547,468 matches
-
țigării, sporea tot trăgând mereu din filtrul strâns Între dinți. Din când În când Își aprindea bricheta, scoțând la iveală pereții ascunși În Întuneric. Apoi, Își dădu seama că nu avea nimic cu care să se apere. Să-și fi luat măcar un cuțit. Sau mai bine satârul, Își zise el ajungând În fața ușii. Cuprins de-o teamă ce nu și-o putea lămuri se Întoarse. Urcarea celor două etaje Îl obosi. Deschise ușa cu greutatea trupului silit să se miște
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
nenorocitule, l-ai ucis ! strigă la el cu vehemență. Georgescu se dezmeticea cu greu sub privirile Îndurerate ale celor de la parter. Pe chipul lui buimăceala se accentua tot mai mult. Nu putea să explice ceea ce văzuse. Se ridică tăcut, Își luă satârul și se depărtă fără nici o explicație pe treptele ce duceau la etaj spre apartamentul său, sub privirile consternate ale vecinilor de la parter. Dar poate că n-a fost el, zise băiatul de la parter ce părea că Încă se mai
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
nici mama nu-l contraziseră și nici nu-l Încurajară să spună ceva. Teama pe care o simțeau plutind În aer, Încă mai era stăpână pe sufletele lor. Bărbatul și băiatul se Îmbrăcară pe tăcute sub privirile tăcute ale mamei. Luară leșul câinelui și plecară să-l ducă undeva În noapte. De sus, de la etajul doi, domnul Georgescu văzu ceva ce nu se putea desluși prea bine În Întunericul nopții. Îi văzu intrând Într-una din pivnițele În care dispăruseră și
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
redea toate soluțiile posibile, ceea ce face ca o operă cunoscută precum Aida sau Tosca să fie mult mai bogată în conștiința colectivă decât în forma în care este prezentată într-o anumită seară în teatrul X. În ceea ce privește receptarea, trebuie să luăm în considerare mai multe cazuri. Primul caz este reprezentat de montările care respectă cu fidelitate libretul. Aici variabilele rămân din punct de vedere teatral aproape în totalitate nedeterminate, iar singurii factori determinanți sunt interpretarea muzicală și creația soliștilor. Pentru a
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
descris cei mai importanți determinanți ai variabilelor erau dirijorul și soliștii, iar mijlocul principal de codificare era muzica, acum rolul decisiv îl are regizorul și vizualul are aceeași pondere ca și muzica în codificare . Astfel, forma particulară pe care o ia o anumită operă la un moment dat este rezultatul determinării variabilelor ei de către un complex de factori printre care: stilul, concepția, personalitatea, inspirația, ideologia, mentalitățile, tradiția, curentul artistic, experiența, repertoriul, limba, distribuția, vocalitatea, tehnica, dispoziția, decorul, eclerajul, costumul, machiajul, colaborarea
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
curentul artistic, experiența, repertoriul, limba, distribuția, vocalitatea, tehnica, dispoziția, decorul, eclerajul, costumul, machiajul, colaborarea regizor-dirijor-solist, sensibilitatea spectatorului, feedback-ul, acustica sălii, existența supratitrării, etc. Prin urmare, nu există soluții absolute ori definitive. Pentru a ilustra ideile expuse mai sus, am luat ca exemplu opera Don Giovanni de W.A.Mozart, versiunea Operei Naționale Române Cluj-Napoca din 2010 și am încercat să urmăresc anumite variabile - importanța personajului, caracterul, legătura cu destinul lui Don Giovanni și atitudinea față de Leporello - aparținând personajului Donna Elvira
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
de față se urmărește elaborarea unui model teoretic cu privire la calculul rezultantei ce acționează asupra capului femural, care combinate cu rezultatele experimentale obținute cu o platformă dinamometrica, să permită evaluarea reacțiunii de la nivelul șoldului pentru cazuri particulare. S-au luat în considerare forțele ce acționează la nivelul capului femural și s-a creat un model teoretic. Aplicând acest model pe un caz real se pot obține date relevante care ajută la diagnosticarea și vindecarea unui pacient cu probleme la membrele
ROLUL REACTIUNII DIN PARTEA SOLULUI IN DETERMINAREA FORTEI REZULTANTE DE LA NIVELUL CAPULUI FEMURAL by CATALIN CIPRIAN BERESTEANU () [Corola-journal/Science/84130_a_85455]
-
siriene, nu este un ascetic izolat. Aceste similitudini între Sfântul Macarie și Sfântul Grigorie sugerează din nou un mediu de interacțiune extensivă. Sfântul Macarie se situează lângă Sfântul Grigorie ca unul care începe să aducă lumină asupra procesului prin care ia naștere receptarea înțelepciunii cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
expusă de Sfântul Grigorie al Nyssei, care distinge trei trepte ale urcușului spre Dumnezeu: 1). în lumină, faza purificării; 2). prin nor, intrarea în contemplația inteligibilelor; 3). în întuneric: o ultimă treaptă a cunoașterii inteligibile e depășită, iar sufletul o ia pe o altă cale, cea a iubirii, ia „aripile iubirii”. Aceasta e deci o adevărată ek-stasis, „ieșire” din starea intelectuală. Încercând o dorință arzătoare de Dumnezeu, dobândim o nouă cunoaștere a Dumnezeului-Iubire. Iubirea devine astfel cunoștință<footnote Jean Daniélou, Mystique
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
cu de-amănuntul, ar afla că și aceasta conglăsuiește cu cele ale Evangheliei. Căci ceea ce Cuvântul a poruncit aici prietenilor, aceea a făcut acolo prin faptă. Pentru că orice beție obișnuiește să pricinuiască un extaz (o ieșire din sine) a minții, luată în stăpânire de vin. Deci starea spre care se îndeamnă s-a înfăptuit atunci și se înfăptuiește totdeauna, prin mâncarea și băutura aceea, odată cu mâncarea și băutura ivindu-se strămutarea și răpirea (extazul) minții de la cele mai rele la cele
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești (πρός τά ϑειότερα)”<footnote Ibidem, col. 992Β și omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β. footnote>. Așa s-
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
păcate, nu mai puteam face nimic - Își amintește el, În cadrul unor dialoguri cu scriitorul Liviu Vălenaș, care i-a Închinat o carte („În culisele negocierilor cu Uniunea Sovietică, 1934-1947; convorbiri cu Alexandru Danielopol”; Ed. Vremea, 2001). Basarabia era pierdută, era luată de ruși. Acum Însă se punea problema oamenilor, a basarabenilor și a bucovinenilor. Aceștia se refugiaseră În România În două valuri, Între 1940-1941 relativ puțini, și un val uriaș, refugiat În 1944. Din datele pe care le dețineau americanii, era
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
am avut ca tutore pe Nicolae Titulescu, care mă chema, În vacanțe, la el, la Geneva, la „Hôtel des Bergues”. Mă cunoștea de mic, fiind prieten cu tata. A fost foarte generos cu mine, mă considera copilul lui... După ce am luat bacalaureatul În Franța, tatălui meu i-a fost frică să mă mai lase acolo. Mirosea a război; nu se știa ce se va Întâmpla Între Germania și Franța și a hotărât să mă aducă la București, unde am urmat Dreptul
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
plecat În Franța, pentru doctorat, și am lucrat la TAROM, unde am pus bazele juridice ale acestei companii de aviație românească. Compania nu avea nimic, am pornit de la zero. Am făcut și un curs special de Drept internațional; mi-am luat doctoratul În Drept internațional aerian. Pe vremea aceea nu se prea știa ce este asta. Ați auzit de profesorul universitar Nicolae Mateescu-Matte? L-am cunoscut În Canada. Cum să nu, Îl cunosc de mult timp. Este și el expert În
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
mai mari mănăstiri din preajma capitalei; în 1864 viețuiau aici 209 maici și 58 de surori, care locuiau în 132 de clădiri<footnote Ibidem, p. 86. footnote>. Astăzi sunt aproximativ 100 de maici în 50 de clădiri. În anul 1864 a luat ființă în mănăstire o școală primară pentru copiii din sat. A existat și o școală monahală, în care surorile învățau mai ales tipicul și muzica bisericească și chiar limbi străine. Școala monahală era o cerință pentru admiterea la Seminarul de la
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
să fie, fără români în majoritate absolută și acolo de la început. Din mistificare în mistificare ajunge să afirme că în 1916 armata română ocupă Transilvania (pag.21). Ocupare militară sună nedemocratic în urechile supra-democraticilor americani și au motiv să le ia apărarea, dîndu-le dreptate în mass media lor. Ajuns aici, trebuie subliniat că diplomatior români din Statele Unite și Anglia le-a fost semnalizata cartea lui Tokes, dar nu au reacționat în niciun fel, ceea ce este mai repede considerat un semn de
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
ajuns, în cinci luni de la evenimentele din Piață Maria, episcop reformat!! Sprijinul capital l-a primit însă de la tovarășul Ion Marcel Ilici Iliescu, care inițial a vrut să se înconjoare, așa de față lumii, de disidenți și revoluționari, care însă “luați la bani mărunți” nu șunt mai mult decît niște impostori că toți cei ce s-au dat pe sticlă televizorului din București în Decembrie 1989 și i-au executat pe Ceausesti pentru a pune mîna pe putere și avere ... Adevărul
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
care se refreau la Hermes, ce circulau sub numele de Hermes Trismegistus), iar Jean Daniélou sugerează că de aici a împrumutat Filon expresia (Platonisme ..., p. 290). Totuși, Wolfson preferă să noteze că referința la beția trează din lucrarea lui Filon ia naștere dintr-o comparație cu extazul adus voluntar prin ingurgitarea de vin tare în cultul lui Dionisos. „Termenul utilizat pentru descrierea nebuniei bete este βεβάχχευται, literal, posedat de nebunia bahică, a festivalurilor lui Bacchus sau Dionisos, la care nebunia era
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
und Paideusis, Berlin și Leipzig, 1932, p. 333 338. footnote>. Origen, comentând asupra pasajului biblic I Tes. 4, 14-7<footnote „Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, ca noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiți, pentru că Însuși Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului și întru trâmbița lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, și cei morți întru Hristos vor învia întâi. După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
în Biserică mai întâi apostolii și apoi profeții, norii trebuie înțeleși nu numai ca fiind profeții, dar și apostolii. Astfel că, dacă cineva este adus la Hristos, el se ridică deasupra norilor Legii și Evangheliei, deasupra profeților și apostolilor: și luând aripile unei porumbițe și ridicat prin doctrina acestor aripi la înălțimi, îl întâlnește (pe Hristos) nu dedesubt, ci în aer, și în înțelegerea spirituală a Scripturilor”<footnote P. G. XIV, col. 1302C. footnote>. Deci, în acest caz, „extazul” însoțește pătrunderea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
totdeauna înlănțuit (de cele cerești) și străin (de cele pământești). Dacă un astfel de om ar avea mereu înaintea ochilor acele lucruri minunate care i s-au arătat și a căror experiență a făcut-o, n-ar mai putea să ia asupra-și nici sarcina cuvântului, n-ar accepta să audă sau să se îngrijească de ceva, de el sau de ziua de mâine, ci numai ar sta într-un colț, străin (de cele pământești) și îmbătat (de bucurie). De aceea
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
lucrări de certă valoare, înzestrate cu o remarcabilă forță emoțională. Acum se înregistrează pulsul unor ani în care interesul pentru cele mai diferite forme ale genului instrumental de cameră a fost deosebit de viu. Modalitatea camerală de afirmare a emoției artistice ia o amploare deosebită, devine chiar o necesitate. Scrierile apărute până acum referitoare la cvartetul de coarde românesc evidențiază existența unei literaturi moderne de acest gen, concludentă și deosebit de variată din punctul de vedere al problematicii și al modalităților specifice de
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
neamului. Împreună cu un grup de studenți aflați în detenție, este trimis în anul 1941 pentru o așa zisă “reabilitare” pe frontul de răsărit, unde a luptat până în ultima zi, 23 August 1944. La câteva zile însă după încheierea luptelor este luat prizonier de trupele sovietice, dar reușește să fugă din prizonierat și să ajungă în țară. Datorită unei energii și voințe ieșite din comun, a reușit să-și termine studiile liceale și să absolve Academia Comercială din București. În anul 1958
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
celular, cănd timpul se scurgea între rugăciune și poezie”, cum menționează el în Notă asupra ediției la volumul “POEZII DIN ÎNCHISORI”. Că publicist, a semnat în Cuvântul Românesc multe biografii ale unor eroi sau luptători din rezistență anticomunista care au luat calea eternității. Era un orator desăvârșit. În anul 1999 a conferențiat în Sala Dalles din București unde a fost aplaudat în picioare minute în șir. Conferințele pe care le ținea în cadrul Simpozioanelor estivale de la Câmpul Românesc penetrau adânc în conștiința
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
în picioare minute în șir. Conferințele pe care le ținea în cadrul Simpozioanelor estivale de la Câmpul Românesc penetrau adânc în conștiința ascultătorilor care îl urmăreau captivați de vraja pe care o degajă în jurul său, ca un catalizator al energiilor spirituale. Când lua microfonul în mână rămâneai fascinat datorită lirismului ce plutea în atmosferă căci relata viață și poezia închisorilor pe care le cunoștea foarte bine, deoarece petrecuse el însuși 13 ani din tinerețea să și suferise alături de mulți dintre autorii lor, la
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]