5,763 matches
-
și nimeni n-ar fi îndrăznit să aducă vreo atingere integrității noastre cât timp tata era printre noi. Nu vorbea mult; nu era un orator. Vorbea puțin, dar spunea ceea ce trebuie și când trebuie. Pentru mama avea întotdeauna cuvinte de laudă. Tata fiind moldovean get-beget era mare consumator de borș. Prin urmare, nu scăpa niciodată ocazia să-i adreseze cuvinte elogioase pentru modul în care gătea acest produs culinar. Vai, Antonică, ce borș minunat ai făcut! Și pentru a o convinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a scris cândva un poet. Mai simplu spus, socoteala din gânduri nu mi s-a potrivit cu cea de pe foaie, astfel că, în mai 2004, textul apărut în România literară a derapat uneori, în ciuda intențiilor mele, pe miriștea patetismului. Am evitat laudele de șănțate, e adevărat, dar nu sunt sigur că am reușit să scap cu desăvârșire de apăsările și de convențiile mo mentului aniversar. Cum însă autorul nu e nici pe departe judecătorul cel mai bun al pro priului text, îl
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
aveau o singură deprindere bună: plăteau corespunzător. Existau trei tarife, în funcție de calitatea traducerii și de greutatea textului. Tarifele variau între șase sute de lei pe coală și nouă sute de lei pe coală. Dife rențierea era bine-venită și stimulativă, într-un fel. Lauda de sine azi miroase bine, și eu primeam întotdeauna nouă sute de lei. R.P. Erau bani buni, pe-atunci. A.R. Erau bani foarte buni și multe dintre călătoriile în străinătate le-am făcut cu banii încasați pe traduceri. Ceea ce nu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
de pomină când termometrele înregistrau temperaturi sub - 17 grade Celsius? Sau cozile de sacoșe de la lapte și iaurt sau capacele de butelii numerotate și înșiruite cu zile înainte? În paralel cu aceste umilințe cotidiene, scribii rușinii se afundau în mocirla laudelor nefondate. Oare chiar erau orbi la aceste realități, oare li se punea pistolul la tâmplă ca să laude Conducătorul și partidul în acele vremuri de restriște? Putem răspunde că nu. Ei o făceau din cel mai abject oportunism. Unii magistrați care
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
perioada interbelică apăraseră această mișcare n-au schițat nici un gest. Aici putem pomeni numele lui Eugen Jebeleanu sau pe cel al lui Geo Bogza. În vreme ce infernul social era în plină expansiune, scribii rușinii nu pridideau să aducă tributul lor de laude găunoase Partidului și Eroului între Eroi: „...oamenii trebuie să cunoască numele celor care - într-o vreme în care țara trece prin greutăți și crize unice în istoria ei - proslăvesc puterea, sfidând tăcerea și suferințele victimelor sale. Să-i cunoască și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
doar sfinte amintiri. Priviți în jur o țară ce crește ca în basme, Priviți în jurul vostru spre oamenii ce cresc, Eliberați de spaime, osânde și fantasme, Și mândre că-s vlăstare din trunchiul romînesc [Ă] Să închinăm un cântec de laudă și glorie Aceluia ce poartă stindardul lui Bălcescu Și înscrie socialismul în inimi și-n Istorie. Sus inima, tovarăși! Trăiască Ceaușescu!“ („Închinare“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 404) „Aș spune că documentele de partid, cuvântarea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
elaborate într un stil limpede, sobru, echilibrat, eficient. Stilul unui autor de mare clasă, nu în zadar tradus în atâtea limbi, pe toate meridianele. Observații adânci despre viață și societate, despre relații și sentimente, despre suflet și individ, cuvânt de laudă pentru ce s-a făcut bine, cuvinte-semnal, severe, dar atât de umane și adevărate despre ce nu s-a făcut bine și trebuie să se facă.“ (Scînteia, 9 februarie 1978) „Cine umblă prin țară cu gând curat și încredere în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
voioasă, întristându-se tot de atâtea ori, când o vede umbrită de necazuri, cel ce nu cunoaște nimic altceva în viață decât grija pentru cei mulți și buni, pentru tovarășii lui de luptă și de ideal - e vrednic oricând de laudă și de cinstire, laurii recunoașterii neputând fi luați de către nimeni de pe fruntea unui asemenea bărbat, a cărui limpezire, a cărui afirmare, a cărui ieșire în lumina gloriei corespund cu afirmarea și ieșirea mult mai fermă în lumina istoriei ale unui
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
gloriei corespund cu afirmarea și ieșirea mult mai fermă în lumina istoriei ale unui întreg popor.“ („Îndreptățiri“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „Ele este un întemeietor, este întemeietorul însuși, fiind vrednic de o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
istoriei ale unui întreg popor.“ („Îndreptățiri“, Scînteia, 26 ianuarie 1982) „Ele este un întemeietor, este întemeietorul însuși, fiind vrednic de o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
este un întemeietor, este întemeietorul însuși, fiind vrednic de o dreaptă și sinceră cinstire, așa cum e vrednică de laudă ziua, când e înaltă și cuprinzătoare, cum e vrednic de laudă stejarul, când e înalt și falnic, cum e vrednic de laudă și de cinstire soarele, când ajută ierburile și holdele, și pomii din grădini, și copacii nenumărați ai pădurilor să se înalțe cu semeție în lumina în veci nepieritoare a vieții.“ (Partidul Comunist Român. Omagiu 65, București, Cartea Românească, 1986) LĂZĂRESCU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cu respect și drag la cei care luptă fără popas pentru răspândirea culturii românești în lume. Tribuna României a devenit expresia vie a aspectelor de viață și cultură românească peste hotare. Fără reticențe, vă declar că vi se cuvin numai laude pentru o muncă pornită din dragoste, care nu se va pierde niciodată în noianul cotidianului monoton și uniform.“ (Tribuna României, 1 martie 1978) BERAR Petru „ După cum este știut, Partidul Comunist Român îi îndeamnă pe cercetători să evite orice viziune în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spre care mă deschid: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Destine comuniste“, Luceafărul, 26 decembrie 1987) SOCOL Ion „Partidului la rang de cugetare din suflet îi urăm puteri de-nalt, emblemă cu simbolul din bazalt i-o vom purta adânc în fiecare.“ („De laudă partidului“, Săptămîna, 17 decembrie 1982) „E-n «Era Ceaușescu» România meleagul faptei de izbânzi solare spre-a ne-nflori prin vârste bucuria prin sens de mâini și frunți triumfătoare.“ („Poem de slavă lui August 23“, Tribuna, 20 august 1987) SOFRONIE
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
semăna cu o broască, s-au rostit discursuri pe bune despre meritele literare ale lui Nichita, după care el, treaz, pieptănat și cu sacou, a vorbit îndelung poezie, cu geniul lui de a improviza. Vorbea inspirat, presărând, printre superbe metafore, laude la adresa secretarului general, „mândria de a trăi aceste vremuri“, „onoarea de a participa chiar la Conferința Națională“. De câte ori auzea chestii din astea, activista își bulbuca ochii și dădea aprobator din cap. La sfârșit, toată lumea a aplaudat. Nu pot să înțeleg
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
de ani s-a mutat la Arpașul de Sus lăsând locul mai tânărului său coleg, preot Radu Farcașiu.care păstorește și azi, la data editării prezentei monografii, n.a.) La strana acestei biserici, (își continuă sfinția sa discursul aniversar, n.a.) au cântat laudă lui Dumnezeu după rânduiala noastră ortodoxă mulți cântăreți. Pe cei mai vechi îi știm după însemnările pe care ni le-au lăsat moștenire pe marginile îngălbenite de timp ale foilor cărților de slujbă. Aflăm astfel de aci pe Nicolae Scorobeț
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
munte la Bâlea și când a intrat în hotarul Cârțișoarei cu trăsura, era tot hotarul din jos cu clăi de secară o podoabă nu glumă. Când s-a întors la Făgăraș ne-a pus în buletinul Județului dând o mare laudă comunei Streza Cârțișoara de ce a văzut iel pe hotarul acestei comune. Și să mai mă laud cu ceva. Pe timpul când eram la unguri veniau niște negustori de la Viena de cumpărau săcara. Și săcara de la Streza o plătea cu 10 crăițari
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
borcanelor sau la acțiunea de îngrjire a pomilor din curtea școlii), mergea în vizite organizate la colegii bolnavi sau la cei mai slabi la învățătură, ajuta bătrînele să treacă strada - într-un cuvînt, făcea foarte multe fapte demne de toată lauda. Cîteodată, chiar, se alinia în detașamentul condus de Serghei Luminița, cînd se încolonau să intre în clasă ori cînd se făcea careul. Pe de altă parte, rezultatele la învățătură nu întîrziară să apară. Dănuț de-abia aștepta să vină vremea
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
iar acest episod, cu nota sa hazlie a intrat în memoria colectivă a familiei, fiind deseori pomenit. Ca școlar la început de drum, scriam și învățam cu tragere de inimă, eram atent și participam la lecții, iar din partea învățătoarei primeam laude, nu și premii, care erau destinate copiilor ai căror părinți se situau pe un palier social sau economic mai înalt. Rămân, totuși, recunoscător acelor dascăli ai mei care, în cei șase ani cât am învățat la școala din sat (patru
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
sunt mobilurile, imboldurile, impulsurile, într-un cuvânt motivele care îi determină să acumuleze cunoștințe și abilități, comportamente și atitudini? Când scriam mai sus că în clasele primare îmi făceam temele și învățam cu tragere de inimă ca să mă bucur de laudele învățătoarei, numeam, de fapt, două mobiluri (motive) ale activității mele: interesul, atracția față de învățătură, acesta fiind un motiv intrinsec, și dorința de a fi lăudat, un motiv extrinsec (ce venea din afară). La școlarii din clasele I-IV predomină motivele
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a promova mai departe în clasa a V-a, am dat un examen în scris și oral. Atunci am luat note mai mari decât cei care pe parcursul celor patru ani de școală au avut parte de note mari și de laude. Eu la fiecare lucrare scrisă până atunci am luat note bune și din acea cauză eram mereu suspectat că copiez. Până în clasa a IV-a eram în bancă cu un vecin din colonia Cehă pe nume Daniel Ștefan a
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
făcut obiectul unor expoziții de lucrări practice ale elevilor, care se organiza la sfârșitul fiecărui an școlar în sala de sport și era vizitată de elevi și părinți totodată. La aceste expoziții aveam și eu parte de singurele aprecieri și laude. Mi se recunoșteau aptitudinile de artist și creator. Eu atunci când realizam ceva, foloseam imaginația și memoria vizuală, cream în imaginație și realizam practic orice doream cu sau fără modele. Visam cu ochii deschiși. Mă visam mecanic de locomotivă când realizam
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
tot atâta atenție ca detergenții. Nu de puține ori am fost surprins de cât de convingătoare sunt unele campanii publicitare, deși eram sigur că nimeni nu avea să înghită gogoșile respective. Produse îndoielnice sunt cum părate numai pentru că beneficiază de laude deșănțate la tele vizor. De exemplu, am cunoscut destui oameni care, văzând la teleshopping nu știu ce tigaie „miraculoasă“ sau aspirator „revoluționar“, au pus mâna pe telefon și și au comandat produsele, deși nici măcar nu aveau nevoie de ele. Publicitatea ia convins
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de top astăzi se laudă că sau format la școala lui. (Ce școală o fi aia în care înveți cum să inventezi știri despre găini violate și care după aceea nasc pui vii, nu știu. Și ce o fi de laudă că ai participat și tu la așa ceva, iarăși nu știu.) Pe lângă asta, maestrul este și un om foarte cult și a impus pe piață ideea că își petrece ore și zile în bibliotecă, studiind Cărțile (cu majusculă, desigur). Este deja
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de pe baricada de la Inter sau ni s a atras atenția - cum a făcuto Nicolae Văcăroiu - că „fără el, democrația de azi nar fi existat“. Simbolul Revoluției române chiar că a fost, dar asta, în realitate, nu e o vorbă de laudă. Dincolo de faptul că a schimbat un regim care a făcut mult rău țării, Revoluția în sine nu e ceva cu care să ne mândrim. Cinism, manipulare, haos dirijat din umbră, confruntarea structurilor de adâncime careși disputau Puterea cu sacrificarea oamenilor
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
soare ca o șopîrlă, cînd vinul se Încinge iar vegetația fermentează ațîțător. Atunci are chef să schimbe dansul În zbor, ca o descătușare, pînă cînd prin vii curge o lumină astenică și bate un vînt rece pustiind totul și, În locul laudelor aduse lui Apolo, nu se mai aud decît accentele ditirambului și istoria suferințelor lui Dionysos. Fiecare trezire Îl izgonește dintr-o pasiune secătuită. Acest suflet torențial și sălbatic a lăsat totuși În urmă destule renunțări. Dionysos dansează acolo unde Tezeu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]