4,482 matches
-
refugiați din teritoriile ocupate de inamic rămân în localitățile unde s'au refugiat. Tot aceștia vor fi semnalați organelor polițienești sau de jandarmerie locale perntru plasare în localitatea respectivă. 3.) Evreii refugiați din localitățile neocupate de inamic vor fi predați legiunilor de jandarmi pentru a-i transfera în localitățile de unde au plecat. Totodată, prin adresa Nr. 2828 din 4.V.19441601 Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că s'au dat dispozițiuni Direcțiunei Generale a Polițiilor și Inspectoratului General al Jandarmeriei pentru
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.01.1924. Șef al Biroului Poliției în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Galați (1941-08.05.1942); pretor al Diviziei 8 Cavalerie (08.05.1942-14.04.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Iampol (1944); ofițer în Inspectoratul de Jandarmi Galați (1944-1945); trecut în rezervă la 18.11.1949. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 01.06.1955, sub învinuirea de "activitate intensă contra clasei muncitoare", fiind eliberat la 09.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
gradul de sublocotenent în rezervă (1917), participă la primul război mondial. Trecut în activitate la 01.03.1918, cu vechimea din 01.06.1917. Transferat definitiv la Jandarmerie la 15.11.1924. În iunie-iulie 1941 îndeplinea funcția de comandant al Legiunii de Jandarmi Iași, calitate în care a fost implicat în pogromul din 28-30.06.1941. Locotenent (din 01.10.1919); căpitan (din 10.05.1925); maior (din 08.06.1936). 213 Vezi documentul nr. 5. 214 Petre Dumitrescu (1882-1950), militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
316 Traian Drăgulescu (1893-1949), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.02.1922. Comandant al Legiunii de Jandarmi Hotin (din 1941). Arestat în 1945, a fost judecat și condamnat de Tribunalul Poporului la 28.02.1946 la 5 ani temniță grea. A trecut prin închisoarea Jilava, unde moare la 15.08.1949. Locotenent (din 01.09
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost înregistrat de Armata a 3-a cu Nr. 4240 din 26.09.1941. 426 Mihail Boulescu (1894-?), militar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Legiunii de Jandarmi Bălți (22.06.1941-15.07.1942); comandant al Școlii de Jandarmerie Cernăuți (1943); pretor al Corpului de Cavalerie (1943-1944); pretor al Corpului 4 Armată (22-26.04.1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Arestat de autoritățile comuniste
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
la Facultatea de Drept a Universității din Iași, membru al Academiei din 1946, antisemit notoriu. În 1923 a înființat Liga Apărării Naționale Creștine (LANC), din care s-a desprins în 1927 gruparea condusă de Corneliu Zelea Codreanu ce a fondat Legiunea Arhanghelul Mihail. A condus din 1935 împreună cu poetul Octavian Goga Partidul Național Creștin și guvernul Goga-Cuza (decembrie 1937-februarie 1938). 523 Octavian Goga (1881-1938), poet și om politic român. Studii la Facultatea de litere și filosofie din Budapesta (1900-1904). Din 1904
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
aceștia să fie: Din cei mai bătrâni, cu mai puțini membri în familie, cu sentimente mai apropiate de Neamul Românesc; Dintre acei care prin cultura și situația lor, nu s'ar preta ideologiei comuniste sau la acte contra Statului român; Legiunea de jandarmi Dorohoi a primit ordin să dea tot concursul. Se vor aduce încă forțe, la nevoie, prin grija delegatului M.C.Gl. GUVERNATORUL BUCOVINEI, ss./GENERAL C. CALOTESCU pt. conformitate Căpitan ss. V. Păcuraru". AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Craioveanu (1899-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1917-1919). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1919). Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.10.1927. Comandant al Batalionului IV Jandarmi Odessa (1941-1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Cluj (1944-1945); comandant al Inspectoratului Jandarmeriei Galați (1945-1948); trecut în rezervă în 1948. În 1945 a fost cercetat de Tribunalul Poporului pentru crime de război, fiind achitat la 26.11.1945. A fost arestat de autoritățile comuniste la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
deținut și funcția de comandant al ghetoului din Odessa; detașat pe lângă Comandamentul Teritorial București în calitate de președinte al Comisiei de inspectare și clasare a autovehicolelor (13.09.1942-01.04.1943); comandant al Companiei 59 Poliție Operativă (01.04-noiembrie 1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița (21.02-19.03.1944); trecut în rezervă la 28.03.1945. Arestat la 06.04.1945, a fost acuzat de "crima de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război" și condamnat de Tribunalul Poporului la 19
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Armatei a 3-a. 816 Nu a putut fi identificat. 817 Corneliu Șt Davidescu (1915-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii de ofițeri de jandarmerie (1934-1936). Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1936). Șeful Biroului de Siguranță al Legiunii de Jandarmi Golta și Tiraspol (noiembrie 1941-mai 1943); ofițer în cadrul Centrului de Instrucție Nr. 1 al Jandarmeriei (1944). Sublocotenent (din 01.07.1937); locotenent (din 10.05.1941). 818 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941-1942). 844 Sfetea Carol (1897-?), militar de carieră român. Intră în Jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1917). Comandant al Batalionului 6 Jandarmi Operativ (22.06-12.10.1941); comandant al Batalionului 5 Jandarmi Operativ (12.10.1941-24.01.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Golta (24.02-08.07.1942); pretor al Diviziei 6 Infanterie (25.07-15.08.1942); șeful Biroului Mobilizare la Regimentul de Jandarmi Pedeștri (15.08-11.11.1942); trecut în retragere din oficiu pentru incapacitate fizică la 11.11.1942
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Școlii Speciale de Jandarmerie (1929-1930). Primit în armata română din armata austro-ungară la 01.04.1919 cu gradul de sublocotenent; transferat definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
armata austro-ungară la 01.04.1919 cu gradul de sublocotenent; transferat definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
definitiv la Jandarmerie la 01.11.1931. Ofițer în cadrul Inspectoratului Jandarmeriei Cernăuți (22.06-15.12.1941); comandant al Legiunii de Jandarmi Râbnița-Tiraspol (15.12.1941-01.11.1942); comandant al Legiunii de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al Legiunii de Jandarmi Ciuc (01.10-13.12.1944); ofițer în Inspectoratul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Jandarmi Dubăsari (01.11.1942-01.02.1943); comandant al Legiunii de Jandarmi Moghilev (01.02.1943-16.05.1944); comandant al Centrului 4 Jandarmi București (16.05-01.06.1944); comandant al Batalionului 503 Jandarmi (01.06-01.10.1944); comandant al Legiunii de Jandarmi Ciuc (01.10-13.12.1944); ofițer în Inspectoratul Jandarmeriei Sibiu, detașat la Seriviciul Pretoral al Diviziei 24 Infanterie (13.12.1944-05.02.1945); pretor al Corpului 2 Armată (26.02-05.04.1945); trecut în rezervă la 10.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
942 Mihail Iliescu (1892-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1911-1913). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Comandant al Legiunii de Jandarmi Berezovca (1941-20.04.1942); inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (20.04.1942-27.03.1944); subinspector la Inspectoratul Jandarmeriei Chișinău (27.03-29.08.1944); la dispoziția Ministerului de Război-Secretariatul General (29.08.1944-06.02.1945); trecut din oficiu în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Emanuel Cercavschi-Jelita (1879-1951), avocat și funcționar român. Licențiat în Drept la Universitatea din Cernăuți. Funcționar în administrația austro-ungară (1902-1914); locotenent în rezervă în armata austro-ungară (din 1914), participant la primul război mondial. Capturat de trupele ruse, s-a înrolat în Legiunea română de Vânători Transilvăneni-Bucovineni cu gradul de căpitan, activând în această unitate până la repatrierea sa în 1920. Prim consilier și șef al Biroului Prezidial din Cernăuți (1920-1922); prefect la Vijinița și Storojineț (1922-1926); inspector general administrativ la București (din 1927
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1203 Prin nota Nr. 97.730 din 05.09.1942 Marele Stat Major, Secția I-a, comunica Inspectoratului General al Jandarmeriei că a dat ordin telegrafic Comandamentelor Teritoriale în vederea predării evreilor solicitați de Legiunile de Jandarmi și Poliție. AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3002, f. 9. 1204 Se referă la nota Nr. 1994 din 29.08.1942 înaintată de Divizia 1-a Pază Armatei a 4-a. AMR
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
D. Ionescu (1905-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de jandarmerie (1921-1923). Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1923). Mobilizat în zona interioară la Corpul Gardienilor Publici (22.06.1941-22.06.1942); ajutor al comandantului Legiunii de Jandarmi Ilfov (22.06-25.08.1942); comandant al Companiilor 5 și 10 Jandarmi din Regimentul de Jandarmi Pedeștri (25.08.1942-01.04.1943); șef al Biroului 2 Mobilizare din Inspectoratul General al Jandarmeriei (01.04-24.12.1943); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la școala romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă în slujba luptei de emancipare naționale devine
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
miza era protecția limes-urilor romane în fața perforării lor de către hoardele năvălitoare ale popoarelor migratoare, Aurelian a fost nevoit să abandoneze provincia dacică, redefinind prin această concesie teritorială Dunărea ca hotar al imperiului, mult mai ușor de apărat. Însă, chiar dacă legiunile militare au fost retrase la sud de Dunăre, "tot colonii, plugarii și alții, carii începuse economiia și lucrul cel de casă, acolo au rămas" (Micu, 1995, p. 42). Nici chiar confruntați cu valurile de popoare "barbare" care năvăleau furibund în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Traian n-au trecut toți cu legioanele în Misia" (Aaron, 1839, p. 22). Acceptând că retragerea trupelor i-a determinat pe mulți locuitori romani să treacă Dunărea în Misia în ideea de a beneficia în continuare de protecția armată a legiunilor romane, argumentează în forță că majoritatea locuitorilor rămaseră pe loc. Ca argumente în favoarea justificării acestei decizii sunt aduse: i) obișnuința cu "supărările barbarilor"; ii) atașamentul afectiv față de pământul natal; iii) interesele materiale și financiare care îi legau de pământul dacic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marcantă a statalității românești, a bântuit frenetic conștiința istorică românească. Împotriva conștiinței acestei discontinuități istorice pe plan politic a statului românilor, Albineț prezintă o soluție care va fi, într-o formă sau alta, improvizată drept contra-argument: după părăsirea provinciei de către legiunile romane, coloniștii rămași în Dacia, expuși fiind la pericolul extincției sub valurile popoarelor migratoare care se abăteau succesiv, și-au găsit refugiu în munții Carpați, "unde în forterețe și palance adumbrindu-se, formară mai multe staturi sub osebite titluri atât
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
atacată frontal și demantelată sistematic. În urma administrării probelor istorice cu care Xenopol își susține cazul continuității, concluzia cu privire la teoria lui Roesler survine cu necesitate: "Acéstă părere este falsă din rădacina, căcĭ Daco-Romaniĭ nu au părăsit Dacia când s-au retras legiunile, ci au rĕmas pe loc" (Xenopol, 1897, p. 43). Într-un alt manual, Xenopol punctează și consecințele inacceptabile care derivă din teoria discontinuității: " Această părere este greșită și e de datoria orĭcăruĭ Român a sti pentru ce; căcĭ alt-fel ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a afectat creșterea economică și industrializarea în curs de intensificare în perioada interbelică. Scena politică interbelică se radicalizează prin apariția partidelor de extremă dreapta și stânga. Partidul Comunist din România (PCdR) este înființat în 1921, iar în 1927 ia ființă Legiunea Arhanghelului Mihail comandată de "Căpitanul" Corneliu Zelea Codreanu. Legionarismul va marca politica românească, pe toată lungimea perioadei interbelice, ajungând chiar să instituie "Statul Național-Legionar" în 1940. Interbelicul românesc este un interval dens în evenimente politice, care a cunoscut rocada de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]