KorAP: Find »[drukola/base=mitic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...178 179 180 ...214 >

5,342 matches

Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653

cu ajutorul analizei produsului ei cel mai autentic: Divinitatea. Dar, din cauză că analiza completă a acestui simbol prezent în toate miturile depășește de departe cadrul unei singure lucrări, vom fi obligați să ne limităm la analiza simbolului în care culminează întreaga simbolizare mitică și expresia simbolică a moralei: simbolul "Dumnezeului unic". Toate epocile culturale, încă din cele mai vechi timpuri, s-au concentrat asupra simbolului "Divinității". Valorile morale au fost întotdeauna concepute în raport cu acest simbol. Declinul culturilor, adică deprecierea valorilor morale, a avut

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
cele mai vechi timpuri, s-au concentrat asupra simbolului "Divinității". Valorile morale au fost întotdeauna concepute în raport cu acest simbol. Declinul culturilor, adică deprecierea valorilor morale, a avut tot timpul aceeași cauză: tendința dogmatizantă de a elimina profunzimea simbolică a imaginii mitice, trasformînd-o într-o simplă realitate, ceea ce a constituit cauza ambivalenței dintre credință și îndoială. În culturile antice, simbolizarea implica divinități multiple, în zilele noastre, cultura se bazează pe mitul creștin, în care simbolismul reprezentat de "Dumnezeu" este concentrat în trei

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
supraconștientul, o înlocuiește cu "supraeul", care este după părerea lui rigid, ipocrit și moralizant. Ceea ce Freud numește "supra-eu" nu este însă în realitate decît un sub-eu: culpabilitatea convențională față de regulile jocului social. Înțelegerea funcționării motivante intime și metoda descifrării preștiinței mitice sînt bazate în întregime pe distincția netă dintre culpabilitatea autentică a supraconștientului și cea convențională. Departe de a constitui o instanță psihică, aceasta din urmă nu este decît produsul tabuurilor de origine socială. Conform teoriei pansexuale a lui Freud, tabuurile

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
IAR "A REFULA" A DISTRUGE ARMONIA, A REFULA CU AJUTORUL FALSEI AUTO-JUSTIFICĂRI VANITOASE ANGOASA CULPABILĂ A SUPRACONȘTIENTULUI, avertisment salutar legat de motivațiile perverse în vederea împiedicării realizării lor. Aceste definiții și constatări prealabile se află în acord perfect cu simbolismul mitologiilor. Divinitățile mitice reprezintă forțele armonizante ale supraconștiinței. Forțele subconștientului care distrug armonia și deformările "monstruoase" ale psihopatiilor, consecințe ale rătăcirilor spiritului, sînt simbolizate de monștrii și demonii cu care eroii (simboluri ale omului esențial combativ) ar trebui să lupte. Cea mai mare

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ale supraconștiinței. Forțele subconștientului care distrug armonia și deformările "monstruoase" ale psihopatiilor, consecințe ale rătăcirilor spiritului, sînt simbolizate de monștrii și demonii cu care eroii (simboluri ale omului esențial combativ) ar trebui să lupte. Cea mai mare parte a eroilor mitici, insuficient ajutați de divinități (insuficient înarmați de forțele supraconștiente), pier în lupta împotriva tentațiilor subconștiente, ceea ce reprezintă simbolic veridicitatea situației reale a omului aflat în fața propriilor lui conflicte intrapsihice. În loc să analizeze simbolul lui "Dumnezeu"(ceea ce ar fi imposibil pornind de la

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
între un Dumnezeu semnificativ din punct de vedere simbolic și un dumnezeu fără semnificație profundă din punct de vedere simbolic nu constituie deci ceva ambiguu. Ca să evităm această opțiune necesară, impusă de faptul că divinitatea este înainte de toate o figură mitică, ar trebui să putem explica originea certitudinii existenței unui dumnezeu nu veritabil ca simbol, ci personificat sub aspect antropomorfic. O revelație? Răspunsul este de necombătut pentru că nu poate fi verificat. Din nefericire, el deschide inevitabil calea unei noi alternative, de

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
Numai că scepticismul, demolatorul vechilor divinități, se străduiește deja din răsputeri să-i rezerve lui Dumnezeu soarta divinităților multiple. Acesta a fost în toate timpurile riposta la greșeala implicată în credința convențională. Istoria culturilor se limitează la procesul creării imaginilor mitice, al dogmatizării și al distrugerii acestora de către scepticism. Cu toate acestea, dacă pe vremuri adevărul psihologic a îmbrăcat întotdeauna o formă nouă de expresie simbolică pentru a crea o nouă cultură, nu trebuie să excludem faptul că într-un viitor

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ar putea permite să demonstreze că un singur simbol și, cu atît mai mult, simbolul central al "divinității", conține un sens ascuns pătruns de o deschidere psihologică profundă, nu ar deveni în cel mai înalt grad plauzibil faptul că simbolurile mitice au o semnificație psihologică legată de cea a simbolului "divinității"? Miturile păgîne vorbesc deja despre divinități care se transformă în oameni și despre oameni care sînt fii ai divinităților. Aceste ființe fabuloase, pe jumătate divinități, pe jumătate oameni (expresia posibilității

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
trebuie să recunoaștem că toate pasajele ilogice ar putea fi simboluri. Cea mai ilogică dintre nenumăratele ilogisme ale textelor este imaginea unui dumnezeu personal. Nimic nu este mai uimitor, mai demn de atenție decît aceste fabulații cu aspect absurd, imaginile mitice, dar care și-au păstrat pînă în zilele noastre influența supraconștient formatoare asupra sufletului omenesc și care, chiar dacă ea se manifestă într-o manieră deformată și superstițioasă, țin încă piept scepticismului epocii științifice. Influența aceasta persistentă asupra sufletului nu incită

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
ființei lui, el a dat un răspuns din adîncul sufletului său abia desprins de natură; iar natura i-a răspuns în el însuși. E dificil să ne închipuim ce lucruri vii au constituit pentru cei din vechime figuri și imagini mitice. Nu numai că ei le datorau întreaga lor viață culturală, dar tot în jurul miturilor luau naștere și se grupau toate manifestările vieții cotidiene, moravurile, obiceiurile și chiar și uzanțele și manevrele legate de muncă. De asemenea, decît să admitem absurditatea

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
cercetare, însăși credinta este un fenomen psihic, deci o problemă psihologică. Efortul de a găsi o soluție acestei probleme trebuie să fie depus cu maximum de obiectivitate, el neputînd fi judecat decît conform valorii sale științifice. Cercetarea pornește de la creațiile mitice, a căror încununare este mitul creștin; baza credinței epocii noastre este explicația speculativă a acestui mit. Nimic nu ar fi fost mai de dorit decît capacitatea de a sesiza concordanța dintre traducerea psihologică și explicația teologică, în absența acesteia nu

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
mediul înconjurător, insuficient ținută în frîu de inventivitatea intelectuală. Animismul premitic se caracterizează prin încercarea de a învinge pericolele din mediul ambiant grație unei implorări primitiv religioase și magice. Etapele acestei evoluții vor fi studiate amănunțit pe parcursul acestui studiu. Epoca mitică se caracterizează prin faptul că lupta contra spaimei esențiale se eliberează din ce în ce mai mult de cea împotriva spaimei față de mediul înconjurător, căpătînd o importanță proprie. Problema mitică sensul ascuns al miturilor este formată din spaima față de necunoscutul esențial și din efortul

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
religioase și magice. Etapele acestei evoluții vor fi studiate amănunțit pe parcursul acestui studiu. Epoca mitică se caracterizează prin faptul că lupta contra spaimei esențiale se eliberează din ce în ce mai mult de cea împotriva spaimei față de mediul înconjurător, căpătînd o importanță proprie. Problema mitică sensul ascuns al miturilor este formată din spaima față de necunoscutul esențial și din efortul de a o învinge. Din evidența misterului vieții și al morții nu decurge nici o explicație exactă, ci numai sentimentul cel mai profund care poate anima ființa

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
pierdere care constituie cauza esențială a tuturor deformărilor nesănătoase ale vieții. Dar ființa umană poate învinge spaima esențială sublimînd-o, încorprînd-o în fantezie, ceea nu s-a putut realiza primitiv decît prin intermediul unei imaginații cu caracter simbolizant. Acest efort rațional efortul mitic este posibil în ciuda caracterului inexplicabil al misterului în sine, deoarece acesta nu este un mister pur și simplu, ci misterul existenței. Întreaga existență, inclusiv viața, este expresia lui manifestă, imaginea aparentă, de unde rezultă că prin funcția imaginativă și simbolizantă asupra

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
cu ajutorul modurilor de existență. Dar această imagine nu este decît comparativă; cu toate ca este veridică, ea nu este reală și nu are decît o semnificație simbolică. Dovada istorică a formei supraconștient obiective a imaginației este furnizată de faptul că toate creațiile mitice ale popoarelor care posedă o cultură elevată simbolizează diversitatea raporturilor motivările dintre om și divinități, simboluri ale profunzimii misterioase a vieții reale, în funcție de aspectul lor exterior imaginat, miturile sînt adesea foarte diferite, dar întotdeauna identice în sensul lor ascuns. Toate

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
imagini. Misterul esențial inexplicabil "esența" misterioasă a vieții, dacă-i putem spune așa este cel care, suferind o transpunere pe plan imaginativ, reprezentată sub forma unei imagini pur simbolice, a fost numit în toate timpurile "Divinul". Pentru a înțelege procedeul mitic în lumina întregii lui consecințe inevitabile, lipsit de orice element speculativ, este important să-i urmărim evoluția pas cu pas. Transpusă pe plan mitic, problema esențială se prezintă sub forma unei întrebări referitoare la originea deloc reflexivă, ci pur emotivă

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
forma unei imagini pur simbolice, a fost numit în toate timpurile "Divinul". Pentru a înțelege procedeul mitic în lumina întregii lui consecințe inevitabile, lipsit de orice element speculativ, este important să-i urmărim evoluția pas cu pas. Transpusă pe plan mitic, problema esențială se prezintă sub forma unei întrebări referitoare la originea deloc reflexivă, ci pur emotivă: Cine a creat lumea și viața?" "Cine" din întrebare conține deja antropomorfismul personificant. Răspunsul, el însuși pur emotiv, nu va putea fi decît o

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
tot dreptul să inventeze un nume; el este numit în toate mitologiile "divinitate creatoare": Vișnu în India, Uranus la greci, Iahve la ebraici etc. Trebuie să ne dăm seama că fiecare fază a evoluției simbolice este periculoasă nu pentru fantezia mitică, ci pentru înțelegerea sa intelectuală, care va încerca să introducă elementul speculativ, uitînd avertismentul că nu este vorba decît despre imagini personificante. Odată luate toate măsurile de precauție, ne putem permite să-i dăm evoluției un aspect pseudo-logic: "divinitatea este

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
apelăm la simbolizare. Este unica metodă posibilă și este metoda mitului. Este important să înțelegem că mitul conform sensului său ascuns nu conține nici un element supranatural sau cel puțin nici un element supranatural care să constituie o realitate metafizică. Evoluția vieții mitice, desfășurate din punct de vedere storic în cicluri culturale, urmărește dezvoltarea acestui simbol central a cărui semnificație este misterul și care poartă numele de "divinitate". Simbolul central se concentrează în cele din urmă în simbolul final: "Dumnezeul unic". Această concentrare

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
Semnificația comparativă a acestui cel mai evoluat simbol este încrederea liniștitoare, credința în legalitatea misterioasă, care înglobează tot ceea ce există și tot cei se poate întîmpla omului, în această accepție, ne putem permite să spunem că omul care posedă credința mitică nu se teme de nimic. Simbolizarea exprimă aceasta încredere, această credință în legalitatea lumii, atribuindu-i divinității funcția de creator metafizic și credința în legalitatea vieții, făcînd din divinitate legislatorul moral. Mitul exprimă astfel faptul că existența lumii și legalitatea

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
Mitul exprimă astfel faptul că existența lumii și legalitatea vieții își au amîndouă sorgintea în mister. Fiind diferită de credințe și eliberînd omul de spaime, sentimentul religios îi unește în mod esențial pe oameni. Exprimînd posibilitatea acestei eliberări sublime, simbolurile mitice creează comunitatea culturală, deoarece ele adaugă imensității infinite misterul obiectiv al credinței, care ține de religiozitate, imaginile ce permit oamenilor să comunice în cadrul aceleiași credințe (religie: re-ligare, a reuni). Știința este și ea bazată pe această credință, pe încrederea în

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
în cadrul aceleiași credințe (religie: re-ligare, a reuni). Știința este și ea bazată pe această credință, pe încrederea în legalitate, în caracterul comprehensibil al lumii, punct de plecare al cercetării ei, care, fără această încredere, și-ar pierde entuziasmul. 2) CULTUL MITIC ȘI CREDINȚA TEOLOGICA Trebuie deci să facem distincție între CULT ȘI CREDINȚĂ sau ceea ce este același lucru între RELIGIOZITATE ȘI RELIGII. Mai mult, trebuie să diferențiem fondul mitic al religiilor, IMAGINILE SIMBOLICE ȘI EXPLICAREA LOR SPECULATIVĂ ȘI SUPERSTIȚIOASĂ. Deoarece este

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
cercetării ei, care, fără această încredere, și-ar pierde entuziasmul. 2) CULTUL MITIC ȘI CREDINȚA TEOLOGICA Trebuie deci să facem distincție între CULT ȘI CREDINȚĂ sau ceea ce este același lucru între RELIGIOZITATE ȘI RELIGII. Mai mult, trebuie să diferențiem fondul mitic al religiilor, IMAGINILE SIMBOLICE ȘI EXPLICAREA LOR SPECULATIVĂ ȘI SUPERSTIȚIOASĂ. Deoarece este spaima sublimată față de mister, cultul nu poate fi o simplă credință, în privința misterului, nu este vorba de a crede sau a nu crede, căci se înțelege de la sine

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
sale simbolice, reală din punct de vedere psihologic. Simbolismul ar avea nici o semnificație ascunsă și veridică dacă imaginii transcendente divinității judecătoare nu i-ar corespunde imanența legii etice: responsabilitatea bazată pe posiblitatea alegerii între sublimare și pervertire. Transpusă pe plan mitic, opțiunea aceasta devine distincția dintre bine și rău pe care o face chiar omul. În ceea ce privește mitul, omul este răspunzător față de divinitate, căci aceasta constituie forța elanului său și a viziunii lui asupra misterului de care depinde alegerea sa. Sublimarea nu

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
sa. Sublimarea nu este niciodată perfectă. Divinitatea, imaginată de sublimarea perfectă (imagine în care spaima răul dispare), devine astfel măsura ideală (judecătorul) a gradului de sublimare sau de pervertire de care depinde exclusiv valoarea omului. Viziunii colective care creează imaginile mitice trebuie să-i corespundă viziunea supraconștientă a fiecărui individ, permițîndu-i acestuia să participe la viziunea comună prin credința lui individuală. Această participare individuală poate totuși cunoaște grade diferite, iar în măsura în care credința indivizilor devine mai puțin intensă, întreaga lor activitate se

Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]