6,649 matches
-
într] în conflict (așa cum sunt uneori) vom fi conduși s] gândim critic, si chiar și atunci ne vom îndoi de propriile puteri. Totuși, când este vorba s] decidem ce intuiții și dispoziții s] cultiv]m, nu ne putem baza pe intuiții în sine, ca intuiționiștii. Când avem timpul necesar și suntem lipsiți de prejudec]ți, ar trebui s] ne gândim critic care sunt cele corecte sau cele mai bune, judecând dup] m]sura în care cultivarea lor îndeplinește finalit]țile oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etapa 1 la 5, el spune cum se întâmpl] acest lucru. Și chiar în ceea ce privește pasul calitativ de la Etapa 5 la 6, Kohlberg spune suficient de multe lucruri pentru a ne da prilejul de a vedea cum are loc tranziția. Prin intuiție pare acceptabil c] o persoan] cu suficiente abilit]ți cognitive ajunge s] văd] c] privarea dreptului la viat] sau îngr]direa libert]ții altora este moral greșit. Și este justificat] presupunerea c], pe parcurs, ajungem s] ne identific]m cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe deplin dezvoltate moral acelea gata de a-și da viață pentru convingerile lor morale? Martin Luther King Jr. a declarat c] viața nu merit] tr]it] dac] cineva nu este gata s] moar] pentru ceva. Acest lucru pare prin intuiție corect. Dar dac] o persoan] este gata s] moar] pentru ceva, nu pe baza simplei recunoașteri a ceea ce este corect, așa cum însuși Kohlberg recunoaște, atunci pe baza c]rui lucru se întâmpl] aceasta? Un r]spuns care se impune cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe care le consider centrale, si m] voi axa pe ceea ce consider adev]rât. În urm]toarea secțiune voi discuta natură teoriilor, iar în cealalt] voi examina unele probleme de metod]. În secțiunea (iv) voi dezbate rolul exemplelor în producerea „intuițiilor morale” cu care lucreaz] teoriile. Secțiunea final] va fi dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
and the Limits of Philosophy [Etic] și limitele filosofiei], Williams ne spune c] „filosofia nu ar trebui s] încerce s] produc] teorie etic]” (p. 17), deoarece aceasta nu are autoritatea de a „oferi un motiv obligatoriu de a accepta o intuiție în favoarea alteia” (p. 99). Williams are multe în comun cu Ascombe, dar exist] și diferențe majore. Deși ambii pledeaz] în favoarea desființ]rii moralei așa cum este înțeleas] de c]tre mulți filosofi, motivele lor sunt foarte diferite. Pentru Ascombe, credința într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar vicia pretențiile de important] f]cute în numele lor. Chiar și obiectivul fundaționaliștilor și al coerentiștilor este același: identificarea unui set de credințe morale, convingeri, dispoziții și scopuri care s] poate fi ap]rât. Uneori, elementele acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
set de credințe morale, convingeri, dispoziții și scopuri care s] poate fi ap]rât. Uneori, elementele acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui set se numesc „intuiții”. C]utarea acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestui set începe din centrul curentului. Chiar și fundaționaliștii trebuie s] admit] c] începem și încheiem cu intuiții morale. Atât fundaționaliștii, cât și coerentiștii sunt interesați de metode de identificare și evaluare a intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiilor. Deoarece coerentiștii se ocup] de sistematizarea intuițiilor noastre „reflexive”, ei au nevoie de metode pentru a le identifica. Cum originile adev]rurilor morale din credințele fundaționale sunt în mod notoriu nedeterminate (sau cel puțin controversate), fundaționaliștii pot dori identificarea intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de credinț] sau cum originile lor se aplic] credințelor preteoretice ale oamenilor. Din aceste motive (și altele) atât coerentiștii, cât și fundaționaliștii sunt interesați de mecanismele de identificare și evaluare a intuițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intuițiilor noastre, pentru a vedea cum se îmbin] corpurile de credinț] sau cum originile lor se aplic] credințelor preteoretice ale oamenilor. Din aceste motive (și altele) atât coerentiștii, cât și fundaționaliștii sunt interesați de mecanismele de identificare și evaluare a intuițiilor noastre morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și evaluare a intuițiilor noastre morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale. Au fost utilizate diferite tehnici în acest sens. Una dintre cele mai comune este utilizarea exemplelor. Filosofii ne prezin] diverse cazuri - unele din literatur], unele din viața real], altele din imaginație - si întreab] ce intuiții avem despre acestea. Deși intuițiile obținute joac] roluri diferite în teoriile fundaționaliste și cele coerentiste, utilizarea exemplelor este specific] ambelor. Cred c] limit]rile acestei interpret]ri nu au fost destul de bine evaluate. Pentru a vedea de ce aceast] interpretare este problematic], voi concluziona cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cea de a lupta pentru eliberarea Franței cu scopul de a ne ar]ta c] exist] (multe?) probleme morale care nu pot fi rezolvate recurgând la principii. În filosofia moral] contemporan] sunt folosite adesea exemple pe post de „izvoare de intuiție”. De exemplu, în Reasons and Persons, Derek Parfit descrie un num]r de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
contemporan] sunt folosite adesea exemple pe post de „izvoare de intuiție”. De exemplu, în Reasons and Persons, Derek Parfit descrie un num]r de societ]ți cu populații diferite, cu grade diferite de bun]stare, cu scopul de a obține intuițiile noastre despre diferite politici publice. Urm]rînd (dar revizuind) argumentația lui Onora O’Neill, putem distinge patru tipuri de exemple folosite în teoretizarea moral]: literar, demonstrativ, ipotetic și imaginar. Exemplele literare sunt folosite în mod obișnuit și au anumite avantaje
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la film său s] vizit]m un prieten bolnav, avem o idee relativ clar] despre ceea ce se va schimba și ceea ce vă r]mane la fel, orice am face. În cazurile imaginare, adesea nu știm ce se poate întâmpla. Avem intuiții, dar acestea pot s] nu fie demne de încredere. C]ci este posibil s] ne fi târât de-a lungul unei p]rți din „lumea real]” în cea contrafactual]. Exemplele imaginare sunt adesea descrise într-un mod foarte sistematic. Oferim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de teleportare. O a doua problem] este c] aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceste cazuri imaginare sunt descrise (în general) în mod tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tendențios. Acest lucru se datoreaz] funcției pe care ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr]s]turi importante ale cazului actual nu sunt prezente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele se presupune c] o îndeplinesc. Un „bun” caz imaginar este unul despre care avem intuiții clare. Ideea este s] transfer]m aceste intuiții clare într-un caz similar relevant despre care intuițiile noastre sunt confuze. Totuși, este posibil ca intuițiile noastre s] fie diferite în cele dou] cazuri deoarece nu sunt similare în mod relevant. La prima vedere, putem crede c] anumite tr]s]turi importante ale cazului actual nu sunt prezente în cel imaginar. Astfel de tr]s]turi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putea chiar s] nu fie clar când o situatie sau un context prezint] o problem] moral] sau ce fel de problem] moral] prezint]. Cazurile imaginare vin cu propriile lor descrieri. Lupta dintre identificare și descriere este eliminat]. Din acest motiv, intuițiile noastre despre ele nu sunt demne de încredere. Aceste probleme pot fi identificate dac] ne gândim la o serie de exemple imaginare, prezentate de Michael Tooley în cartea sa Abortion and Infanticide [Avort și infanticid] (pp. 191 și urm.), intru
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ucizi un organism uman, care este o potențial] persoan], dar nu o persoan], decât este abținerea intenționat] de a injecta un pui de pisic] cu un preparat chimic special, și în schimb uciderea lui”. Ar trebui s] avem încredere în intuițiile noastre cu privire la aceste cazuri? Cred c] nu. Nu este clar ce continuitate și ce diferențe exist] între lumea noastr] și una în care este posibil s] transformi pisici în persoane. Și nu este clar nici dac] ni s-au prezentat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor le place de noi. Numai punând aceste întreb]ri și altele putem ar]ta ce s-a suprimat prin descrierea schematic] a cazului și astfel chiar s] începem s] știm dac] ar trebui sau nu s] avem încredere în intuițiile noastre. v. Concluzie Subiectul general al teoriei și metodei în filosofia moral] este unul vast, important și prea puțin explorat. În acest articol am analizat diverse curente și mi-am exprimat unele p]reri personale: teoriile morale își au originea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
suntem maimuțe modificate, măi degrab] decât creația special] a unui Dumnezeu bun, dup] chipul s]u, în cea de-a șasea zi. Din fericire, progresele înregistrate în ultimii ani în domeniul științei biologice ne permit s] d]m un contur intuițiilor noastre. S] pornim deci din acest punct. Noile revendic]ri științifice sunt simple. Știm, în prezent, c] în ciuda unui proces evoluționist centrat pe lupta pentru existent], organismele nu se g]sesc într-o stare conținu] de conflict, pe poziție de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
soarta „Teoriei Poruncii Divine”? Deși teoria pare s] fie greu de susținut că o teorie general] a înțelegerii, o versiune expus] corespunz]tor ar putea fi plauzibil] pentru teiștii preg]titi s] se împace cu dilemă din Euthyphros. Depinzând de intuițiile pe care le-am putea avea despre Dumnezeu și moral], am putea accepta, pe de o parte, c] alegerile lui Dumnezeu sunt constrânse de moral] sau, pe de alt] parte, c] ceea ce ne surprinde ca fiind inacceptabil din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]