate, extrasă din acompaniamentul temei introductive, conduce la reducerea pregnanței acesteia, „diluându-se” ulterior în figurația unui ostinato armonic cu rol de fundal sonor. Scriitura simetrică ce decurge din evoluția prelungită a acestui ostinato (măsurile 9 13), precum și statismul unei pedale sonore nou apărute în planul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
flexibilitatea deselor schimbări de ecleraje. În pofida complexității și rafinamentului remarcabil al rezonanțelor armonice, preludiul evoluează într-un sistem tonal extrem de lărgit (cu trepte frecvent alterate), plasat într-un spațiu opus atonalismului afirmat în Brouillards. În acest sens, cele două acorduri introductive oferă exemple concludente ale acestei abundențe sonore derivate din sfera tonalității. Geniul debussyst știe să afle calea evadării pentru emanațiile inovatoare ale spiritului său, ce vin de această dată să estompeze, dar nu să contrazică cu desăvîrșire principiile armoniei funcționale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
transfer de stare), mișcarea de avansare a discursului ar trebui să nu depășească limitele indicației metronomice de , luând în considerare și modificarea agogică (un peu plus allant - puțin mai cursiv) ce survine în contextul secțiunii mediane. Astfel, raportat tempo-ului introductiv, nivelul acestei mișcări supuse accelerării ar trebui să permită menținerea atmosferei grave, de solemnă austeritate propusă de viziunea conceptuală. Frecventele schimbări metrice, care succed într-o alternanță neregulată măsurile binare cu cele ternare, constituie un aspect subtil al limbajului debussyst
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de început cu limpezimea și transparența scriiturii la unison. Desenul melodic sinuos al arabescului este corespondența sonoră ce proiectează cu sensibilitatea și acuitatea percepției, acea cădere legănată a frunzelor, ale căror oscilații ezitante brăzdează văzduhul cu șovăiala nesupunerii. Statismul imaginii introductive este contrabalansat, în registrul extrem grav al claviaturii, de motivul laconic al unor acorduri de cvinto-cvartă exprimate cu un atac non-legato. Aceste aspecte subtile ale expresiei conturează cu pregnanță imaginea dezrădăcinării, ce se suprapune evoluției sonore din planul superior, interpretată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
melancolică a unei melopee andaluze (très expressif), ce își deapănă melismele tânguitoare în atmosfera caldă a culorii dinamice reduse (p). Aceasta eclipsează prezența constantă a motivului ostinato, care se retrage discret în spațiul unui plan secundar (pp), după o apariție introductivă plină de impetuozitate. Ideea tematică evoluează în exclusivitate în configurația unei scări arabe (), ce se suprapune pedalei armonice de cvartă mărită a planului median, precum și ostinatoului repetat cu insistență în registrul grav. Această structură armonică inedită învăluie imaginea evocată într-
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
dinamic mf. Construcția ritmică va prelua formula de , procedând ulterior la inversarea sa „în oglindă” de-a lungul scriiturii simetrice în tonuri. Efectul pedalei de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, evitând astfel crearea unei atmosfere confuze. Reeditarea măsurilor introductive va coincide cu atingerea climaxului de dinamică al preludiului, prin marcarea acestora cu indicații de f âpre, cresc., ff (passionnément), precum și abandonarea acelor contraste dinamice ( f / p ) prezente în afirmația inițială. Astfel, printr-o revenire la tempo-ul de început
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetele atacate cu degetul 1 al mâinii drepte necesită o ușoară subliniere timbrală, conturându-se astfel o melodie disimulată pe contratimpul arabescului melodic desfășurat de țesătura filigranată a discursului. Pe parcursul avansării preludiului se vor semnala patru apariții ale motivului tematic introductiv, a cărui recurență cu aspect de leitmotiv va deține o funcție definitorie în procesul de unificare a formei macro-structurale. Astfel, această temă a spațiului imaterial va îndeplini rolul corespondent refrenului, delimitând episoadele unei forme clasice de rondo: A = măsurile 1
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
va fi receptată ca o veritabilă metaforă sonoră a ideii de transparență diafană. Motivul tematic, de dimensiuni extrem de reduse (două măsuri), va fi ulterior retimbralizat prin transpunerea sa la cvinta perfectă inferioară a registrului mediu. După o revenire a motivului introductiv, a cărui reexpunere va fi frecvent întreruptă de pauze expresive, menite să taie respirația și să amplifice tensiunea așteptării, dansul propriu-zis va debuta întrun ritm legănat ( ), afirmând o idee melodică tandră ce operează un contrast evident în contextul evoluției sonore
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
planurilor melodice exterioare ale discursului. Printr-o revenire a tempo-ului de început, secțiunea următoare (A’) se va desfășura în rezonanțele unei autentice cadențe solistice, al cărei stil improvizatoric va explora printr-o dezvoltare liberă elemente tematice extrase din motivul introductiv. Modalitatea de avansare a discursului va investiga concepția contrastului, realizat pe multiplele planuri ale alternanței de registre, tempo-uri (mouvement cédez rubato) și dinamici opuse (p mf p - più p - pp). Aspectul cadenței conservă acea formă „lansată”, în care dinamizarea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
do major afirmat de noua armură. Linia melodică ce evoluează prin repetiția frecventă a unei celule de dimensiuni reduse reprezintă o reminiscență a motivului afirmat în măsurile 11-14, într-o versiune metamorfozată prin diminuarea intervalului constitutiv de cvartă (4 -). Secțiunea introductivă revine într-o ipostază amplificată, prelungind starea de frenezie și statornicind în memoria auditorului atmosfera unei bucurii de viață, arareori întâlnită în tablourile sumbre întruchipate cel mai adesea de muzica debussystă. Imaginea personajului feeric se risipește printr-o dispariție spectaculoasă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
de calm și luminozitate, evocată de simplitatea unei melodii pentatonice, într-o evidentă corespondență sonoră cu acel chip al Inocenței din La fille aux cheveux de lin. De altfel, cu paginile acestui preludiu, Bruyères împărtășește nu numai aspectul monodiei pentatonice introductive, ci și prezența frecventelor cadențe plagale ce delimitează frazele, impregnând discursului un deliberat caracter arhaic. Memoriile pianistei Marguerite Long ne dezvăluie stimulul olfactiv ce provocase imaginația compozitorului, în viziunea căruia mirosul mării se asocia cu cel al mărăcinilor uscate de pe
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prezintă o configurație intervalică ce se distinge ca excepție de la norma preferinței manifestate de Debussy pentru evoluția prin intervale mici, avansând de această dată printr-un mers predominant prin salturi (2M, 3m, 4p, 7m). Plasarea pauzei prelungite în spațiul măsurii introductive (determinând aspectul anacruzic al afirmației tematice) va fi investită cu o funcție expresivă esențială la nivelul imaginii conceptuale, prin aportul său în crearea unei atmosfere meditative, ce izvorăște din tăcere. Astfel, intenția de non-pregnanță a afirmației muzicale va rezulta din
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a unității melodicoritmice în raport cu structura metrică, discursul dobândind astfel în fluență și cursivitate (nelimitat de bara de măsură). Evitarea folosirii pedalei de rezonanță în primele trei măsuri ale discursului va asigura menținerea clarității ce o presupune aspectul monodic al expresiei introductive. Astfel, utilizarea acesteia va fi indicată, în mod exclusiv, pentru marcarea traseului cadențial al măsurilor următoare. Imaginea unei scene îndepărtate sugerată de sonoritatea predominant redusă (p - più p - pp) a discursului ce atinge în mod pasager nivelul maxim de dinamică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
precum și afirmării unui caracter mai vesel (joyeux) al atmosferei generale. Formula ritmică cu triolet ( ), sincopa inegală, predominanța binare și discursul structurat, de asemenea, pe trei planuri distincte cu același arabesc al liniei melodice superioare, constituie elemente de limbaj comune secțiunii introductive, asigurând astfel conturarea unei concepții unitare și coerente la nivelul viziunii de ansamblu a preludiului. Fragmentul ilustrat în exemplul 192 creează o pregnantă impresie de spațialitate prin menținerea prelungită a efectului de rezonanță, a cărui impresie sonoră va fi amplificată
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a efectului de rezonanță, a cărui impresie sonoră va fi amplificată în mod semnificativ prin explorarea timbrală a frecventelor schimbări de registre. Revenirea secțiunii de început (măsura 38) va aduce succesiv restabilirea aceluiași cadru tonal de și rememorarea afirmației monodice introductive pe fundalul unei ample rezonanțe de , îmbogățită de variate inserții armonice. În scrierea acestora, Debussy recurge la ortografierea enarmonică (cazul terței acordului de cu septimă mare și a aceluiași interval din contextul acordului de cu septimă mică). Indicații dinamice și
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]