5,749 matches
-
dorul de Dumnezeu taie tăria necazurilor și că nici nu ne lasă să le simțim când vin peste noi ?”256 Cei care Îndură suferința cu serenitate, cu Împăcare, nea‑ vând o atitudine revoltătoare și de refuz a acesteia, au fericita nădejde că răbdarea suferinței Însoțită cu mulțumirea către Dumnezeu Îi conduce spre Înviere, spre o nouă viață. Când suferim și ne Îndreptăm privirile spre Dumnezeu, suferința va deveni pentru noi o poartă spre cereasca Împărăție. Faptul că Hristos Cel răstignit și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ne Îndreptăm privirile spre Dumnezeu, suferința va deveni pentru noi o poartă spre cereasca Împărăție. Faptul că Hristos Cel răstignit și Înviat tronează În acel lăcaș al slavei, stând de‑a dreapta Tatălui, este pentru noi un semn al speranței, al nădejdii Înveșmântării În slavă ; căci dacă am fost cu El În suferință, vom și Împărăți Împreună cu El În Împărăția slavei și a bucuriei nesfârșite. IX. Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești IX.1. Sfinții Doctori fără de arginți - tămăduitori
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Nu putea să consume cum se cuvenea nici alimente și nici lichide, iar În final arăta ca unul care era posedat. Cufundat În asemenea groaznice nevoi și tristeți, el se Întreba ce ar fi de făcut. Singura lui consolare și nădejde era la Dumnezeu. Negăsind nici un tratament eficient, a mers la Biserica Doctorilor fără de arginți. A zăbovit acolo timp de câteva zile. Văzând că nu primește nici un remediu, a Început să creadă că nu era voia lui Dumnezeu ca el să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
puncție În coloana vertebrală. Examinarea fluidului a dezvăluit că diagnosticul doctorului fusese corect. Mătușa, cerându‑i doctorului să Îi vorbească Între patru ochi, s‑a plâns de maniera dură În care le‑a declarat părinților că nu mai există nici o nădejde. În timp ce mătușa micuțului se Îndrepta către farmacie, și‑a amin‑ tit de faima Sfântului Nectarie, care era venerat chiar și În Medicii credincioși și jertfelnici - oameni cerești și Îngeri pământești 241 Creta. Atunci și‑a amintit că era o familie
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pe Domnul să nu mă părăsească, și, după cum m‑a scos din primejdiile prin care am trecut, așa să mă mântuie și de altele care ar mai putea da peste mine, Întru mărirea numelui Celui În Care ne‑am pus nădejdea”298. Iar unei văduve, același autor Îi transmite, În anul 374, prin intermediul unei scrisori următorul Îndemn : „... cuprinde pe toți În comuniunea rugăciunilor. Într‑adevăr de mare ajutor sunt cei care pot Îmblânzi pe Dumnezeu prin rugăciunile lor ! Fă și Dumneata
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
spiritual, care poate aprinde și susține În noi lumina dumnezeiască”308. Untdelemnul sfințit „Închipuiește simbolic grăsimea și veselia”309, precum și Îndurarea și mila divină. Dacă făina binecuvântată la Sfântul Maslu este „chipul (tipul) vieții”, untdelemnul este chip „al bucuriei din nădejde, iar tămâia, al bunei miresme cea din fapte, din virtuți și din viața cea după lege”310. Totodată, untdelemnul este medicament, mijloc de Însănătoșire, Întrebuințat În acest scop din vechime. Uneori, Maslul se Împreună cu Agheasma mică. În acest caz, sfințirea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cântările respective, se face la sfâr‑ șit, după ultima ungere a bolnavului 311. Sfântul Ioan Gură de Aur vorbește și despre untdelemnul din candelă ca despre o adevărată bogăție : „Bogățiile noas‑ tre cele mari aici se găsesc ! Aici sunt toate nădejdile noas‑ tre. Ce nu este mare și Înfricoșător aici ? Masa aceasta este cu mult mai de preț și mai dulce, iar candela mai de preț 282 Suferința și creșterea spirituală decât orice candelă. Și știu asta toți câți au scăpat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Veche, era socotit necurat tot cel care se atingea de un mort, dar nu erau socotiți necurați Înșiși morții. După ce Însăși viața și cauza vieții a fost socotită Între morți, nu mai numim morți pe cei care au adormit Întru nădejdea Învierii și cu credință În El. Cum poate să facă minuni un corp ? Cum dar, prin ei, demonii sunt puși pe fugă, bolile sunt alungate, bolnavii se vindecă, orbii văd, leproșii se curăță, ispitele și Credință și vindecare 287 supărările
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferit acel sfânt mucenic. Văzut‑ai cât de multe sunt roadele acestor rădăcini ? Văzut‑ai că sunt duhovnicești ? Că se ating chiar de suflet ?”327. Incoruptibilitatea, buna mireasmă pe care o răspândesc, semnele deosebite pe care le vădesc, credința și nădejdea În Învierea și viața veșnică, cu care se hrănește spiritul, sunt felurite căi prin care sfinții slujesc după mutarea de aici prin moaștele lor. X.7.5. Puterea vindecătoare a sfintelor moaște Credincioșii Bisericii noastre au credința că prin atinge
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o retorică naivă, nu lipsită de un anume farmec vetust, de confesiuni înscrise într-un album adolescentin: „Până când va târî sufletul mantaua mâhnirilor sfâșiate? /.../ Păsările tristeții mă ciugulesc ca pe o bucată de pâne, / și-mi văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tânguitor-juvenile, regizate în decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian în singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Adună de pe flori polenul somnului / Și-l dăruie cerșetorului la răspântie” (Brățara nopților, X); „Cuvinte, corăbii pentru coraliile glasului / Pentru aurul strâns în funduri / Pentru tristețea care își sună clopotele în cortina timpului / Pentru sticlirea de silex a surâsului / Pentru nădejdea mângâind umerii ca o blană albastră” (Ibid., XV); „șOmulț nu simte viziunea călcând cu el alături / În zilele cu soare, în bucla arăturei / În nopțile-n beteală, în argintul porților răsfoind zilele apelor / În cuibu-n care aduce mei și ovăz
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în istoria gândirii umane, în postmodernism. Iată de ce postmodernitatea a devenit o civilizație a minorităților de orice fel, având, totuși, ca paradigmă minoritățile sexuale. Se explică și de ce postmoderniștii au descoperit și în filosofia lui Michel Foucault un stâlp de nădejde, fiindcă și în gândirea acestuia echivocul rezultă tot dintr-o ființă homosexuală. La un moment dat, Foucault și-a mărturisit public înclinațiile homosexuale și comentatorii săi au sesizat că există o corelație între polivalența, aproape obscură, a discursului său și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
unul în prezența celuilalt: deci fiecare să fie aproapele celuilalt". Mai mult, numai "Agapè afirmă existența aproapelui și obligația de a-l iubi, nu ca pe un simplu pretext pentru entuziasm, ci așa cum este el în realitate, cu disperarea și nădejdea lui"439. Dar tocmai asta "învață" Tomas și Tereza la țară. Mai ales Tomas, fiindcă Tereza deja se găsea în preajma iubirii aproapelui. Și fiindcă Tomas e un rătăcit în ereziile modernității, la iubirea de aproape el are acces prin iubirea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
credință să ajungem la o viață bună și cinstită”. Colaborează Alexie Mateevici cu poezia În zarea anilor... și cu articolele Tovărășiile de cultură pe la sate și Unirea culturală. Se republică versuri de George Coșbuc, Th. D. Speranția, proză de Sofia Nădejde, texte folclorice și traduceri din Peto´´fi (Pe Dunăre) și A. S. Pușkin (Șalul negru). V. C.
VIAŢA BASARABIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290518_a_291847]
-
17 decembrie 1914, sub conducerea lui George Stoica, ziarist ardelean, căruia i se încredințează ziarul de la numărul 27/1912. Subtitlul „Organ politic național” devine „Organ politic național poporal”, apoi „Organ al Partidului Național”. În articolul Câteva vorbe directorul afirmă: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit de cele mai frumoase îndemnuri, m-am înrolat și eu, modest ostaș, sub flamura luptelor ce ne așteaptă. Un popor care nu luptă pentru idealurile lui nu are dreptul la existență
VIAŢA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290530_a_291859]
-
Un șoim prins în lățișor/Strigă amar ciripind,/Norocul său blăstămând./ Multe păsări am vânat,/ Și-mi zicea șoim minunat;/ Iar aici laț fiind întins,/Cum am dat, pe loc m-am prins!/ De inimă, nu de cap!/ N-am nădejde să mai scap”. Și dacă alte strofe (Spune, inimioară spune!, Tu ești puișor canar, Zilele ce oi fi viu) îl arată madrigalist tributar sentimentalismului neoanacreotic, cu un singur catren, „miraculosul testament” (Nicolae Manolescu), prin sinceritate, esențialitate și înălțime morală, V.
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
limba și literatura română, a Universității din București (1955). Doctor al Facultății de Litere și Științe Umane din Dijon (Franța) cu o teză despre Panait Istrati (1967), obține și un al doilea doctorat, la București, cu o teză despre Sofia Nădejde (1974). A lucrat ca redactor la „Scânteia” (1955-1961, 1970-1972) și ca preparator, asistent și lector la Facultatea de Limba și Literatura Română din București și la universități din Beijing (China) și Dijon (1961-1970). Din 1972 conferențiar la Facultatea de Ziaristică
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
serviciului Bibliografie Națională. Revine în învățământ din 1990, ca profesor la Facultatea de Filologie-Ziaristică a Universității Hyperion, unde este și decan din 1995. A debutat în 1950 la ziarul „Teleormanul liber” din Alexandria, iar editorial în 1972 cu studiul Sofia Nădejde. Colaborează la „Tânărul scriitor”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Informația Bucureștiului”, „Manuscriptum”, „Presa noastră”, „România liberă”, „Scânteia tineretului”, „Universitas” ș.a., semnând uneori cu pseudonimele V. Buzoieșteanu, Theodor Genir, Sorin Ticvivescu, Vasile Vinodor ș.a. Alături de Gabriel Ștrempel a
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
presei: Mesajul militant al presei române (1979), O istorie a presei românești (2000), Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
receptarea discursului mediatic (2003), iar ca editor a îngrijit antologia Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească (1981), precum și texte ale Sofiei Nădejde, de care s-a ocupat într-o lucrare documentată, și ale lui Raicu Ionescu-Rion. SCRIERI: Sofia Nădejde, București, 1972; Mesajul militant al presei române, București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
București, 1979; Aici e Pământul!, București, 1984; În Alma Mater și în viață, Cluj-Napoca, 1990; O istorie a presei românești, pref. Dan Berindei, București, 2000; Jurnalism contemporan, București, 2002; Stilistica presei. Introducere în receptarea discursului mediatic, București, 2003. Ediții, antologii: Sofia Nădejde, Din chinurile vieții, introd. edit., București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
București, 1968, Scrieri, introd. edit., Iași, 1978; Raicu Ionescu-Rion, Arta revoluționară, introd. edit., București, 1972; Valori lexicale și stilistice în publicistica literară românească, pref. edit., București, 1981; Mihai Eminescu, Opere, XVII, București, 1999 (în colaborare). Repere bibliografice: Ionel Andrașoni, „Sofia Nădejde”, „Făclia” (Cluj), 1973, 835; Eugen Hrușcă, „Mesajul militant al presei române”, „Clopotul” (Botoșani), 1980, 4495; Marian Constantinescu, „Aici e Pământul!”, RL, 1985, 18; Cristea, Teleorman, 747; Iordan Datcu, Marea bibliografie Eminescu, ALA, 2000, 502; Maria Moldoveanu, Sinteza idealului creator (interviu
VISINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290585_a_291914]
-
este lungă, grea și, obligatoriu plină de suferințe. Într-adevăr, nimic durabil nu se obține fără suferință și sacrificiu. Este nevoie de mult curaj, hotărâre neclintită, stăruință ieșită din comun, sănătate de fier și longevitate, precum și de un ajutor de nădejde pentru a ajunge la liman. Cel care nu are mult curaj și hotărâre nu se Încumetă să se avânte pe această apă căreia nu i s-au Întocmit hărți. Cel care nu are o sănătate de fier nu poate Îndura
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
cauzei sale. În 6 iunie 1848, o nouă circulară a vicarului Pop XE "Pop" pune problema loialității față de stăpânire, În termenii cei mai categorici: Măcar că În acest Vicariat, lauda lui Dumnezeu, până acuma Îi pace și liniște, și Îi bună nădejde că și de acuma Înainte va fi, totuși, fiindcă oameni malițioși, pizmași, a tot rândul bun Îndemnători și ațâțători de popor spre neascultare pot fi, și, de nu sunt, pot veni de aiurea, unde, cu durere, se află mulți, vi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
relația dintre ardelence și Împărat trece, treptat, până la 1918, de la „dragostea sinceră” la o legătură de conveniență și interes. Mai rămânea În picioare doar un ultim element al edificiului mental care Își afla originea În anii popularității iosefine și anume nădejdea că Împăratul Își va Întoarce În cele din urmă privirile și asupra celor mai oropsiți dintre supușii săi. Cu tot procesul de erodare continuă care se manifestă pe parcursul secolului al XIX-lea (mai ales la nivelul elitelor), această așteptare și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]