5,217 matches
-
publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002, respectiv nr. 751 din 15 octombrie 2002, Curtea a reținut, în esență, următoarele: În cadrul realizării politicii în domeniul asigurărilor sociale de stat, legiuitorul are deplină autoritate, legitimitate și îndreptățire să stabilească periodic noi modalități și condiții de acordare și de calculare a pensiilor, cum a procedat și prin adoptarea Legii nr. 19/2000 . Noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit
DECIZIE nr. 426 din 13 noiembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 168 alin. (1)-(4) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, modificată şi completată prin Ordonan��a de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155388_a_156717]
-
taxelor locale. De asemenea, art. 121 din Constituție, republicat��, care consacră, alături de art. 120, principiul autonomiei locale, stabilește că autoritățile administrației publice prin care acesta se realizează, funcționează ca autorități administrative autonome, în condițiile legii. În consecință, legiuitorul are deplină legitimitate constituțională în reglementarea impozitelor și taxelor locale, inclusiv a exceptării anumitor imobile - clădiri și terenuri - de la plata acestora, ținând seama de natura bunurilor respective, care, așa cum se poate constata, sunt de uz sau de interes public, aparținând domeniului public. Curtea
DECIZIE nr. 224 din 18 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (1) din Legea nr. 232/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2003 privind corelarea unor dispoziţii din legislaţia financiar-fiscală, precum şi a dispoziţiilor art. 250 alin. (1) pct. 11 lit. l) şi n) şi a celor ale art. 257 lit. j) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158857_a_160186]
-
în Registrul C.N.V.M. ... (4) Lista piețelor reglementate autorizate va fi comunicată statelor membre, precum și Comisiei Europene, împreună cu regulamentele, instrucțiunile și procedurile privind operațiunile pe aceste piețe, precum și orice modificări ulterioare ale acestora. ... (5) Societatea care administrează o piață reglementată are legitimitate procesuală activă, respectiv pasivă, pentru orice drepturi și obligații, pretenții și reclamații legate de activitatea piețelor administrate. ... Articolul 125 O piață reglementată este un sistem pentru tranzacționarea instrumentelor financiare, astfel cum au fost definite la art. 2 alin. (1) pct.
LEGE nr. 297 din 28 iunie 2004 (*actualizată*) privind piaţa de capital. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159132_a_160461]
-
o situație-problemă. III. CONȚINUTURI ● Omul 1. Problematica naturii umane 2. Sensul vieții 3. *Omul - ființă culturală ● Morala 1. Bine și rău; teorii morale 2. Probleme de etică aplicată ● Politica 1. Libertate și responsabilitate 2. Egalitate și dreptate 3. Putere și legitimitate 4. Teorii politice moderne și contemporane 5. Drepturile omului ● Cunoașterea 1. Adevăr și eroare 2. Forme de cunoaștere și tipuri de adevăr 3. ** Sursele cunoașterii 4. *Limbaj și cunoaștere Existența 1. Existență și devenire 2. Spațiu și timp ● Filosofia 1
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
cu sediul profesional*) ....................... (nume fi prenume/denumire reprezentant legal) (al avocatului) cu sediul ales în**) ..................................... în temeiul [] art. 73/[] art. 108 din Legea privind procedura insolvenței, formulează prezenta CONTESTAȚIE Cu privire la creanța înscrisă în tabelul preliminar/suplimentar al creanțelor sub aspectul: [] legitimității [] cuantumului creanței [] felului creanței [] garanției creanței [] ordinii de prioritate 7. Valoarea totala solicitată a creanței .............. ............... ................. ................ (RON) (negarantată) (garantată) (prioritară) (Total) O parte a creanței este [] Sub condiție ............. [] Scadenta ........... [] Nescadentă ............. (RON) 7.1. Creanța garantată***) ..................................... RON Prioritate solicitată: [] Art. 121 pct.
ORDIN nr. 1.692/C din 7 iulie 2006 privind aprobarea formatului Buletinului procedurilor de insolvenţă şi a conţinutului-cadru al citaţiilor, comunicărilor, hotărârilor judecătoreşti, convocărilor, notificărilor şi al altor acte care se publică în acesta şi al dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, comunicare, convocare şi notificare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179292_a_180621]
-
în Registrul C.N.V.M. ... (4) Lista piețelor reglementate autorizate va fi comunicată statelor membre, precum și Comisiei Europene, împreună cu regulamentele, instrucțiunile și procedurile privind operațiunile pe aceste piețe, precum și orice modificări ulterioare ale acestora. ... (5) Societatea care administrează o piață reglementată are legitimitate procesuală activă, respectiv pasivă, pentru orice drepturi și obligații, pretenții și reclamații legate de activitatea piețelor administrate. ... Art. 125. - O piață reglementată este un sistem pentru tranzacționarea instrumentelor financiare, așa cum au fost definite la art. 2 alin. (1) pct. 11
REGULAMENT nr. 2 din 9 februarie 2006 (*actualizat*) privind pieţele reglementate şi sistemele alternative de tranzacţionare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/175551_a_176880]
-
celor două Camere ale Parlamentului de a solicita declanșarea procedurii de începere a urmăririi penale împotriva miniștrilor și foștilor miniștri care au calitatea de parlamentari, cu privire la care există și o cerere de urmărire penală formulată de Președintele României, precum și asupra legitimității Ministerului Public de a refuza înaintarea dosarelor penale ale acestora Parlamentului României". Mai arată că, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 93 din 16 iunie 1999 , art. 109 alin. (2) teza întâi din Constituție instituie o măsură de protecție
DECIZIE nr. 270 din 10 martie 2008 asupra cererilor formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Preşedintele României, Ministerul Justiţiei şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi asupra cererii preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii privind conflictul juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României - Camera Deputaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
revizuită în anul 2003, deci după înființarea acestei instituții. Textul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 187/1999 , care definește C.N.S.A.S ca "un organism autonom cu personalitate juridică, supus controlului Parlamentului", induce ipoteza greșită că instituția ar avea legitimitate constituțională prin intermediul Parlamentului, în virtutea rolului acestuia prevăzut în art. 61 din Legea fundamentală. În calitate de "unică putere legiuitoare", Parlamentul nu poate însă legifera decât în limitele stabilite de Constituție, iar Legea fundamentală nu lasă posibilitatea înființării prin lege a unor "organisme
DECIZIE nr. 51 din 31 ianuarie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/194917_a_196246]
-
care se aplică de la 1 noiembrie 2014, inclusiv, pentru o perioadă de tranziție, până la 31 martie 2017, a unor dispoziții specifice prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din protocolul menționat; ... (2) se reamintește faptul că depunerea tuturor eforturilor pentru consolidarea legitimității democratice a actelor adoptate cu majoritate calificată constituie o practică a Consiliului, decide: ... Secțiunea 1 Dispozițiile aplicabile între 1 noiembrie 2014 și 31 martie 2017 Articolul 1 Între 1 noiembrie 2014 și 31 martie 2017, în cazul în care membrii
ACT FINAL din 13 decembrie 2007 la Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195101_a_196430]
-
Capitolul III Obiectivele generale și specifice ale inspecțiilor și controalelor Articolul 22 Obiectivele generale care se urmăresc cu ocazia inspecțiilor și controalelor sunt, în principal, următoarele: a) modul și stadiul de implementare a strategiilor și planurilor de acțiuni prioritare; ... b) legitimitatea, eficacitatea, eficiența, finalitatea activității unității și conformitatea strategică a organizării și funcționării structurii; ... c) gradul de încredere al comunității și imaginea instituțiilor în rândul opiniei publice; ... d) organizarea și executarea activităților specifice conform atribuțiilor funcționale; ... e) activitatea de management resurse
ORDIN nr. 318 din 11 octombrie 2007 privind organizarea şi executarea inspecţiilor şi controalelor în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191862_a_193191]
-
Republicii Portugheze, Președintele României, Președintele Republicii Slovenia, Președintele Republicii Slovace, Președinta Republicii Finlanda, Guvernul Regatului Suediei, Maiestatea Sa Regina Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, dorind să desăvârșească procesul inițiat prin Tratatul de la Amsterdam și prin Tratatul de la Nisa, în vederea consolid��rii eficacității și a legitimității democratice a Uniunii și a îmbunătățirii coerenței acțiunii sale, convin să modifice Tratatul privind Uniunea Europeană, Tratatul de instituire a Comunității Europene și Tratatul de instituire a Comunității Europene a Energiei Atomice, și au desemnat în acest scop ca plenipotențiari: MAIESTATEA
TRATATUL DE LA LISABONA din 13 decembrie 2007 de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195087_a_196416]
-
redactarea adoptată prin legea criticată, contravine art. 81 din Constituție, deoarece modificarea "creează practic două tipuri de președinte - un președinte ales la primul tur de scrutin și altul ales la al doilea tur de scrutin", ceea ce determină "o diferență de legitimitate între cele două categorii." Or, potrivit prevederilor constituționale ale art. 81 alin. (1)-(3), Președintele României, odată ales, are "un statut constituțional care nu poate fi diferențiat în raport de numărul de voturi cu care a fost ales". De asemenea
DECIZIE nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
și corespunde întru totul acestor cerințe imperative de ordin constituțional." Se consideră că "modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 se întemeiază pe un principiu de drept clasic, și anume cel al simetriei formelor, adaptat la formula constituțională a legitimității electorale a șefului statului" și, "potrivit textelor constituționale, Președintele României nu este reprezentantul poporului, ci exclusiv al statului. Raportul între șeful statului și popor se exprimă din punct de vedere cronologic în două momente: alegerea și demiterea președintelui de republică
DECIZIE nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
nr. 567/2006 a Curții Constituționale este fără relevanță în această speță"; - art. 10, potrivit soluției legislative propuse prin modificarea textului, nu creează două tipuri de președinte, deoarece "una este modalitatea tehnică de desemnare a președintelui și alta este semnificația legitimității alegerii sale", iar art. 95 alin. (3) din Constituție nu este încălcat, "ci, dimpotrivă, asigură o aplicare adecvată a acestui text", întrucât nimic nu oprește legiuitorul să reglementeze modalitățile de stabilire a rezultatului referendumului potrivit "modalității tehnice prevăzute de art.
DECIZIE nr. 147 din 21 februarie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185655_a_186984]
-
statului român în domeniul său de activitate, în plan intern și extern. ... (3) Principiile care stau la baza activității Autorității sunt: ... a) independența; ... b) imparțialitatea; ... c) legalitatea; ... d) transparența; ... e) eficiența; ... f) profesionalismul; ... g) responsabilitatea; ... h) sustenabilitatea; ... i) predictibilitatea; ... j) legitimitatea. ... ----------- Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 1 din 13 februarie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 99 din 19 februarie 2013. Articolul 3 Abrogat. ------------- Art. 3 a fost abrogat de pct. 3
REGULAMENT din 19 martie 2007 (*actualizat*) de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186097_a_187426]
-
este contrară rolului constituțional al Președintelui, prevăzut de art. 103 alin. (1), art. 85 alin. (2) și art. 107 alin. (3) și (4) din Constituție. - Dreptul Președintelui de a numi un ministru "nu poate fi unul strict formal". Președintele are legitimitate electivă, care-i dă "un drept propriu de apreciere politică asupra competențelor unei persoane de a fi membru în Guvern", iar cu privire la ministrul afacerilor externe, Președintele având și atribuții directe, de reprezentare a statului în raporturile internaționale, este cu atât
DECIZIE nr. 356 din 5 aprilie 2007 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187597_a_188926]
-
pentru declanșarea procedurii de control și pentru angajarea răspunderii și aplicarea sancțiunilor. În art. 18 alin. (1) din lege este utilizat conceptul de "dobândire nejustificată a unui bun", ceea ce duce la concluzia că legea instituie obligația demnitarului de a dovedi legitimitatea achiziționării bunurilor, încălcând astfel prezumția de liceitate, prevăzută de Constituție. De asemenea, "prezumția de ilicitate" instituită prin Legea nr. 115/1996 contravine și principiului egalității în fața legii, deoarece se aplică numai demnitarilor, magistraților, persoanelor cu funcții de conducere și de
DECIZIE nr. 321 din 29 martie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, art. 8 alin. (1), art. 10, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 14 alin. (1), art. 18, art. 21 alin. (1), art. 23, art. 28 alin. (1), art. 32, art. 33 şi art. 35 din Legea nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187694_a_189023]
-
81 din Constituție. ... Contradicția constă în aceea că prin modificarea textului se "creează practic două tipuri de președinte - un președinte ales la primul tur de scrutin și altul ales la al doilea tur de scrutin", ceea ce determină "o diferență de legitimitate între cele două categorii". Or, Președintele României, odată ales, cu respectarea prevederilor constituționale ale art. 81 alin. (1), "are aceeași legitimitate, indiferent că alegerea s-a făcut în turul unu sau doi de scrutin - art. 81 alin. (2) sau art.
DECIZIE nr. 355 din 4 aprilie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187499_a_188828]
-
la primul tur de scrutin și altul ales la al doilea tur de scrutin", ceea ce determină "o diferență de legitimitate între cele două categorii". Or, Președintele României, odată ales, cu respectarea prevederilor constituționale ale art. 81 alin. (1), "are aceeași legitimitate, indiferent că alegerea s-a făcut în turul unu sau doi de scrutin - art. 81 alin. (2) sau art. 81 alin. (3)", așadar are "un statut constituțional care nu poate fi diferențiat în raport de numărul de voturi cu care
DECIZIE nr. 355 din 4 aprilie 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187499_a_188828]
-
prin intermediul unei comisii de anchetă. În caz contrar, faptele imputate ar fi cercetate chiar de către cei care propun suspendarea, ceea ce este mai grav decât constituirea unei comisii în acest scop. Mai mult, suspendarea din funcție a Președintelui României, a cărui legitimitate rezultă din votul electoratului, este o măsură foarte gravă, având un caracter sancționator, astfel că gravitatea faptelor trebuie dovedită și stabilită. Față de cele arătate rezultă că prevederile art. 67, art. 68 și art. 70 din Regulamentul ședințelor comune ale Camerei
DECIZIE nr. 266 din 21 martie 2007 privind constituţionalitatea dispoziţiilor art. 67, art. 68 şi art. 70 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187596_a_188925]
-
nu pot fi exercitate prin reprezentare, potrivit alin. (3), următoarele: ... a) notificarea debitorului și a creditorilor, întocmirea tabelelor de creanțe, formularea contestațiilor la cererile de admitere a creanțelor; ... b) verificarea fiecărei creanțe și a documentelor justificative depuse, pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe, putând solicita părților, atunci când consideră necesar, orice alte explicații, informații și documente suplimentare; ... c) convocarea și prezidarea adunărilor creditorilor, acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică, dacă legea nu dă aceste atribuții în sarcina
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 8 noiembrie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182716_a_184045]
-
un registru, care se va păstra la grefa tribunalului. Potrivit art. 67 din Legea nr. 85/2006 , administratorul judiciar va proceda de îndată la verificarea fiecărei cereri și a documentelor depuse și va efectua o cercetare amănunțită pentru a stabili legitimitatea, valoarea exactă și prioritatea fiecărei creanțe. Ulterior, ca rezultat al verificărilor făcute, administratorul judiciar sau lichidatorul va întocmi și va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creanțele împotriva averii debitorului. În acest context, dispozițiile de lege criticate exceptează
DECIZIE nr. 7 din 9 ianuarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184819_a_186148]
-
poporului român, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat, care sunt alese, conform art. 62 alin. (1) "[...] prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale." Așadar, instituirea acestei formule constituționale conferă Camerei Deputaților și Senatului aceeași legitimitate, ambele fiind expresia voinței aceluiași corp electoral. Deși textul alin. (1) al art. 62 din Constituție obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, se lasă legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum și modalitățile concrete de organizare
DECIZIE nr. 1.177 din 12 decembrie 2007 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193625_a_194954]
-
neconcordanța dintre legea criticată și decizia Curții Constituționale, arată că, într-adevăr, "prin textul adoptat de Camera Deputaților se menține neconstituționalitatea în raport cu art. 81 din Constituție care stabilește procedura de demitere a Președintelui României". În acest sens, apreciază că principiul legitimității și reprezentativității trebuie respectat nu numai cu prilejul alegerii Președintelui, ci și cu privire la procedura de demitere a acestuia. Or, textul de lege criticat nu pleacă de la această premisă, "ci are în vedere asigurarea simetriei juridice", neadmisă în dreptul public, în care
DECIZIE nr. 420 din 3 mai 2007 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/187292_a_188621]
-
de urmărire │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ 8.3 Strategia de reformă bugetară, întărirea managementul financiar, a controlului intern și a auditului Sectorul public din România trebuie să facă față în etapa actuala la două mari probleme: . Nevoia reducerii cheltuielilor publice; . O anumita criză de legitimitate a administrațiilor. Ținând cont de acest fapt, scopul acestei strategii este să definească și să îndeplinească următoarele funcții: Analiza funcțiilor sectorului public; . Transferul unor funcții ale administrației centrale către sectorul privat și administrațiile locale; . Armonizarea bugetului cu prioritățile politice și
STRATEGIA din 4 octombrie 2001 Guvernului privind accelerarea reformei în administratia publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165029_a_166358]