4,924 matches
-
unor actori, și așa afectați de situația materială precară. Căsătorit cu Cleopatra Russo, sora scriitorului Alecu Russo, A. era unchiul actorului Petre Sturdza. Teatrul, pentru A., reprezintă o „oglindă fidelă” a realității, un mijloc eficient și agreabil de a înrâuri moravurile și „a iscusi mintea”. În ce privește interpretarea scenică, el se declară împotriva oricăror excese, cerând actorilor un spor de naturalețe. Susținător al traducerilor, menite să compenseze lacunele din repertoriul original, A. înțelege să-și pună teoria în practică. Astfel, transpune în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285468_a_286797]
-
militari pentru ca aceștia să nu se dedea la tâlhării. Soldatul care ucide în luptă, poate fi instrumentul voinței lui Dumnezeu, care adesea se servește de vreun război, pentru a extirpa viciile unui popor și de a purifica o națiune de moravurile sale corupte: Războaiele vor fi purtate cu blândețe de către cei buni, dacă este posibil, astfel încât, prin potolirea dorințelor nestăpânite, să fie distruse aceste vicii care trebuie ori nimicite, ori ținute în frâu de puterea cea dreaptă. Din acest motiv, un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru a se apăra de asalturile dușmanilor, iar creștinii sunt bine înarmați împotriva dușmanilor sufletului lor, numai dacă posedă într-adevăr fortificații inexpugnabile. Nici un oraș nu se poate apăra cu propriile ziduri, dacă cetățenii săi nu îl apără cu propriile moravuri și virtuți. Plin de înflăcărare și cu multă convingere, sfântul Maxim le spunea credincioșilor săi că: Poarta orașului este bine păzită numai atunci când vom întări mai întâi porțile dreptății. În realitate, nu ajută cu nimic înzestrarea zidurilor cu fortificații și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și sacre, decor și demnitate poporului roman, cauza principală a măreției Romei, a fost protejată permanent de zeii nemuritori ai acesteia. Asemenea multor romani iluștri, ca împărat simțea îndatorirea categorică și misiunea celestă de a ocroti și de a păstra moravurile sănătoase ale poporului roman și adevărurile religiei Romei împotriva tuturor noutăților aduse de alte religii, infiltrate în stat. Persecuțiile sale contra maniheilor și a creștinilor sunt parte integrantă din planul său de purificare generală a Imperiului și din criteriul adoptat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rușinos în sine, dar îndeplinit de împărat devenea un adevărat abuz de putere, o crimă de violență morală. Unii soldați creștini, înarmați de un curaj sănătos, au refuzat cu îndârjire banii pentru a nu cădea în apostazie; alții, înșelați de moravurile lumești, au sacrificat pentru a îndeplini o obligație militară fără a avea nici o intenție de a apostazia. Ulterior, mustrați pe durata banchetului de tovarășii lor de credință, și, înțelegând gravitatea faptei lor, au plâns de durere și s-au declarat
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
că acțiunile lor nu au fost îndreptate pur și simplu împotriva Occidentului, ci și împotriva identităților de gen, percepute ca fiind atât de amenințătoare pentru viziunea lor culturală islamică și/sau panarabă (Tickner 2002). Când fundamentaliștii islamici iau în râs moravurile depravate ale occidentalilor, se referă aproape în exclusivitate la normele de gen. Refuzul lor explicit în ceea ce privește relațiile de gen occidentale, în special egalitatea dintre sexe și drepturile individuale ale femeilor, afectează relațiile dintre statele occidentale și cele non-occidentale, mărind posibilitatea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie, megalomanie 51 Morală, moravuri 52 Muncă, hărnicie, creație - lene, indolență, trândăvie, plictiseală 57 Obiectivitate - subiectivitate 58 Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare 61 Om, omenie, noblețe - josnicie 62 Pasiune, entuziasm, patimă 64 Paradoxuri, contradicții, contrarii, perplexitate 64 Părinți - copii 68 Personalitate, atitudine 69 Prietenie, devotament - dușmănie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lucruri deodată, lacomul nu obține, drept pedeapsă, nici unul.) Omul la beție Își dă arama pe față. Starea de beție tulbură În așa măsură mințile celui În cauză, Încât acesta nu-și mai poate controla ambițiile ascunse, resentimentele față de alții sau moravurile: „Vinul nu păstrează secretele și nici un respectă promisiunile”; „Cel cuprins de băutură nu știe ce-i iese din gură”; „Fie omul cât de bun, vinul Îl face nebun”; „Bețivul se Învață cu beția, și tâlharul cu hoția”; „Vinul, țuica cui
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
numită pretenție revendicarea cuiva de a-i fi respectată demnitatea, atunci când acesta dovedește că știe să și-o respecte, sau de a i se acorda dreptul de a-și exprima și el opinia personală, Într-o chestiune de interes general.) Moravurile rele fac legile bune. (N-am simți, Într-adevăr, nevoia unor reglementări punitive tot mai eficiente În viața comunității, dacă drepturile omului n-ar fi Încălcate, adeseori, În mod grosolan de către tot felul de răufăcători.) „și judecata poate fi Întrebuințată
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ieftin la făină. (Un astfel de om, care face lucrurile pe dos, ajunge cu timpul să se priveze de bunuri de strictă necesitate și să se Încarce, În schimb, cu tot felul de lucruri mai puțin folositoare.) Morală, moravuritc "Morală, moravuri" Gura păcătosului adevăr grăiește. (Cel care se complace să trăiască În greșeală, În păcat nu are o reprezentare a „binelui” - a ceea ce este În concordanță cu adevărul sau cu normele moralei sociale - și de aceea, chiar dacă ar vrea la un
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de bun ar fi, fără lucrător rămâne sălbatic. (La fel și În cazul predispozițiilor naturale: oricât de promițătoare ar fi prin ele Însele, nu asigură succesul dacă nu sunt puse la lucru.) „Libertăți avem destule, rămâne să le coborâm În moravuri.” (N. Iorga) Numai cine nu muncește nu greșește. Greșim uneori, dar prin aceasta demonstrăm, cel puțin, că suntem intens preocupați de ceva.) Nu se poate face decât făcând. (Nu poți schimba lucrurile cu angajamente sau promisiuni, ci acționând. De aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de rigorile unor norme logice.) „Inimii noastre Îi revine sarcina să hotărască ierarhia intereselor noastre, iar rațiunii - să le conducă.” (Vauvenargues) „Totuși numai pasiunile, marile pasiuni, pot Înălța sufletele către lucrurile mari. Fără ele, nu mai există sublimul nici În moravuri, nici În opere; artele se Înapoiază la copilăria lor, virtutea devine măruntă.” (D. Diderot) Fiecare judecă pe altul după sine. (Probabil pentru faptul că propriul fel de a fi reprezintă criteriul cel mai la Îndemână pe care Îl putem folosi
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pe alții, numai dureri. Μ Acea idee este fecundă, care este exprimată pe Înțelesul tuturor. Μ Până la urmă, fiecare Își creează un sistem propriu de valori, dar Înțelepciunea ne cere să ne cultivăm acele valori care pot să ne reglementeze moravurile și să ne asigure un permanent progres sufletesc. Μ Poate că nu ne-am strădui Într-atât să obținem starea de fericire dacă ne-am gândi că nu există pe lume fericire care să fie veșnică. Μ Unii greșesc nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de ani umbra lui (Proverbe și zicători chinezești), Editura Univers, București, 1974. *** Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic, Editura Albatros, București, 1975. *** Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, Editura Albatros, București, 1974. *** Munca reflectată În moravurile lumii, Editura Albatros, București, 1972. *** Panciatantra, Editura pentru literatură, București, 1968. *** Povestea vorbii, vol. I-II, Editura pentru literatură, București, 1967. *** Proverbe românești, Editura Albatros, București, 1972. *** Proverbe și cugetări armenești, Editura Albatros, București, 1979. *** Proverbe și cugetări despre dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
până Înainte de epilog, fiind foarte aproape de celebrul de acum film american Forrest Gump. În film, ca și În roman, este radiografiată antifrastic și amar ultima jumătate de secol, evoluția “societății spectacolului”, a occidentalului lipsit de griji materiale dar degenerat, a moravurilor al căror libertinaj Îmbrățișează, pe urmele marchizului de Sade, crima. Evenimentele luate În considerare sunt În aparență mărunte, dar, consideră implicit autorul, singurele umane. Unul dintre ele este deschiderea În 1974 la Paris a primului club de body-building. Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
un lucru bine stabilit, și Michel Foucault a spus-o limpede, că, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, societatea burgheză are ca principale preocupări banii și... sexul. În ciuda unei pudori (ipocrite) și a unei sobrietăți (afișate) a moravurilor, în ciuda rigorilor impuse de normele sociale, zbenguielile erotice zgâlțâie instituția căsătoriei, erijată în temelie oficială a ansamblului social, și aduc dovada fragilității ei. Dorința fizică se strecoară acolo unde se credea că ordinea economică eradicase totul și-și impusese domnia
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
unic, neobosit și omniprezent, al patroanei. Prin această „panoptizare”, Genet operează o veritabilă metamorfoză carnavalescă: libertățile pe care și le ia fiecare „client” răstoarnă complet imaginea și comportamentul propriu funcției sale în câmpul social. Asistăm, firește, la o liberalizare a moravurilor, dar, în același timp, „bordelul este o închisoare”. Iar Doamna Irma se străduiește să salveze această ambivalență, acordând toate facilitățile și, simultan, veghind la ordinea stabilimentului. Astfel, distribuitorul pedepselor din edificiul lui Bentham se vede înlocuit, la Genet, de către matroana
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cade repede asupra tabloului) Prezentarea conținutului Opera este o comedie în 4 acte și evocă viața publică si de familie de la sfârșitul secolului trecut. Tema este demascarea parvenirii umane și a imoralității publice și private, înscriindu-se între comediile de moravuri și caracter. Acțiunea se desfășoară în "capitala unui judet de munte" (numele localității nefiind specificat, situația poate fi generalizată), pe fundalul unei agitate campanii electorale. Între avocatul Nae Cațavencu, din opoziție, care aspira la o cariera politică, și grupul fruntaș
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încruntat,febril și ursuz.Când termina, era adesea intoxicat de tutun și cădea câteva zile într-o stare de somnolență pașnică...” Sursele comicului * Comicul de caracter * Comicul de nume * Comicul de limbaj * Comicul de situație * Comicul de intenție( râsul îndreaptă moravurile) Crezul artistic caragelian: “Numai când te așezi la masa de scris și vezi hârtia albă înaintea ta,atunci îți dai seama ce vîrtej cumplit îți face mintea în jurul unui subiect.E un chin facerea asta...Talentul e un accident de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și caracterizându-le cu o remarcabilă exactitate, creând În felul acesta veritabile „portrete psihomorale” umane cu calități și defecte. La Bruyère reia tema studiului și clasificării caracteriologice a lui Teofrast, pe care o dezvoltă și o actualizează În concordanță cu moravurile epocii sale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și Începutul secolului al XIX-lea, F.J. Gall lansează teoria frenologiei, conform căreia indivizii se pot clasifica tipologic după forma capului ce are rolul de indicator al unor trăsături psihologice. Ideea va
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de valori, care stă la baza lor, de capacitatea acestuia de a modela sufletul colectiv. Garanția stabilității unei cetăți stă În forța caracterului oamenilor acesteia, În cinstea și devotamentul lor. Cauza dezorganizării cetății este dată de slăbiciunea morală, de alterarea moravurilor și de deteriorarea caracterului cetățenilor săi. Orice criză nu este numai formală. Ea are la origine un conținut sufletesc și moral alterat. Slăbiciunea caracterului cetățenilor se manifestă În sfera psihologiei morale prin minciună și trădare. Aceste două vicii morale, care
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Aubier, Paris. 52. Jaspers, K. Philosophie. Springer, Berlin, 1986. 53. Jaspers, K. Psychologie der Weltanschauungen Springer, Berlin, 1960. 54. Jaspers, K. La culpabilité allemande. Ed. du Minuit, Paris, 1948. 55. Kant, I. Anthropologie. Paris, 1863. 56. Kant, I. Întemeierea metafizicii moravurilor - Critica rațiunii practice. Ed. Științifică, București, 1972. 57. Kotarbinski, T. Meditații despre viața demnă. Ed. Științifică, București, 1970. 58. Lavelle, L. De l’être. F. Alcan, Paris, 1932. 59. Lavelle, L. Le moi et son destin. F. Aubier, Paris, 1936
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
XIX-lea, „secol de progres și industrie”, cum îl definea, sarcastic, Macedonski. Scris sau rostit, el apare din ce în ce mai mult ca un termen negativ, virulent, acuzator, propriu îndeosebi celor revoltați, prin care se exprimă nemulțumirea, ostilitatea, disprețul atît față de mentalitățile și moravurile învechite, cît și de cele contemporane, cînd sînt exagerate. Orice ineleganță, orice revendicare sau tendință excesivă, orice vine în contrast cu „normalul” e taxat de „barbar”. Arghezi depista „barbaria” în „pornirea [modernă, brutală n. m.] de a deprecia prin analiză, de a
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe care o lasă pe străzi și de lipsa de higienă a acestui fel de comerț”.15 ) Acum, ori de cîte ori se încălca o regulă de „civilizație”, sau ceva nu funcționa bine, orașul era etichetat sarcastic, șicanator, „urbe cu moravuri prin excelență orientale”.16) Mai mult sau mai puțin exagerate, insatisfacțiile, frustrările, iritările spun un lucru important, anume că Bacăul interbelic, spre deosebire de cel descris de Bacovia în „Proză”, nu mai aparținea categoriei „locurilor unde nu se întîmplă nimic”. Cu toate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
decenii ale secolului XX, „transformism” ajunsese să definească atît mutațiile produse în evoluția speciilor, cît și pe cele din domeniul mentalităților. Mai mult, din cauza întrebuințării lui abuzive, căpătase și o nuanță ironică: cine își schimba des maniera, sentimentele, atitudinile și moravurile era numit „transformist”. Astfel, într-un roman apărut la începutul perioadei interbelice se poate citi: „- Ce repede se metamorfozează un intelectual într-un Don Juan... Ești un adevărat transformist, dragul meu...” 3) Abilitățile literare sau tendințele de înnoire erau caracterizate
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]