5,440 matches
-
același registru specific spiritelor, pe care l-am văzut în basmul Florea. Ca și fecioara - floare, ea iese din ipostaza izolantă doar noaptea, pentru a se hrăni. Cea de-a doua circumscriere în dimensiunea arboricolă este o haină de lemn. Menirea ei este să acopere frumusețea și bogăția fetei izgonite, pentru inducerea stării rituale de anulare a identității umane. Un basm din Scheiu de Sus, Dâmbovița, redă, prin antroponimul ales de neofit, abandonul în regnul vegetal: „Și sî roagă fata dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
recoltării magice, asemenea feciorului care percepe solitar glasul cerbului din munte. Ele sunt „singurele care cunosc și stăpânesc tainele vieții obscure, vegetale”, în timp ce feciorii sunt legați de dimensiunea exterioară a lumii. Sărăcirea luncilor prin culesul hiperbolizat („cu brațurile”) are o menire similară aducerii sălbăticiunii legate în sat, fiind un act de ordonare și de preluare din nucleul mitic a energiilor vitale. Atunci când fecioara este nerăbdătoare să obțină florile maritale, planta însăși devine maestru inițiator și o învață așteptarea recompensatoare: „Ea văzu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pătrund în sacru în forma cerbului solar, perechea cinegetică a cornutei fiind rezervată pentru metamorfoza fetei de împărat. La fel ca bourul, cerbul are o funcție psihopompă atestată de toate textele ceremoniale funebre care descriu mortul purtat între coarnele acestuia. Menirea lui de călăuză spre un alt nivel existențial poate fi explicată prin sugestia coarnelor sale impunătoare, care au format credința că „poartă pe cap arborele vieții”. Mai mult chiar, românii consideră că el duce un brad în frunte. Astfel ne
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
visează că trebuie să se ducă la floarea nemaivăzută, „.mîndră flore, da n-o șt’iut-o n’ime că ce fel d’e flore-i” (Mara - Maramureș). Mirarea oștirii fastuoase are aici un echivalent în neputința profană de a înțelege menirea florii. Abia a treia căutare a slujitorului împărătesc este fructuoasă, însă asumarea miresei trebuie făcută de împăratul însuși, singurul care poate strămuta floarea de pe mormânt, printr-un gest de o virilitate violentă: „Pun’e mîna pă iș, amu o, o
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
greșește prin gestul ce încearcă să modifice dubla condiție a perechii speciale. Proba inițiatică ține acum de capacitatea feminină de a purta povara minunii instaurate prin măritiș și, în mod evident, ea nu poate fi conspirată. Deși avertizată asupra greșelii (menirea avertismentului este exact inversă!), fiica nu poate ascunde bucuria de a avea, fie și numai pe timp de noapte, un soț minunat: „Aș, muierea să țină taina! ținu cât ținu și ea, vreo patru zile, și după aia spuse măsi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
debutul procesului inițiatic. Nu orice aversă a umplut luncile de apele germinative și nu doar un răsărit din seria mișcării de rotație a pământului luminează tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în structura frazei într-o relație sintactică de incidență ce vorbește despre același discernământ
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a VI-a și doar 8 în clasa a VII-a. Un deceniu mai târziu școala înregistra un număr de 200 de copii, însciși la toate cele șapte clase 40. Pentru fete, programa prevedea cunoștințe de ordin profesional sau gospodăresc. Menirea guvernării liberale din anii 1922-1926 și 1933-1937 era în opinia Ministrului Educației, C. Angelescu, "unificarea sufletească a viitoarelor generații, formând cetățeni conștienți, cu aceleași tendințe, cu aceleași aspirațiuni, cu aceleași idealuri", crearea unui învățământ modern, care să corespundă nevoilor epocii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași, Facultatea de Farmacie, pe care o absolvă strălucit în anul 1947. Paralel, lucrează la cea mai bună farmacie particulară ieșeană, a distinsului farmacist dr. D. Beceanu, unde deprinde secretele meseriei, dar și menirea reală a farmacistului în slujba sănătății omului, care îi va fi călăuza în activitatea profesională. Se încadrează după absolvire la farmacia dr. D. Beceanu, unde funcționează în anii 1947-1949, după care se transferă la întreprinderea particulară ETAC Iași pentru perioada
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
suflet, cu dăruire, dar și cu bani puțini, însă, așa cum vă spuneam mai devreme, odată ce ai ales această cale (dacă ai făcut-o din pasiune, din vocație), nu te mai gândești la alternative, ci cauți doar să-ți împlinești menirea; îți este imposibil să gândești în termenii, în maniera unui medic sau a unui magistrat, care sunt uneori în situația de a se resemna în fața neputinței de a combate, de a îndrepta ceea ce văd cu claritate că este rău
S? facem din istorie o ?tiin?? vie! () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83587_a_84912]
-
românilor, toate acestea și tot ce deriva din ele erau interzise cunoașterii. Cercetătorii români nu aveau acces în arhivele Ministerului Afacerilor Externe, unde hălăduiau oamenii Anei Pauker și ai lui Mihail Roller, așa-zișii „istorici”, parașutați de la Moscova, care aveau menirea să impună, prin diferite mijloace și metode, tezele și indicațiile staliniste privind istoria României. În aria de probleme de care ne ocupăm au fost impuse și s-au vehiculat în diferite scrieri, mituri ca acestea: -Rusia a fost „ocrotitoarea” dintotdeauna
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
ale regimului sovietic. Ceea ce nu s-a întâmplat. La București, însă, s-a încercat urnirea lucrurilor din loc. Ministrul de Externe Adrian Năstase a constituit, în 1990, o comisie formată din istorici, arhiviști, specialiști de la Banca Națională a României, Ministerul Culturii, a cărei menire era de a cerceta problematica Tezaurului Român expediat la Moscova și de a alcătui o documentație solidă, care să fie pusă la dispoziția Ministerului, în vederea reluării discuțiilor cu partea sovietică. Această comisie a funcționat cu întreruperi până în 2005. Baza documentară
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să fim toți tâmpiți, să ne înșelăm citind poezie română de valoare, scrisă în ultimii 150 de ani Cât de riscantă e implicarea unui scriitor/ artist în viața societății? Cât de necesară e o asemenea implicare? Are arta și o menire civică? Nu-mi este clar de ce scriitorul român nu are stofă de politician sau demnitar de stat, de ce se compromite și nu are clarviziune în funcțiile înalte. Toți o termină prost în funcție, până și Varujan Vosganian, în care eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
23 de ani de la Revoluție s-a făcut prăpăd. Probabil că noile generații, care-i vor moșteni pe acești îmbogățiți pe seama averii statului, vor trăi ca niște profitori aristocrați și vor da lecții de capitalism occidentalilor. Sigur, arta are și menire civică, cum spui, dar. pe cine mai interesează? Scriitorul naiv își răcește gura de pomană (fără să mai fie plătit pentru ce scrie), vocea lui e ignorată. România a intrat într-o fundătură pentru muritorul de rând, nu pentru politicieni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
uneori, mai greu traductibil, ceea ce explică diferențele care apar între valoarea absolută ridicată a unor autori români și valoarea lor de circulație neînsemnată. Mă despart, însă, de îngrijorările care răzbat din întrebările de mai sus, spunând că, în opinia mea, menirea principală a unei literaturi nu este aceea de a fi exportată. Ci de a satisface necesitățile de lectură ale comunității de cultură căreia îi aparține. Marile victorii în deplasare se construiesc prin victoriile mici, dar solide, de acasă. Instituția literară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Partid și Stat. Și nimic nu educă mai bine decât munca, cea care îi transformă pe oameni în militanți activi ai societății. Propaganda capătă, astfel, un rol determinant în procesul de producție, publicațiile uzinei, gazetele de perete, prelegerile activiștilor având menirea să contribuie la triumful definitiv al clasei muncitoare asupra claselor exploatatoare. Însă, angajații nu erau însă simple mașini umane, ci posesori de inteligență cultural-artistică și de trupuri ce trebuiau armonios păstrate prin grija factorilor de decizie de la locul de muncă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sub cerul liber, o mare parte din utilaje. În incinta Atelierelor a funcționat fabrica bucureșteană de armament Wolff. Munca se desfășura în condiții extrem de dificile, mai ales pe vreme de iarnă, iar iarna din 1916-1917 a fost una extrem de grea. Menirea Atelierelor era dublă. Trebuiau să repare materialul rulant și să asigure, după putință, nevoile războiului. Ceferiștii ieșeni au găsit soluții ingenioase pentru adaptarea muniției de război de calibru mare (proiectilele gata încărcate) - de proveniență franceză - la armamentul din dotare, în
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
fie privită drept un concurent serios chiar de către virtouzii branșei. Asociația era implicată și în acțiuni caritabile. „Balul familiar” din 18 februarie a fost organizat cu scopul de a achiziționa noi instrumente pentru fanfară, în timp ce serbarea pomului de Crăciun avea menirea de a aduce bucurie în casele lucrătorilor nevoiași. Fondul de 80 000 lei, strâns din donații (la au contribuit inclusiv Uzinele Reșița și Rezidența Regală a ținutului Prut) a fost folosit pentru cumpărarea de îmbrăcăminte, încălțăminte, dulciuri, care, împreună cu jucăriile
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Trotuș, Hârlău, Tecuci, Ștefănești, Bacău, Cotnari, Piatra Neamț, Bacău, Șchei, Huși), ca puncte strategice și de trecere. Ca și celelalte târguri din Moldova (toate fiind proprietate domnească), Hușii au avut o moșie întinsă în jurul târgului, numită în documente hotarul târgului, având menirea de a asigura hrana locuitorilor. La vest, ocolul domnesc de la Huși se întindea până pe văile Lohanului și ale Crasnei; spre est, ajungea până în satul Pogonești, pe Prut, adică aproape 10 km. Această moșie fiind proprietate domnească, târgoveții aveau dreptul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
intervenit pe lângă nunțiul papal, solicitând ajutorul împăratului Franz-Joseph pentru a numi un episcop care să guverneze o dioceză „formată, în cea mai mare parte, din originari unguri și imperiali”. Fără îndoială, mențiunea originii austriece a populației catolice din Huși avea menirea de a stimula coarda patriotardă a guvernului de la Viena. Vizitând așezarea în 1871, același Berardi raporta că populația catolică era românească, moldovenească - „moldavani”. Totuși episcopul n-a reușit să-și formeze o părere corectă. În raportul întocmit pentru anul precedent
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Cristofor Columb, să încerc să-l înțeleg, să-l "descifrez", pășind pe unde a pășit și el, sau pe unde a visat să pășească. Am avut privilegiul de a fi "de strajă la somnul Patriei", cum frumos definea ci-neva menirea diplomaților, în misiuni per-manente sau temporare în Italia, Spania, Portugalia, Cuba, pe unde a trecut Amiralul, sau Chile, Brazilia, Argentina, Uruguay, Peru, Mexic, unde ecourile faptelor sale nu s-au stins nici acum, dând naștere la vii discuții și dispute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
din sobă, nu dinafara ei. * Dacă lumea nu ar exista, nu aș exista nici eu. * Înțeleptul nu face ce vrea, ci ceea ce poate să facă. * Cruzimea este o reacție emoțională în stare primitivă. * Știm că existăm, dar nu ne cunoaștem menirea. * Dușmanii mei sunt propria mea operă. * Sunt unic numai dacă sunt conștient de aceasta. * Ca om, mă simt umilit de propria condiție. * Cerul e prea mare pentru a ne putea accepta pe toți; pământul e mai îngăduitor. * Negația este rațiunea
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Fiecare unitate corecțională avea o infirmerie și un medic dator să țină un jurnal statistic, făcând o dare se seamă atentă asupra evoluției sănătății internaților. În acest fel, controlul sanitar depista eventualele îmbolnăviri, inclusiv decompensările sau agravările suferințelor psihice preexistente. Menirea așezămintelor pentru copii era de a crește pe micii infractori "sub o disciplină aspră, de a-i deprinde la muncile agricole sau la meșteșugul în legătură cu aceste munci, fiind supuși însă la un regim mai puțin sever decât infractorii majori" (art.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
s-a îmbunătățit în mod constant de la venirea lui Cristos, chiar dacă Imperiul Român se prăbușea. El a inclus la începutul acestei lucrări o curioasă și proeminenta condamnare a eternalismului 10. Aici Orosius susține că "aproape toți oamenii care au avut menirea de a scrie, dintre greci, dar și dintre latini ... doresc orbește să fie adevărat faptul că originea lumii și crearea omenirii sunt fără de început" (2003, 1:10, 1964, p. 5). Deși cel mai recent editor al lucrării susține că acest
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cum s’o favorizăm, avem datoria de a afla, cerceta, gândi, cum să păstrăm cât mai mult, În speranța că acei ce vor urma vor putea mai mult. E, oricum, o activitate mai apropiată esenței omului și, dacă vreți, a menirii, a finalității pentru care natura l’a creat: dezvoltarea spirituală, decât goana după satisfacerea necesităților/servituților sale biologice. Și, ca o extindere/similitudine a principiului conservării biodiversității, strict necesară susținerii evoluției, avem nevoie și de conservarea diversității formelor de frumos
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi mânat la vale câteva pietre. Și, desigur, am s’o mai fac, rugând de iertare. Stânca mă va ierta, căci În schimbul degradării produse În mediul fizic de iscodeala sa, cercetătorul oferă o idee, un concept, o informație, de fapt menirea vieții umane. Cea de astăzi e că omul, deși atât de Încrezător În puterile sale, e mic În fața forțelor naturii, mai mult, nu poate fi decât o unealtă a ei. Chiar de-ar vrea, nu poate conserva ceea ce Însăși natura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]