5,860 matches
-
candidaților și de-a supune numirii din partea regelui pe aceia cari prezintă titluri superioare, așa precum bunăoară ministrul învățăturilor propune numirea în posturile de profesor a candidaților acelora cari au ieșit mai bine la concurs. Nici în acest caz nu izbutește totdeuna capacitatea, însă în orice caz ea izbutește mai adesea decât sub regimul patimelor de partid, sub cari incapacitatea și malonestitatea, departe de-a fi piedeci, sunt adeseori titluri de recomandație pentru candidați. [7 - 8 septembrie 1881] ["ELECTIVITATEA MAGISTRATURII... Electivitatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe aceia cari prezintă titluri superioare, așa precum bunăoară ministrul învățăturilor propune numirea în posturile de profesor a candidaților acelora cari au ieșit mai bine la concurs. Nici în acest caz nu izbutește totdeuna capacitatea, însă în orice caz ea izbutește mai adesea decât sub regimul patimelor de partid, sub cari incapacitatea și malonestitatea, departe de-a fi piedeci, sunt adeseori titluri de recomandație pentru candidați. [7 - 8 septembrie 1881] ["ELECTIVITATEA MAGISTRATURII... Electivitatea magistraturii, propusă de d. C. A. Rosetti și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1861 în aceeași calitate la Dresda, la 1862 a funcționat în timpul adunării tuturor suveranilor germani care s-au ținut la Frankfurt. După războiul între {EminescuOpXII 352} Germania și Danemarca a fost trimis ca însărcinat cu afaceri la Copenhaga, unde a izbutit a restabili în curând, în urma războiului ce se întîmplase de curând, relațiile amicale între Curtea sa și cea daneză. După războiul austro - prusian din 1866 el a fost delegat la pertratările de pace din Praga și însărcinat cu misiunea de-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la ritul greco - catolic, de unde a urmat prefacerea mitropoliei din Alba-Iulia în mitropolie greco - catolică. Românii cari n-au primit uniunea au urmat paralel viața lor {EminescuOpXII 355} bisericească cu acei ce o primiseră, până ce în sfârșit Șaguna la 1864 izbuti a reînființa mitropolia răsăriteană, care curând [î]și înființă două episcopii, la Arad și la Caransebeș. După datele statistice publicate în anul 1873 credincioșii bisericii române greco - răsăritene de sub Coroana Ungariei sunt 1 609 169. Afară de 40 000 de români
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
astăzi. {EminescuOpXII 399} Astfel se esplică că acest om, intrat în administrație c-o datorie, constatată la Tribunalul de comerț, de peste 60 000 mii galbeni, astăzi se găsește liberat de tot și cel mai mare proprietar din Vâlcea. Pentru a izbuti într-o asemenea operă [î]i trebuia negreșit acestui om o bandă întreagă de mizerabili hotărâți și cărora trebuie să le ierte nu numai abuzurile și jafurile, dară până și crimile cele mai îngrozitoare. Dăm aci cuvântul corespondentului nostru. Dânsul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
adevăr că cestiunile asupra compunerii Comisiei Mixte și a modului ei de votare nu se rezolvaseră încă, dar el adaogase că asupra dispozițiilor tecnice ale reglementului se stabilise acordul. Dintr-asta se putea deduce că Austria, urmând cu stăruință, va izbuti în sfârșit să facă a se da ascultare în București pretențiunilor ei îndreptățite și nu tocmai exagerate. Mesajul regelui Carol ne învață însă că România nu gândește nici pe departe măcar de-a îndeplini dorințele noastre și că rezistența ei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai în contra votului preponderant al Austriei. Această opoziție șovinistă, condusă de Cogălniceanu, era la începutul anului trecut încă atât de puțin decisivă încît, în fevruarie 1880, Brătianu a cutezat a întreprinde o călătorie la Viena și la Berlin pentru a izbuti să alipească România cu desăvârșire de alianța austro - germană. Nu cercetăm aci de ce misiunea lui Brătianu n-a izbutit, destul numai că n-a izbutit, și Brătianu se 'ntoarse atât de supărat la București încît, animat încă și de venirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de puțin decisivă încît, în fevruarie 1880, Brătianu a cutezat a întreprinde o călătorie la Viena și la Berlin pentru a izbuti să alipească România cu desăvârșire de alianța austro - germană. Nu cercetăm aci de ce misiunea lui Brătianu n-a izbutit, destul numai că n-a izbutit, și Brătianu se 'ntoarse atât de supărat la București încît, animat încă și de venirea la putere a lui Gladstone, întoarse cu desăvârșire spatele Austriei. Pentru a face să se uite neizbutirea misiunii și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1880, Brătianu a cutezat a întreprinde o călătorie la Viena și la Berlin pentru a izbuti să alipească România cu desăvârșire de alianța austro - germană. Nu cercetăm aci de ce misiunea lui Brătianu n-a izbutit, destul numai că n-a izbutit, și Brătianu se 'ntoarse atât de supărat la București încît, animat încă și de venirea la putere a lui Gladstone, întoarse cu desăvârșire spatele Austriei. Pentru a face să se uite neizbutirea misiunii și pentru a-și reîmprospăta popularitatea, amenințată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drept indiscutabil, acela de - a - și apăra propriile lor interese, precum le pricep. Divergențele cari s-au iscat între România și Austria în cestiunea Dunării n-au desigur o importanță mai mare decât cele ce amenință a face să nu izbutească negociațiunile comerciale între Franța și Anglia. Posibilitatea unei rupturi pe terenul economic nu împiedecă pe organele cabinetului din Londra de-a declara că, oricum ar sta cauza, Anglia se va sili a mănține bunele ei raporturi cu Franța și avem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
va face cu mai multă cruțare și siguranță sub domnia unor vederi conservatoare, atunci are poate cuvânt. [17 decembrie 1881] ["SCUZELE PE CARI... Scuzele pe cari d. Stătescu le-a făcut în sfârșit cu toată umilința cabinetului din Viena au izbutit a înlătura conflictul austro - român. Dar cum? Asta e cestiunea. După limbajul viteaz al mesajului, i s-a spus guvernului în Adunare că nu-i rămân în fața Austriei decât două atitudini de ales: sabia sau umilirea. Neputând fi vorba de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să fi făcut ceea ce țara întreagă n-a putut face pîn-în ziua de azi? Apoi de la 1821 și până azi munca imensă a poporului românesc a fost o luptă continuă în contra acestor elemente și cu toate acestea la ce am izbutit? Șeful partidului liberal, poreclit și național, un grec, cei mai mulți din membrii acelui partid sunt venetici [în] tribunale și-n administrație greci, în armată greci, profesori greci, samsari, negustori, arendași greci, și așa in infinitum. În sfârșit am ajuns să le
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mă străduiesc să devin bun. Așa să vă rugați pentru mine. Harul lui Dumnezeu mă ține. Mă străduiesc să mă dăruiesc lui Hristos, să mă apro‑ pii de Hristos, să mă unesc cu Hristos. Asta o doresc, dar n‑am izbutit‑o Încă - n‑o spun din smerenie. Dar nu‑mi pierd Îndrăzneala. Stărui. Mă rog să‑mi ierte Dumnezeu păcatele. Am auzit pe mulți spunând : «Nu pot să mă rogă. Eu așa ceva n‑am pățit. Numai În ziua neascultării mele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
el, „inversă aceleia de care mă temeam la început, adică pornind de la gândire la cuvânt”. Altfel spus, fascinația „artei combinatorii” („să le alătur șeste vorba de elementele date de lumea din afară - n.n.ț, să le combin - matematicește? - între ele, izbutind uneori o asociere nouă”) îi apare nu mai puțin primejdioasă decât conceptualizarea limbajului, - însă tot în perspectiva convenționalizării inevitabile. Căci urmează, imediat după aceste întrebări, propoziția: „Afirm că mă dezbar de formulă, și această afirmare devine o formulă”... Ambele amenințări
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
prevalența nonteiștilor morali ridic] din nou o problem]. Par s] existe destui oameni care știu c], de exemplu, crima este un lucru r]u, f]r] s] știe (sau f]r] că m]car s] cread]) ceva legat de Dumnezeu. Neizbutind s] nege afirmațiile atee și agnostice ale acestor teiști morali prima facie (o opțiune neplauzibil] în discuția de mai sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea moral] depinde de cunoașterea de sau despre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Delegatul, articol monografic consacrat lui N. Titulescu. În esență, U.l. trebuia să reprezinte „un vehicul între cultura românească și masele de cititori”, fiind o „absurditate” ideea de „a face revistă de mare tiraj pentru debutanți”. Noua conducere nu a izbutit totuși să încredințeze rubricile principale unor titulari de valoare. Astfel, cronica literară apare cu intermitențe, iar cea teatrală, susținută în continuare de B. Cecropide, din când în când este alimentată și de Camil Petrescu ori de Mișu Fotino. De artele
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
aflat în fața conflictului între sexe. Alegerea unei tinere femei ca primar declanșează printre bărbați și femei opinii contradictorii cu privire la viitorul comunei. Tensiunea se transferă chiar și în familie, bărbatul primăriței devenind reticent și suspicios. Femeile se dovedesc mai pragmatice și izbutesc să-și impună punctul de vedere împotriva prejudecăților de tot felul, într-un final care abundă în farse. Conflictul între generații este speculat la maxim în Comedie cu olteni (jucată în 1969), tratare în registru comic a motivului shakespearian din
VLAD-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290598_a_291927]
-
rânduri introductive nu sunt decât expuneri de bune intenții și motivații retorice. Nu m-am sfiit să le mărturisesc și să le fac cunoscute, pentru a mă justifica și pentru a dobândi un credit inițial din partea lectorilor mei. În ce măsură voi izbuti să Împlinesc Însă toate aceste promisiuni, dându-le viață În paginile de mai jos, vei judeca doar tu, cititorule binevoitor! Capitolul I Cum scriem istoria? Opinii, discuții, metode Istoriografia română de astăzi: judecăți subiective Printre cei care scriu astăzi despre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se trezește lângă o zână frumoasă, Însoțită de șase roabe, alături de șapte piei de bufniță. Toți nuntașii sunt uimiți de frumusețea miresei fiului cel mic. După aruncarea În foc a pieilor de bufniță, mireasa pleacă, zicându i: Până nu vei izbuti să faci ce n-a făcut om pe lume, să nu dai cu mâna de mine. Plecând În căutarea zânei, se oprește Într-o vâlcea și Îl apucă somnul; aude trei draci certându-se pentru o moștenire: niște opinci cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
in; de nu, e vai de ea, Îi tai capul! O mogâldeață neagră Îi propune fetei să o ajute cu condiția ca În fiecare seară să Încerce de trei ori să-i ghicească numele; dacă la sfârșitul lunii nu va izbuti, atunci o va lua cu el. În ultima seară, regele Îi povestește o Întâmplare petrecută când s-a rătăcit la vânătoare. Mogâldeața dispare atunci când fata rostește cuvintele auzite de rege În peripeția sa. Destinul În momentul căsătoriei acționează, În proza
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să strângă o armată cu care pornește un atac împotriva fiului, sperând să îl detroneze. Astfel, se declanșează ceea ce istoria va numi„războiul dintre mamă și fiu“. Privind din exterior, situația este ireală: un fiu își întemnițează propria mamă, aceasta izbutește să evadeze sărind pe fereastră, apoi pornește în fruntea unei armate pentru a-l înlătura de la domnie. În această situație era nevoie urgent de un mediator pentru aplanarea conflictului dintre cei doi, acest lucru fiind realizat de către sfătuitorul regelui, cardinalul
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
independenței politice ? Sau este dată de conștiința națională a autorilor ? Constă cumva în folosirea unor subiecte naționale și a "culorii locale" ? Sau rezidă în apariția unui stil literar național distinct ? Numai după ce vom fi ajuns la soluționarea acestor probleme, vom izbuti să scriem istorii ale literaturilor naționale care să nu fie doar categorii geografice sau lingvistice și vom reuși să analizăm modul exact în care fiecare literatură națională se încadrează în tradiția europeană. Literatura universală și literaturile naționale se presupun reciproc
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că există un potențial excelent pentru a le deprinde” (Goleman, D., 2004, p. 25
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
superioară de partid își îngăduie să sesizeze neajunsurile propagandizării în exces a filmelor românești, care afectau chiar eficiența propagandei. Slăbiciuni deosebit de serioase se manifestă în creația de filme artistice. Scenariile unor filme artistice suferă încă de mult schematism. Ele nu izbutesc să înfățișeze toată bogăția și multilateralitatea vieții noi pe care o trăiește mută poporul nostru, în imagini artistice vii, emoționante. Uneori, aspectele variate ale procesului de transformare revoluționară a societății noastre [...] sunt reduse la scheme lipsite de viață, la conflicte
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ea, ca să- i rupă zăvorul, să o scoată din țîțîni, în sfîrșit, să o spargă. Ușa se zgîlțîi, încît răsună toată biserica goală, dar ea nu îngădui cu una, cu două, și trecu timp la mijloc pînă ce Sămădăul izbuti să intre”. O explicație a acestei modificări poate fi atitudinea regi mului comunist din România față de Biserică în anii ’50. Biserica a fost ultimul obstacol major în calea impunerii modelului sovietic, dar, în acest caz, Partidul Comunist Român nu a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]