5,818 matches
-
sau religie. MINISTERUL DE RĂSBOI A APROBAT URMĂTOARELE: II. - REÎNSCRIEREA în controalele armatei a tuturor evreilor de orice grad (ofițeri și subofițeri de rezervă, maeștrii și submaeștri militari de rezervă, gagiști militari de rezervă, precum și trupa din complectare, rezervă și miliții), care au fost șterși din controale, pe baza art. I și II din Decretul Lege relativ la statutul militar al evreilor Nr. 3984 din 4 Decemvrie 1940. Toți cei de mai sus se reînscriu în controalele unităților cărora au aparținut până în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Nr.464/8c Numele - Tacu Alexandru Mălin (...), Data morții - 1986, decembrie, 22 - ora 1 Unde a Murit - Spitalul clinic nr. 3, Iasi Autopsiat: dr. Pandele Demetra. Concluzii : Comă cerebrală Hematom intracerebral. Leucemie. CERTIFICAT AUTOPSIE Nr. ...? Data - 26. 012/81986 CĂTRE Miliția municipiului Iași Biroul judiciar In baza adresei dvs FN din 22 aXIIa 1986 am efectuat pe data de 23 -12-1986 autopsia cadavrului TACU ALEXANDRU MĂLIN de 17 ani, din Iași strada Al. Grigore Ghica Vodă nr. 43, care a DECEDAT
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
6 , 8 și 9 decembrie ’89 am fost vizitat la Biblioteca tehnică de Dumitru Rășcanu (Ilarie) , de la Financiar , Vasile Vicol și Gheorghe Pop ingineri la ICPUMP, să-mi fantazeze perspectiva “14 decembrie” din Piața Unirii , să-mi vorbească despre solidarizarea miliției cu demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc , mai insistent în ziua de 8 . Vorbeau cu glas tare ca la birt . În bibliotecă, simulau spicuiri de noțiuni la raft o echipă de securiști
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pus să semnez din nou fișa de predare - primire, să mă desbrac de hainele vărgate, etc (rahat!) M-am îmbrăcat și am fost condus la parter . Când să ies prin ușa dinspre curtea interioară , un milițian tânăr, (ce căutați la miliție domnule?) mă bate pe spate admirativ : n-ați luptat în zadar! Nu înțelegeam nimic . Deși îl întrebasem pe milițianul care m-a scos din curtea închisorii, acesta a refuzat să -.mi dea explicații, mă liniștea că totu-i în regulă
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Eclipsa (1997) a apărut și în limba germană (1999). Subiectul cărților lui G. îl constituie experiența proprie, dominată de cutremurătorul episod al supraviețuirii după masacrul de la închisoarea din Râbnița, organizat de autoritățile militare germane (și săvârșit efectiv de membrii unei „miliții” calmâce pronaziste) în condițiile retragerii în fața înaintării trupelor sovietice. Deținuții - localnici și evrei comuniști din România -, siliți să îngenuncheze în celule, au fost omorâți prin împușcare cu revolverul, noaptea, în grabă, la lumina săracă a unui felinar de vânt. Câțiva
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
de boier scăpătat, orfan la opt ani, autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Filarmonice (1833). Făcându-se ecoul nemulțumirii generale, el redactează în 1843 un memoriu prin care demasca abuzurile săvârșite de fanarioți (Neamului românesc, prea plecată plângere
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
controlul asupra întregii populații, inclusiv asupra celor apropiați. Supremația Partidului era asigurată de politica de cadre 6, de directivele de partid, și de planificarea centralizată 1. Mai ales în Bărăgan. 2. Nu se cunoaște numărul persoanelor ucise de grăniceri sau miliție în momentul în care încercau să fugă peste granițele țării. 3. „Sub acest regim, ce nega sistematic libertatea și drepturile fundamentale ale omului, orice exprimare a nemulțumirii era considerată politică și «antistatală». Conducătorii foloseau persecuția pentru a arunca societatea în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Europa Liberă (Deletant, 2001, p. 209). 3. Datele descoperite după 1989 atestă într-un singur județ al țării o proporție de 1/30 a informatorilor în rândurile populației. Proporția se schimbă, în defavoarea cetățenilor, dacă se ia în calcul și poliția (miliția) cu sistemul ei de informatori. Pe de altă parte, cum majoritatea populației locuia în blocuri, administratorii de bloc erau cu toții informatori (Kligman, 2000). Descoperirea cea mai dramatică însă a fost numărul mare de copii (98) cu vârstele între 9 și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
elevilor erau strict controlate zilnic. Dar periodic, se făceau razii, pe străzi, în localuri, în care erau prinși tinerii cu părul lung sau tinerele cu fuste scurte sau îmbrăcate indecent. Uneori, aceste razii se terminau cu bătăi serioase aplicate de miliție tinerilor considerați „recalcitranți”(Chirot, 1978). în condițiile de viață cotidiană tot mai severe, numărul celor care încercau să părăsească clandestin țara era tot mai mare. Arhivele Judecătoriei din Timișoara înregistrează între 1980 și 1989 o creștere constantă a numărului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Munca. Vocația în viața publică În 1858, Bolliac se plângea de reaua întrebuințare a talentelor și a capacităților în spațiul public: Ne vine un tânăr care a învățat matematicile - e bun de procuror la divan. A ieșit un militar din miliție, - e bun de judecător la Comerciu. Ne-a venit un pictor, - e bun de polițar". În aceeași ordine, denunța și neclaritatea denumirilor profesionale: " S-a distins un inginer în meseria lui, - îl poroclim pitar (jimblar); s-a distins un medic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din arestul Securității, hrană, îmbrăcăminte, odihnă. Desigur, poate cea mai dură experiență prin care au trecut foștii deținuți politici a fost ancheta efectuată în sediile Securității. După cum am afirmat deja, Securitatea, adică poliția politică, înlocuia nu numai organul de anchetă, Miliția și Procuratura, ci și organele de judecată, judecătorii Tribunalului. Cel mai adesea, cel care era arestat și intra în anchetă era deja condamnat, scopul anchetei fiind doar acela de a induce frica prin tortură, de a stabili mărimea pedepselor și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu-l acceptă oamenii, trebuie schimbat. La data de cutare o să apară un avion pe cer care va lăsa o dâră de fum într-o formă anumită. În momentul în care veți vedea acea dâră, treceți la acțiune: arestați securitate, miliție, politruci, tot, băgați la beci! Nu omorâți niciunul, nu-i bateți, că avem noi grijă de ei". Așa a și fost: în două ore toată securitatea și poliția erau băgați la beci, așa o acțiune au avut oamenii! Toți cei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
primea un telefon că cineva a fost arestat, el lua imediat legătura cu Europa Liberă și cu niște organizații care se ocupau cu monitorizarea dizidenților. Acestea puneau presiune pe instituțiile noastre. Și la vremea aceea erau niște presiuni nemaipomenite asupra Miliției și Securității ca să nu mai facă ceea ce făcuseră. Pentru că toți cei care au fost arestați și au făcut detenție ani întregi, în marea lor majoritate, au fost arestați pe vremea regimului lui Dej. După ce a venit la putere Ceaușescu nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
meu fiind imediat după ușă - ce credeți? În patul celălalt stătea tolănit un individ. Am salutat și am avut o discuție foarte scurtă. Ceea ce a urmat m-a condus la concluzia că securiștii nu erau ei prea deștepți. Securitatea și Miliția au avut succes dar nu mulțumită inteligenței lucrătorilor de acolo, ci mai curând prin denunțurile informatorilor care le livrau informațiile necesare: că, de exemplu, Popescu Vasile a spus, a făcut, vrea să plece, vrea să facă etc. Informatorii ăștia erau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
voiau să fure cărți, ar fi plecat în pijamale din pat? Pentru că țin minte că a apărut în presa de atunci ceva de genul: un grup de infractori care au vrut să devasteze librăria Cartea Rusă a fost somat de către Miliție și nesupunându-se la somație milițianul a fost obligat să deschidă focul asupra lui. Unde sunt acum cei care au rămas fără tată, fără mamă, soții fără soți, distruși toți? Unde sunt cei care au murit și cei cărora le-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vreo 5 camere. În prima cameră de la stradă locuiau ofițeri ruși, că era o cameră rechiziționată de ruși. C. I.: Mi-ați spus că în Râmnicu Sărat erau 400 de familii de deportați politici. R. R.: Știam de asta de la Miliție, că mama era nevoită să se ducă mereu acolo să fie luată în evidență că n-a părăsit localitatea. Mama îi știa pe toți după tabel. Răzvan Teodorescu, Greceanu, se întâlneau săptămânal la Miliție să fie luați în evidență. Și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
R. R.: Știam de asta de la Miliție, că mama era nevoită să se ducă mereu acolo să fie luată în evidență că n-a părăsit localitatea. Mama îi știa pe toți după tabel. Răzvan Teodorescu, Greceanu, se întâlneau săptămânal la Miliție să fie luați în evidență. Și, a propos de Greceanu: când veneau sărbătorile, noi nu primeam nimic. În deportare, o familie sau două aveau copii în afară de noi. Mama n-a vrut să ne pună în legătură cu acei copii, că aș fi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
-mi dea și mie. Și ce anume a putut strânge acest Greceanu: un coș de mere ionatan și vreo câteva kilograme de bomboane. S-a dus sora mea cea mai mare, Lucica, că fusesem anunțați de duminică la apelul de la Miliție unde să-l căutăm pe Greceanu. Și a venit sora mea cu 4 bomboane și două mere ionatane. Ăsta a fost cadoul meu. Le-am mâncat cu lacrimi pe cele două bomboane. Toți ceilalți copii primeau cadouri, se duceau cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
că avea copii mulți și odată a venit cu jumătate de ladă de marmeladă, altădată venea cu câte o bucată de săpun. Era singură, n-avea bărbat. În rest, mama îi cunoștea pe toți deportații politici, că se întâlneau la Miliție la apel. Dar mama nu a vrut să intrăm în legături cu niciunii, nu știu de ce. Mama se întâlnea cu ei și stătea de vorbă acolo. De exemplu, era mama lui Agarici, a aviatorului celebru, care îi spunea că feciorul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
4-5 luni. Sora asta a mea n-a stat mult în domiciliu forțat, că după vreo câțiva ani a reușit să fugă și să ajungă la Brașov. C. I.: Obligația deportatului politic era să se prezinte odată pe săptămână la Miliția locală... R. R.: Numai mama era obligată să se prezinte. Nu și copiii. Dacă mama nu se prezenta într-o săptămână la Miliție în ziua prevăzută, imediat veneau a doua zi și o căutau. O căutau imediat! Cei care încercau
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să ajungă la Brașov. C. I.: Obligația deportatului politic era să se prezinte odată pe săptămână la Miliția locală... R. R.: Numai mama era obligată să se prezinte. Nu și copiii. Dacă mama nu se prezenta într-o săptămână la Miliție în ziua prevăzută, imediat veneau a doua zi și o căutau. O căutau imediat! Cei care încercau să fugă și erau prinși erau bătuți și băgați la închisoare. Astfel, toți știau de frică și nu încerca nimeni nimic în primii
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vreo cunoștință. Tragedia mare a fost atunci când bunica, fiind angajată la cel cu daracul, acela a băgat mâna și a furat lână. Nu fura de nevoie, că și nevasta lui lucra la fabrica de țigări. Când s-a depistat furtul, miliția s-a dus la el acasă și au făcut percheziție. De la el au venit și la noi acasă. Soțul mătușii mele, fost plutonier adjutant, îi cunoștea pe milițienii care veniseră să ne aresteze. Mama a început să plângă, milițienii au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după moartea lui Stalin, situația familiei dumneavostră s-a îmbunătățit în vreun fel? Ați început să aveți de muncă? Ce anume a însemnat pentru existența dumneavoastră această domolire a regimului? R. R.: Mama s-a dus în continuare săptămânal la Miliție. Dar securiștii au spus să ne dea o derogare și i-au propus mamei să ne mutăm la Iași. I-au dat o hârtie la mână mamei să se prezinte la miliția din Iași. Dar mama a zis că nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mama s-a dus în continuare săptămânal la Miliție. Dar securiștii au spus să ne dea o derogare și i-au propus mamei să ne mutăm la Iași. I-au dat o hârtie la mână mamei să se prezinte la miliția din Iași. Dar mama a zis că nu cunoaștem pe nimeni la Iași și nu a acceptat și am rămas la Râmnicu Sărat. Dar tot nu ne-am putut angaja. Nici vorbă de angajare! Pe parcursul a zece ani cât am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
muncești. Că dacă te prindeau că ai plecat din localitate te arestau imediat, bătaie ca la hoți și nu-ți mai trebuia. Pe unul care a încercat să fugă de mai multe ori l-au prins, l-au bătut la Miliție până l-au omorât. Familia din care făcea parte se numea Constantinescu. Când au venit securiștii să-i ridice pentru deportare, tatăl și cu cei doi fii aveau arme și i-au ținut numai în focuri de armă pe securiști
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]