13,988 matches
-
69. 38. Briefwechsel, Bd. I, pp. 135-136. 39. Ibidem, Bd. II, p. 566. 40. K. Vorländer, Op. cit., pp. 185-189. 41. Briefwechsel, Bd. II, p. 690. 42. E.Ch. Wasianski, Op. cit., p. 14. KANT ÎN CULTURA FILOSOFICĂ ROMANEASCĂ Cei care începuseră studiile liceale în ultimii ani ai celui de-al doilea război mondial, printre care mă număr și eu, întâlneau în cunoscutul manual de istorie modernă al lui D.D. Pătrășcanu un portret al lui Immanuel Kant. În rândurile ce însoțeau ilustrația, acesta era
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu privire la protecție și metodele de autoapărare, cât și la instrumentele civile și penale la care se poate apela pentru soluționarea situațiilor în care sunt implicate. ● Abordarea problemei violenței domestice în cadrul unor întâlniri cu grupuri de elevi, îndeosebi la nivelul învățământului liceal. ● Colaborarea cu autoritățile locale și alte instituții implicate în protecția femeii. Ofițerii de poliție pot încuraja femeile să-și întemeieze propriile organizații la nivel local, care pot crea, în colaborare cu autoritățile locale și alte organizații nonguvernamentale, adăposturi pentru victimele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
28.VI.1888, Râmnicu Vâlcea - 6.IV.1974, București), poet. Fiu Mariei (n. Fotino) și al lui Marin S. Budurescu, inginer, B., care după o scurtă și discretă febră simbolistă, se sustrage definitiv chemării muzelor, a făcut la București cursuri liceale, la Colegiul „Sf. Sava”, apoi studii de litere și drept. Pe lângă o carieră de avocat (intră în Baroul Ilfov în 1912), nutrește ambiții politice, fiind deputat în 1919-1920, 1931-1932 și în 1934-1937. Deține, un timp, funcții de o anume însemnătate
BUDURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
1837, Costâna, j. Suceava - 27.II. 1918, Suceava), poet și folclorist. Este fiul lui Ion Bumbac, țăran, și fratele lui Ion Bumbac, autor de versuri. A început liceul la Cernăuți, dar, din cauza atitudinii politice, este nevoit să-și termine studiile liceale la Blaj (1862). La Cernăuți a fost elevul lui Aron Pumnul și a locuit la acesta împreună cu fratele său, Ion Bumbac, și cu Mihai Eminescu. Obținând în 1864 o bursă pentru Viena, urmează acolo cursurile Universității, luând, se pare, și
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
gimnaziale le-a făcut la Suceava și Cernăuți. Aici l-a avut ca profesor pe Aron Pumnul, la care a și locuit împreună cu fratele său și cu Mihai Eminescu. După ce, în 1868, trece la Brașov examenul de absolvire a studiilor liceale, B. se înscrie la Universitatea din Viena. În toamna aceluiași an era membru al Societății literar-științifice a studenților români. Prieten cu Eminescu, e unul dintre partenerii de discuții ai poetului, dar între ei va interveni, din cauza opiniilor politice diferite, o
BUMBAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
BULGĂR, Gheorghe (13.IV.1920, Sanislău, j. Satu Mare - 13.VI.2002, București), filolog și istoric literar. Și-a făcut studiile liceale la Oradea (1932-1940), iar după ocuparea Transilvaniei de Nord de către trupele horthiste, s-a refugiat la București, unde a urmat Facultatea de Litere, secția filologie clasică (1940- 1944), obținând licența magna cum laude și luându-și apoi și licența în
BULGAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285943_a_287272]
-
Așezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivașcu. Între anii 1950 și 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secția de poezie a Editurii pentru Literatură și, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicația liceală „Revista noastră”. Editoare de prestigiu, B. a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeți reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ștefan Aug. Doinaș ș.a., până la tinerii debutanți grupați în jurul colecției
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
BUZINSCHI, Corneliu (25.II.1937, Bacău - 27.V.2001, București), prozator. Este fiul Anetei și al lui Vasile Ioan Buzensche, țărani. După absolvirea studiilor liceale în orașul natal, B. (al cărui nume era Corneliu Carol Buzensche) urmează între 1956 și 1961 cursurile Facultății de Istorie-Filosofie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Debutează publicistic în 1953, în ziarul „Steagul roșu” din Bacău. Începând cu 1967
BUZINSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285975_a_287304]
-
1983, București), poetă. Este fiica profesoarei Carmen Florica Buzinschi (n. Krantz), redactor la Editura Didactică și Pedagogică, și a scriitorului Corneliu Buzinschi. După primii trei ani ai vieții petrecuți la Bacău, se mută cu familia la București, unde urmează cursurile liceale la Colegiul „Sf. Sava” și Liceul „Gheorghe Șincai”, perioadă de lecturi precoce, în original, din literaturile engleză, americană și franceză, cu încercări de tălmăcire a unor texte dintre cele mai dificile. Aparițiile în periodice sunt postume: în „Luceafărul”, la o
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
, Ovid (pseudonim al lui Jean Florea Georgescu; 22.III.1914, București - 15.I.1974, Tecuci), poet. Este fiul Varvarei și al lui Tănase Georgescu, funcționari. Urmează, la București, cursurile liceale, apoi Facultatea de Teologie, absolvită în 1939, și Facultatea de Litere, terminată în 1944. Debutează cu poezie în revista „Pegas”, în 1933 și e redactor, împreună cu Virgil Carianopol și Miron Suru, la revista „Meșterul Manole” (1939-1942), condusă de Vintilă Horia
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
adesea departe de a fi asemănătoare, așa cum s-a întâmplat în exemplul celor două analize de conținut din capitolul 6 sau în exemplul celor două analize pe categorii formale prezentate în capitolul 7. În vreme ce prima dintre ele, privind impactul programului liceal experimental, se dorea a fi exactă în numărarea enunțurilor și ierarhizarea categoriilor în funcție de frecvența acestora, a doua, privind naratorii și familiile lor, a fost mult mai interpretativă și impresionistică în abordarea datelor. Folosind termenul intersubiectivitate, a doua analiză de conținut
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
într-un studiu în limba ebraică (Lieblich, Tuval și Zilber, 1995). Proiectul de cercetare pe parcursul căruia s-au cules datele de față (vezi capitolul 2) a vizat compararea absolvenților unui program special de reabilitare cu absolvenții care au urmat cursuri liceale obișnuite, ambele grupe de absolvenți făcând parte din aceleași categorii de vârstă. În capitolul de față, comparația se va face între bărbați și femei. Frecvența și natura intervențiilor sunt cu siguranță influențate de tendințele intervievatoarelor și de relațiile care se
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în proiectarea temelor cross‑curriculare" În acest capitol, vom prezenta un ghid sintetic pe care îl considerăm util în proiectarea temelor cross-curriculare. Focalizarea este mai degrabă pe învățământul obligatoriu, deși pașii propuși pot fi luați în considerare și pentru nivelul liceal. Acest ghid este un produs de cercetare-dezvoltare. El a beneficiat de trei versiuni anterioare (de lucru), care au fost îmbunătățite și revizuite pe baza aplicării acestor repere metodologice în școli. Ghidul își propune să identifice etapele-cheie care trebuie parcurse în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
BONTAȘ, N. I. (pseudonim al lui Nicolae C. Ionescu; 21.XI.1899, Bacău - 19.I.1986, București), poet. B., al cărui tată era profesor, urmează gimnaziul și două-trei clase liceale, înainte de a fi mobilizat. După încetarea războiului, la care totuși nu a participat, își va fi luat pesemne bacalaureatul, căci în 1919 devine funcționar la PTT. Ar fi absolvit și Facultatea de Litere și Filosofie din București. Debutează în 1918
BONTAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285814_a_287143]
-
, Lidia (16.X.1924, Feldru, j. Bistrița-Năsăud), critic și istoric literar, traducător. Este fiica Mariei și a lui Nicolae Bote. După școala primară urmată în satul natal, și-a început studiile liceale la Cluj, pentru ca, în urma Dictatului de la Viena, să și le continue la Cernăuți. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj, după care a fost câțiva ani profesoară de liceu. Și-a început cariera universitară la Facultatea de Filosofie
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
, Ana (pseudonim al Otiliei Valeria Coman; 25.III.1942, Timișoara), poetă și prozatoare. Este fiica Otiliei (n. Diacu) și a lui Gheorghe Coman, preot; scriitorul Romulus Rusan este soțul ei. După studii liceale la Oradea (1955-1959), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1962-1967). Lucrează în redacția revistelor „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1968-1974), ca bibliotecară la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București (1975-1977) și ca redactor la Uniunea Scriitorilor (1977-1979
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
, Corin (12.I.1961, Baia Mare), prozator și critic literar. Este fiul lui Mircea Braga, critic literar, și al Rodicăi Braga, prozatoare. După studii liceale terminate în 1980 la Liceul „Octavian Goga” din Sibiu, a absolvit în 1985 Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, fiind, între 1981 și 1985, redactor la revista „Echinox”. Beneficiază de câteva burse de cercetare: la European University din
BRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285856_a_287185]
-
, Tony (14.I.1910, Craiova - 12.III.1986, București), folcloristă. După studiile gimnaziale și liceale făcute în orașul natal, a urmat studii universitare la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între anii 1950 și 1967, a fost cercetătoare la Institutul de Etnografie și Folclor din București. După ce teoretizează Principiile clasificării legendelor populare românești (1966
BRILL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285884_a_287213]
-
, Voicu (6.VII.1939, Vâlcele, j. Covasna), critic literar și prozator. Urmează studiile liceale, finalizate în 1956, la Brașov. Va absolvi, în 1964, Facultatea de Filologie din Iași. După o scurtă perioadă în care este profesor la Rupea, va lucra la ziarul „Drum nou” (1965-1966) și la revista „Astra” (din 1966). Debutul publicistic s-
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
BALTAG, Nicolae (6.XII.1940, Dorohoi - 20.II.1975, București), critic literar. Este fiul Margaretei (n. Alexandrescu) și al lui Porfirie Baltag, preot; frate cu poetul Cezar Baltag. După studii liceale urmate la Pitești, a absolvit, în 1966, Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București, cu teza Concepția despre poezie a lui Ion Barbu, publicată postum (1978) în volumul Polemos. Între terminarea liceului și admiterea la facultate a
BALTAG-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285589_a_286918]
-
BĂLAN-OSIAC, Elena (24.III.1940, Șelaru, j. Dâmbovița), comparatistă și traducătoare. Este fiica Paraschivei și a lui Dumitru Osiac, țărani. Este căsătorită cu Ion Dodu Bălan. După terminarea studiilor liceale, la Ploiești, în 1961, se înscrie la Facultatea de Limbi Romanice și Clasice, secția spaniolă (absolvită în 1966). Este licențiată a Facultății de Litere din Toulouse, specialitatea limba și literatura portugheză (1969); susține teza de doctorat la aceeași facultate (1970
BALAN-OSIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285572_a_286901]
-
, Axente (10.VIII.1875, Săliște, j. Sibiu - 13.VIII.1959, Sibiu), publicist. După studii liceale la Sibiu și Brașov, a urmat literele la Budapesta, fiind, din 1898, profesor de limba și literatura română și de limba maghiară la gimnaziul român din Brașov. În 1916, în timpul refugiului, va funcționa ca profesor la Liceul „Codreanu” din Bârlad
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
n. Marian), învățătoare, și al lui Eftimie Baconschi, preot, amândoi descendenți ai unor vechi familii de răzeși moldoveni din ținuturile Lăpușnei și ale Orheiului (patronimul Marian al familiei mamei este atestat încă din 1633). Este frate cu Leon Baconsky. Studiile liceale le face la Chișinău (1936-1944, Liceul „Alecu Russo”) și apoi la Râmnicu Vâlcea (1944-1945, Liceul „Al. Lahovary”). În 1945 se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din Cluj; frecventează, de asemenea, cursurile de estetică și filosofie ținute de Lucian
BACONSKY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
BANTAȘ, Ioana (10.XI.1937, Clocociov, j. Olt - 7.XII.1987, București), poetă. Este fiica Mariei (n. Neață), muncitoare, și a lui Ion Mustață, gestionar. După studiile liceale absolvite la Pitești (1955), urmează Facultatea de Filologie a Universității din București (1955-1960). A funcționat ca învățătoare și profesoară de limba română în provincie, apoi în București. A fost soția poetului Cezar Baltag. Debutează în 1957, cu versuri, în „Tânărul
BANTAS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285606_a_286935]
-
BANCIU, Paul Eugen (30.XI.1943, Botoșani), prozator. Este fiul Elenei (n. Bălan) și al lui Paul Banciu, jurist. B. face studii liceale la Hunedoara și este absolvent al Facultății de Desen a Universității din Timișoara (1964) și al Facultății de Filosofie a Universității din Cluj (1974). Lucrează ca redactor la ziarul „Unirea” din Alba Iulia și la revista „Orizont”, iar din 1992
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]