4,743 matches
-
la lit. a) și d)". 226 Art. 6 din L.S.C. prevede că " Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înșelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, pentru infracțiunile prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare, pentru infracțiunile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ține de natura noastră. Precum Edmund din Regele Lear, supraeul ne interzice să facem "răspunzători de nenorocirile noastre Soarele, Luna și stelele; ca și cum am fi nelegiuiți de nevoie, imbecili în urma mișcărilor cerului, ticăloși, hoți și trădători în urma reașezării sferelor, bețivi, mincinoși și adulteri din cauza supunerii nesmintite față de influența planetelor și vinovați de toate ca urmare a cruzimii zeilor. Ce admirabil subterfugiu pentru omul cu suflet de curvă: împovărează stelele cu instinctele de țap". Acel om care refuză să escaladeze versantul abrupt
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Kamenev, Zinoviev și alții) au cunoscut închisoarea, exilul, unii au fost torturați. În fața judecătorilor țariști deveniseră acuzatori înverșunați, transformînd procesul juridic în proces politic. Denunțîndu-se, nu aveau speranța că vor obține clemența acuzatorilor lor. Știau că fuseseră denunțați în mod mincinos. Fuseseră arestați fără să fi făcut nimic rău. Iar de la începutul și pînă la sfîrșitul procesului, nici ei înșiși, nici nimeni altcineva nu pune o întrebare evidentă: care este vinovăția acestor veterani ai revoluției? La fel natura și formarea tribunalului
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1986, 21; Corin Braga, „De-a lungul fluviului”, TR, 1986, 36; Vasile Chifor, Fascinația povestirii, VR, 1987, 1; Holban, Profiluri, 398-401; Mircea Popa, Ferestrele realului, LCF, 1989, 9; Marian Papahagi, Cartea ca o oglindă, TR, 1989, 10; Ioan Holban, Oglinda mincinoasă, CRC, 1989, 11; Mircea Muthu, Meșterul de oglinzi, VR, 1989, 5; Simion, Scriitori, IV, 702-713; Spiridon, Melancolia, 325-335; Vlad, Lect. prozei, 283-287; Dan Silviu Boerescu, În căutarea romanului, LCF, 1992, 1; Țeposu, Istoria, 144-145; Petraș, Lit. rom., 89-93; Alex. Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289523_a_290852]
-
de tainicul lui legământ politic. Dacă vreunul îl provoca, îi răspundea cu un surâs, se referea la subiect schițând cu mâna o linie, după care renunța la orice replică. În câteva săptămâni, pentru a face praf acel atac "nefast și mincinos, lipsit de conținut", a scris opt volume. Polemizase și pusese la punct, iar pentru asta nu cruțase niciun sistem de gândire, tocmai pentru a evita ca un individ ca acel Marta să recurgăl la raționamente construite pe supoziții și opinii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și de șiret, oricât vei ști să ticluiești și să sulemenești minciuna - ea rămâne tot minciună. Vei Înșela pe un om, o generație, două - dar timpul... pe el nu-l vei Înșela.” (Al. Vlahuță) Cine se laudă că nu e mincinos trebuie crezut numai pe jumătate. Cine e sincer nu simte nevoia să spună lucrul acesta.) „Minciuna este grosolănia oamenilor prefăcuți.” (Vauvenargues) Mincinosul bănuiește pe toată lumea. (Aceasta este una dintre pedepsele lui.) „Mincinosul nu câștigă alt lucru decât acela de a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unii filosofi). Μ Iată un aspect frecvent de iluzie intelectuală: una e dorința de a crede că știi ceea ce afirmi, și alta e să știi, Într-adevăr, ceea ce afirmi că știi. Μ O memorie neguvernată de morală este un martor mincinos. Μ Gândirea nu este decât un instrument În „mâna” unei atitudini sau motivații mai mult sau mai puțin morale: ea poate fi, de exemplu, silită să aducă argumente justificatoare pentru realizarea unei crime sau, dimpotrivă, pentru salvarea prin sacrificiu de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
măcar din când În când, un simț al măsurii: un exces de ofertă, manifestat Încontinuu sau Într-un moment nepotrivit, poate crea repulsie. Μ Marile iubiri nu sunt frauduloase; doar În cele mici partenerii se complac În schimburi de replici mincinoase; de obicei, cel care admite compromisurile sau trădările În propria-i judecată le admite și În iubire. Μ Acea iubire este spiritualizată, care a devenit demnă de ea Însăși. Μ Certurile sunt caracteristice iubirilor egoiste, În care fiecare dintre Îndrăgostiți
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ipocrizii pe care conveniențele sociale au impus-o, considerând-o absolut necesară pentru Întreținerea relațiilor sociale. Μ „Cuvintele ne pot minți, faptele nu.” Adevărul exprimat de acest aforism este totuși relativ. Sunt și fapte derutante, false, care, izvorând din intenții mincinoase sau ipocrite, lasă impresia unor acte cinstite, altruiste, dar care În realitate provoacă ceva rău (de exemplu, multe din Îngrijirile, aparent sincere, realizate la capul bolnavului nu au făcut decât să scurteze treptat viața acestuia). Μ Moralitatea este acea șansă
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a recunoscut că văzuse filmul lui Lawrence Olivier, dar a repetat cu Încăpățânare că n-a citit piesa În viața lui. Bineînțeles că nu l-a crezut nimeni, ceea ce l-a Înfuriat la culme. Ne-a Întrebat dacă-l socotim mincinos, iar Sy a lăsat să se Înțeleagă că da. Drept pentru care, Howard a sărit În sus și a vrut neapărat să jure pe Biblie că nu citise Hamlet. Sy și-a cerut iertare printre dinți, fiindcă se Îndoise de
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
directă pe care autoficțiunea o cere: dintr-o nevoie compensatorie care ține atît de ceea ce autorii Înțeleg prin rostul literaturii, cît și de supunerea la ceea ce cititorul așteaptă de la literatură. Primii știu că oglinda plimbată odinioară pe marginea drumului e mincinoasă dacă În cadrul ei apare altceva/altcineva decît cel care o plimbă, dar știu și că astăzi eu poate fi orice/oricine. Cititorii, dezvrăjiți, confirmă prudența primilor, dar acceptă orice convenție care le-ar mai garanta posibilitatea de a-și pune
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
se află dintoteauna În fața unei Încercări capitale: nu-i ajunge să confecționeze o formă “după chipul și asemănarea sa”, mai trebuie să-i insufle viață. Azi, Însă, contează mai puțin forma, prevalează suflul. și Întotdeauna a fost așa, deși anii mincinoși ai științei literaturii au Încercat să oblitereze o evidență pentru a-și aduce obolul la nașterea omului nou. Scriitorul va fi apreciat de contemporani În măsura În care varianta de adevăr pe care năzuiește să o exprime corespunde celei În curs. SÎntem În
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
și moarte” (Aliette Armel, “Volodine, écrivain post-exotique”, Magazine littéraire, martie 1998). Dacă dialogurile sacadate și obscure semnifică o lume dezintegrată, nu e mai puțin adevărat că, din punct de vedere politic, discursurile frînte și detracate sugerează păbușirea Încrederii În coerența mincinoasă a ideologiilor de tot felul. Romanele lui Volodine sunt și niște necroloage ale războiului rece. Ultima carte publicată de romancierul francez continuă linia post-exotismului scriptural anterior: Les Anges mineurs (Micii Îngeri, 1999) este o colecție de patruzeci și nouă de
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că o a treia persoană, pitită prin apropiere, este și ea martora involuntară a acestor ipocrite dialoguri conjugale. „Suprainformația” spectatorului generează, neîndoielnic, comicul scenei, căci acestuia îi e dat să vadă un adevărat balet de scuze, de prefăcătorii, de drăgălășenii mincinoase menite să ascundă un adevăr pe care îl cunoaște. În comedie, ceea ce ține, de obicei, de un dispozitiv de supraveghere elaborat cu grijă, se încropește la repezeală și fără nici un scop explicit. Supravegherea funcționează aici pe baza unui „triunghi” aparent
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
existența. A supraveghea - iată calea cea mai sigură spre străfundurile tainice ale ființei supravegheate, spoliată astfel până și de secretele ei cel mai bine păzite. Fiindcă omul, nu-i așa, disimulează, pentru că e fățarnic și se ascunde în spatele unei aparențe mincinoase, el trebuie supravegheat necontenit, vânat în cele mai intime refugii, „despuiat” sistematic de tot ceea ce îi aparține, și asta prin orice mijloace. Ia-o pe drumuri lăturalnice ca să ajungi în centru: deviza oricărei supravegheri! Politica, aidoma teatrului - unde regăsim mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
începe a se renunța la principiul sacrosanct al reprezentării, care constă în fabricarea dublului unui obiect definit pentru a-l oferi cupidității publicului. 2. Expresia publicitară În timp ce instrumentul se desăvîrșește, el pierde din calitatea de reprezentare: informația discursivă (adevărată sau mincinoasă, puțin contează aici) cedează în fața imaginii și a mînuirii sale. O meserie se creează, cea a fabricantului de imagini, de sloganuri (un fel de ilustrare prin limbaj a forței imaginii: cuvîntul ilustrează imaginea), de logosuri. El cîștigă în capacitatea de
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Barbu, este,de fapt evocarea unui spațiu familiar poetului, întărit de-altfel de invocarea de nume ale câmpiei natale, Frecăței, Cotarca, Vădeni: "De acolo sunt eu plocon/ elevul G. A. Ion care a scris Zoosophia cu parigoria/ mare comedie mai mincinos cine nu crede". Legendele și miturile sunt fixate într-un spațiu bogat, prilej de admirație și elogiu: "la soare/ s-au dat cu multă vărsare/ boc,/ boca,/ bocna,/ ciocanele la Târgul-Ocna". În ciuda materialului lingvistic supraaglomerat, poetul sensibilizează ideea: "Din toate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mi-am dat seama că nu făceau decât să-l acopere pe chiulangiu: cu toții îmi evitau privirea, stăteau cu ochii ușor plecați, de parcă n-ar fi îndrăznit să mă mintă în față... Managerul pieței a bâiguit niște explicații penibile - alt mincinos, și el îmi evita privirea -, dar a intervenit numărul trei, care a fost un domn: nu s-a holbat prea mult la sânii mei și m-a invitat la o cafenea din apropiere ca să-i expun cazul... Invitația, formulată pe
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
După cum vă spuneam, negustorii de la piață folosesc preceptele comerțului civilizat în mod involuntar sau, în cazurile fericite, copiază modele comerciale occidentale de succes, văzute pe la televizor. În privința promovării, ei folosesc exclusiv mesajele strigate și sampling-ul: - strigături - sunt de cele mai multe ori mincinoase, iar argumentele folosite, puerile. „Luați, coniță, că-i ultimele două legături, să plec și io acasă“ e un exemplu pe care-l veți întâlni frecvent. Mi s-a făcut mie odată milă de un bătrân, vindea niște chestii lunguiețe și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Mihai. Contez și sperez ca la primăvară veți rămînea cu toții mirați de minunea ce a făcut dr. Isac cu el"289. Față de aceste declarații ale Harietei, știrile publicate de Scipione Bădescu, joi, 1 octombrie din același an, se dovedesc iar mincinoase: "Corpul său e un adevărat putregaiu. Rănile ce-i acoperiseră tot corpul și care au dispărut momentan sub influ ența curei suportată la Hall, s-au redeschis din nou și încă cu mai multă furie, ca mai înainte. Nenorocitul e
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
întoarcerii la "inocența" pierdută. Față de "moravurile corupte ale acestui timp, în opoziție cu aroganța glumelor mondene apreciate de secolul care se încheiase, se face apel la vorbe și gînduri serioase, la rigoarea ținutei și a comportamentului. În contradicție cu complicațiile mincinoase ale societății actuale se află, într-un fel mai general, și "simplitatea" armonioasă a inimilor cărora se speră a le fi restabilit definitiv pulsul precipitat. Așa cum se exprimă ele la sfirșitul secolul al XVIII-lea și la începutul secolului următor
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
a fost publicat în 1946 în Les lettres françaises și care purta un titlu fără drept de apel: Europa nu mai există. Fusesem un membru al Rezistenței și eram pe-atunci comunist. Pentru mine, pentru noi, Europa era un cuvînt mincinos. Mă împotrivisem "noii Europe" a lui Hitler. Pentru mine, bătrîna Europă era leagănul imperialismului și dominației mai curînd decît al democrației și libertății. În discursul despre umanism, rațiune și democrația europeană nu vedeam un adevăr, ci o minciună: brutalitatea înfricoșătoare
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
un adevăr de netăgăduit în acest mit, Europa rămîne în schimb mutilată, falsă pînă și în această mutilare, căci amputează acel adevăr contrar care este inseparabil de ea. Caracterul său euforic și satisfăcut de sine îl transformă într-un adevăr mincinos. Cum scria cu multă îndreptățire Jean-Baptiste Duroselle, "cînd mi se spune că Europa este patria dreptului, îmi vine în minte arbitrarul; că este patria demnității umane, mă gîndesc la rasism; că este patria rațiunii, mă gîndesc la reveria romantică. Și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Blandine*, propriile Ioane d'Arc, însă nu ar putea nici să producă indivizi precum Torquemada sau Loyola. Pentru Europa dominatoare și hegemonică a secolului trecut, Umanismul, Știința și Rațiunea țineau loc de Mesia. Însă adevărurile Umanismului, Rațiunii și Științei deveneau mincinoase în clipa în care deveneau mesianice. De aceea trebuie să salvgardăm umanismul, știința și rațiunea retrăgîndu-le orice misiune sau funcție mesianică. Europa nu are un Mesia, și nici nu trebuie să aibă. Însă ea ar putea, ar trebui să-și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vor crea ceea ce ne va plăcea nouă după programul expus mai sus. Cu presa vom proceda în felul următor. Ce rol joacă acum presa? Ea servește spre a înflăcăra pasiunile sau spre a întreține egoismele partidelor. Ea este zadarnică, nedreaptă, mincinoasă și majoritatea oamenilor nu înțeleg la ce servește. Noi o vom înșeua și îi vom pune frâne tari, vom face la fel și pentru celelalte lucrări imprimate, căci ce near servi să ne scăpăm de presă, dacă ar trebui să
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]