4,481 matches
-
atenian Thezeu. Acesta, cu ajutorul fiicei lui Minos și a lui Pasiphae, Ariadna, care i-a arătat drumul eroului atenian cu derularea firului unui ghem de sfoară, l-a răpus pe Minotaur. Minos s-a răzbunat pe arhitect, fiind închis în labirint și el și fiul lui, Icarus. Amândoi s-au salvat, Icarus și-a confecționat aripi de ceară. Dar, apropiindu-se semeț de soare, s-a prăbușit iar Dedal a ajuns în Sicilia unde a mai realizat câteva lucrări inginerești. Peisinoe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
veac de singurătate, Toamna patriarhului, Cronica unei morți anunțate, Dragoste în vremea holerei, Despre dragoste și alți demoni, Incredibila și trista poveste a candidei Erendira și a bunicii sale fără suflet, Aventura lui Miguel Litti clandestin în Chile, Generalul în labirintul său, A trăi pentru a-ți povesti viața (cu caracter autobiografic). Povestea târfelor mele i-a fost inspirată scriitorului columbian de lectura lucrării lui Yasunari Kawabata, Casa frumoaselor adormite, și este o meditație melancolică, subtilă asupra iubirii. La 90 de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
ambiguă, a realității îl transformă pe D. Țepeneag într-un mare poet al transcendenței goale, dar și al justificatei așteptări eshatologice. ION VARTIC Parodie a călătoriei inițiatice, periplul eroului prin mai multe țări central și vest-europene e o „probă a labirintului” tratată în registru burlesc, un voiaj către inima demoniacului însuși, caracterizat prin imensa sa capacitate decreativă. Realitatea pe care o traversează personajul lui Țepeneag are aspecte spectrale, tinde să se transforme la tot pasul într-o uriașă mistificare. Recurgând la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Paris, 2001; ed. (Maramureș), Cluj-Napoca, 2001; Destin cu popești. Șotroane, Cluj-Napoca, 2001; Prin gaura cheii, îngr. și pref. Nicolae Bârna, București, 2001; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu Ion Simuț, Pitești, 2003. Traduceri: Alain Robbe-Grillet, Gumele, pref. Lidia Bote, București, 1967, În labirint, postfața trad., București, 1968; Julio Cortázar, Sfârșitul jocului, București, 1969 (în colaborare cu Irina Ionescu); Albert Béguin, Sufletul romantic și visul, pref. trad., București, 1970; André Malraux, Saturn. Eseu despre Goya, București, 1970; Robert Pinget, Graal-Pirat, pref. trad., București, 1972
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
de matematică (Dieu tenté par les mathématiques), piesă scrisă în 1957 și realizată în 1965, folosește panouri mobile care, pe o față, au oglinzi drept unic decor. Personajele, care evoluează țepene ca niște automate, își caută acolo, ca într-un labirint, imaginea, mereu diferită, cu atât mai mult cu cât este deseori deformată de jocurile fascicolelor luminoase îndreptate spre oglinzi. Jean Genet, în Paravanele (Les Paravents, 1961), face și el aranjamentul arhitectural al scenei în maniera lui Craig, utilizând paravanele pentru
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cotidianului se convertesc în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
în imagini elocvente, iar intelectualismul apare într-o postură vădit afectuoasă. Simbolurile aparțin teritoriilor din care poezia a preluat dintotdeauna: zoologicul (melcul, oul, pasărea, peștele, scoica, șarpele), vegetalul (arborele, frunza, iarba, sămânța), mineralul (nisipul, piatra) și culturalul (labirintul, ușa). Îndeosebi labirintul, în diversele lui ipostaze (inclusiv cele textuale), marchează un spațiu al alegerilor neîncetate, care pregătesc sentimentul oboselii de a trăi într-o lume imprevizibilă. Versurile libere și absența punctuației (surse ale unei ambiguități de bună calitate) întăresc impresia de nonconformism
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
za nedeljno poludne [Pantomimă pentru o după-amiază de duminică], Novi Sad, 1968; Bărbatul în stare lichidă, Pancevo, 1970; Rus [Ruine], Novi Sad, 1970; Casa deșertului, Pancevo, 1971; Noaptea de hârtie, Pancevo, 1971; Vara cailor, Pancevo, 1974; Liman trei, Pancevo, 1978; Labirintul rotativ, Pancevo, 1983; Mutația punctului, Pancevo, 1986; Piticii au uitat să crească, Pancevo, 1987; Poeme, pref. Mihai Ungheanu, Craiova, 1988; Efectul contrastelor, Novi Sad, 1989; Pianul cu păianjeni, Novi Sad, 1991; Călărețul din Babilon, Timișoara, 1996; Antistress show, Novi Sad
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
al poetului, R, 1986, 12; C. Constant, În lumea cuvintelor, LCF, 1989, 14; Codrin Liviu Cuțitaru, Consecința contrariilor, CL, 1989, 31; Laurențiu Ulici, Cuvintele poetului, RL, 1989, 32; Roșu, Dicț. lit. Iugoslavia, 16-20; Ungureanu, Imediata, II, 345-352; Marian Odangiu, Alternativa labirintului. Repere pentru un dialog deschis cu poezia lui Slavco Almăjan, Pancevo, 1990; Cornel Ungureanu, Dl. Slavko și noi, O, 1990, 47; Popa, Lit. rom. Voivodina, 151-187; Adrian Dinu Rachieru, Despre minoritarită, CL, 2003, 2. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
larg răspândită ca ofrandă sau dar votiv În depozitele din peșterile cretane, dar apare și fixată pe socluri de piatră. Mareaxe "Marea" cantitate a acestor obiecte dusese În trecut la o asociere sugestivă a securilor cu două tăișuri cu miticul „labirint” cretan, care, din acest motiv, a fost interpretat ca „Palatul securilor”. Dar În greacă „securea cu două tăișuri” este numită pelekys, iar labrys este toporul cu o singură lamă. Mai mult, descifrarea scrierii miceniene a permis citirea, pe două tăblițe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
scrierii miceniene a permis citirea, pe două tăblițe găsite la Cnossos (KN Gg 702, Xd 140)2, a termenului dapurito, interpretat fără dificultate ca formă protogreacă a lui labyrinthos. Mulțumită noii și mai corectei citiri din punct de vedere etimologic, labirintul a fost identificat cu o construcție din piatră sau cu un fel de grotă artificială În care erau prezente structuri de piatră. Legătura lui dapurito cu o potinija, gr. pòtnia, „stăpână”, destinatara unei ofrande de miere i-a făcut apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
palatelor din Cnossos și Thera, pe sigilii, pe o farfurie de ceramică de Kamares 1 descoperită la Phaistos, după cum tot dansatoare sunt reproduse Într-o compoziție plastică din teracotă de la Palaikastro. a) Peșteri, munți și palate Odată admis faptul că labirintul era o grotă artificială destinată ceremoniilor religioase, poate o cavernă situată Într-un munte al insulei Creta, așa cum transmite o tradiție ajunsă până la Etymologicum Magnum, prezența unui număr relevant de ofrande votive și de resturi de sacrificii a permis identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
animalelor, face să se ridice concreta bănuială a unui act de canibalism ritual care nu mai este, oricum, Întâlnit În restul insulei 1 și evocă, În același timp, spectrul Minotaurului devorator al adolescenților atenieni, situat de mitologia chiar greacă În „labirintul” cretan. Libațiile completau sacrificiile, dar, cu siguranță, puteau exista și independent de acestea. Mari „mese pentru libații”, din piatră sau lut ars, cu o deschizătură În centru, prin care să se scurgă lichidele, sunt obiecte frecvente. Serveau acestui scop și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
KN V 52.1) cu Atenaxe "Atena", Întrucât atana poate fi atât un toponim, cât și un determinativ al lui potniaxe "potnia" (potinija). În cazul unui toponim ar fi vorba despre „Stăpâna din Atana”, expresie analoagă cu dapuritojo potinija, „Stăpâna labirintului” din Cnossos (subcapitolul 2.3-4). Rămâne oricum necunoscută divinitatea ascunsă În spatele epitetului potnia, care Însă este Însoțită aproape Întotdeauna de indicarea centrului de cult. Ca și potnia, și alte divinități, pe care este posibil să le recunoaștem, par caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea logică, și să dea consistență stărilor psihice normale ori morbide. Aproape totul capătă aspectul unei confesiuni lirice, adesea cu o tonalitate poematică. Romanele Imposibilă, pânda (1993), Cea mai credibilă moarte (1995), Ninge de Paști în paradis (1996), Patimi în Labirint (1997; Premiul Național „Mihai Eminescu”), Infernul albastru (1999), precum și proza scurtă din Noaptea păsării de aur (2001) au ca numitor comun încercarea de a reconstitui suferințele unor personaje de condiție socială umilă, de obicei aparținând mahalalei, sau ale unor conștiințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
sunt/ de experiențe vândute/ de poleiala cuvântului/ de țipătul în pustiu” (Vis concentric). SCRIERI: Iarna, pentru cine mor vulpile, Iași, 1992; Imposibilă, pânda, Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda”, „Timpul”, 1994, 11; Ion Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
lui Iorga se datorează densității lor. Concentrarea unui mare număr de idei, fapte, date și imagini constituie un fapt izolat, necesitînd întotdeauna stabilirea de paralele și diferențieri"95. Părea să țină întotdeauna sub control ideea pe tot parcursul inaintării prin labirintul de fapte prezentate, dar cititorii săi (și auditoriul) erau adesea pierduți pe drum. Cu toate că proza publicată a lui Iorga era dificilă, era un coferențiar captivant. Șeicaru susținea că romantismul impresionist al lui Iorga era cel care cucerea auditoriul care umplea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Luci, Bom și multe alte fete, 1980), produs la numai trei ani după primele alegeri libere din Spania, personajele se amuză cu subînțeles pe seama „erecțiilor generale” și „războiului erotismului care ne Îneacă”. Doi ani mai târziu, În Laberinto de pasiones (Labirintul pasiunilor), teroriști și nimfomane se tachinează reciproc cu remarci scabroase, dezbătând la un moment dat dacă „micile lor nebunii” au sau nu prioritate În raport cu „viitorul unei națiuni”. Cu fiecare film, decorurile erau tot mai elegante, peisajele urbane tot mai șic
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
că folosirea resurselor umane este singurul domeniu În care Îmbunătățirile semnificative pot duce spre o sursă nelimitată de avantaje pe piața muncii” (2002, p. 15). În acest context autorii apreciază că marile companii știu cum sp păstreze carea dreaptă În labirintul concurenței globale pentru a crea un sistem de relații cu clienții În continuă dezvoltare. Acest fapt, subliniază autorii (pe baza studierii În ultimii cincizeci de ani a mii de manageri și sute de companii - vezi lucrarea Manageri contra curentului) se
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele la care este supus și drept urmare, este nevoit să rătăcească printr-un labirint al obiectelor, pe care Îl străbate Într-o stare de veghe și coșmar. Întors În oraș, după câteva ore, plecând de la reprezentările lui temporale, află, fără să creadă, că au trecut doisprezece ani. Între timp, lumea nu mai era aceea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
două planuri, gesturile și vorbele menținându-se În plan logic. Scenele din bordei au numeroase semnificații. Fetele simbolizează Parcele (zeițe romane ale destinului, Nona- Decuma- Marta), parcurgerea etapelor de către personaj semnifică ritul trecerii, probele-rituri ale inițierii. Episodul următor dezvoltă motivul labirintului, Întâlnit și În alte creații ale lui Mircea Eliade. Hora fetelor Înseamnă motivul folcloric al ielelor: „În clipa următoare, se simți prins de mâini și fetele Începută să se Învârtească În cerc, strigând și șuierând și parcă vocile veneau de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui, pe covor, picioarele fetelor dănțuind. Simțea de asemenea că hora Îl poartă ușor printre fotolii și paravane, către fundul Încăperii, dar după câtva timp renunță să se mai Împotrivească - și nu-și mai dădu seama de nimic.” Rătăcirea prin labirintul lucrurilor din episodul al treilea este o scenă halucinantă, un amestec de veghe și coșmar. Eroul este Împiedicat de obiecte casnice diferite menite să-i amâne ieșirea. Imaginea din finalul episodului este infernală: „În clipa aceea se văzu gol, mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
numai prin Închiderea În altul, Îeșirea din limitele vechi, Înseamnă intrarea În limite noi („toate lucrurile sunt pești”). Metafora peștelui este viziunea centrala a piesei; În pântecele chitului, Iona se descoperă pe sine, ca ins captiv și rătăcit Într-un labirint unde omul este vânat și vânător, condamnat la eterna condiție de prizonier (al vieții, al societății, al familiei, al propriului caracter, a propriei mentalitati etc). Iona este constrâns la un exil forțat În spațiul singuratății absolute; caută mereu comunicarea cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Toate lucrurile sunt pești”, spune Iona, „Trăim și noi cum putem Înăuntru”. Lanțul acesta nu poate fi rupt decât În nonexistență. Peștele devine astfel o metaforă, iar În pântecele ihtiozaurului, Iona se descoperă pe sine, ca ins captiv Într-un labirint (motivul labirintului este sondat), unde ființele au o dublă identitate, de vânător și vânat, de jucărie a destinului și destin. Omul ca ființă rațională, luptă cu jocul irațional și absurd ale existenței. Această meditație filosofică pornește de la starea personajului aflat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt pești”, spune Iona, „Trăim și noi cum putem Înăuntru”. Lanțul acesta nu poate fi rupt decât În nonexistență. Peștele devine astfel o metaforă, iar În pântecele ihtiozaurului, Iona se descoperă pe sine, ca ins captiv Într-un labirint (motivul labirintului este sondat), unde ființele au o dublă identitate, de vânător și vânat, de jucărie a destinului și destin. Omul ca ființă rațională, luptă cu jocul irațional și absurd ale existenței. Această meditație filosofică pornește de la starea personajului aflat În burta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]