5,657 matches
-
30.05.2007. Transcrierea și tehnoredactarea interviului Alin Mureșan. Editarea Adrian Sandu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cotele 139, 140. Cum ați perceput instalarea regimului comunist în România? Instalarea regimului comunist în România am simțit-o ca o mare nenorocire, ca un mare pericol. De ce? În 1940, când rușii au ocupat Basarabia și Bucovina de Nord aveam 11 ani. Și atunci, țin minte, s-a zvonit în sat, c-au apărut comuniștii ruși și au tăiat țâțele la femei și-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
minte că în 1946 și-n ’47 chiar, noi, elevii, strigam: Regele și patria! Și ungurii strigau: Peter Groza es a nep!, adică Petre Groza și poporul! Dar erau și unguri de mare onoare, care spuneau: Comunismul ăsta este o nenorocire și pentru noi, maghiarii, și pentru voi, românii. Unguri intelectuali, cu care ne întâlneam și care știam cine sunt, și chiar muncitori unguri care erau împotriva comunismului... Dar organizația lor oficială, M.A.D.O.S.Z., era alături de Petru Groza adică
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în 24 și 25 octombrie ne face procesul. Eu nu am vrut să recunosc nimic. Pe foaia mea de proces verbal de la proces sunt doar două rânduri: Nu recunosc declarațiile date la Securitate. Am scris despre comunism că e o nenorocire și nu iubesc regimul comunist. Am scris pe față... Da’ de făcut, n-am făcut nimic, n-am recunoscut nimic, nicio faptă. Și trebuia să zic, că nu puteam să nu spun nimic. Nu recunoșteam nimic, și la ei nu
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pană în ’45 când s-a terminat războiul. Ne-am cunoscut, după trei ani ne-am căsătorit, ne-am format o familie, am avut două fetițe, și totul a mers foarte bine timp de cinci ani, până s-a declanșat nenorocirea, arestarea noastră, deci în ’53. Care au fost împrejurările în care v-au arestat? Împrejurarea în care am fost arestată a fost următoarea: printre frații mei de care v-am pomenit, era un fost căpitan în armata regală. Sabin Mare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să-l descopere pe fratele meu, și m-au rugat să-l primesc la mine, că venise numai pentru o zi și-o noapte, să-și ia lucrurile alea. Și sigur că l-am primit. Și asta a fost apoi nenorocirea mea și mai ales a soțului meu, că el nu știa de venirea lor. Abia când o venit a doua oara fratele meu o știut. Și bineînțeles că el o stat cu el în pod, că la noi acasă se
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ele, că erau chiar învățătoare între ele, și ne cunoșteam și familiile. Deci așa de multe veniseră, că trebuia să dormim două-ntr-un pat... Nu mai aveau loc în închisoare pentru fiecare, așa de multe erau... Și vara era nenorocire, nu intra aer deloc dacă erau obloanele alea închise complet... Așa că salvare o fost pentru noi c-am stat la izolare, cinci zile, și pe-ormă 3 zile... O fost așa bine și răcoare acolo... și-am fost numai trei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Și o prăjeam în așa fel până ieșea toată apa din ea, da’ ușor, nu să se pripească dintr-o dată. Și așa am putut mânca mămăliga... Ați menționat că ați făcut o pleurezie? Cum s-a întâmplat, ați putea detalia? Nenorocire pe capul meu... de nu știu câte luni de zile n-am făcut baie, că la colonie nu era... Și o venit frigul, da’ cam de timpuriu, și ne-o adus o baie de campanie militară. Toată lumea la baie, la baie, la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pantofi tălpile desfăcute așa, arcuite de bătături de rangă la picioare. Și-a zis: Domne’ te așteaptă zile grele. Cum domne’? Dar eu n-am nici o vină. ăsta mi-a spus: Domnule, uite nu am nici un dinte în gură. E nenorocire, zice, te bat ăștia aici de te nenorocesc. Pe urmă vine unu’ și-mi zice: Băi fi atent, n-ai voie să stai, n-ai voie să te sprijini, n-ai voie nimic de fapt. Erau două paturi acolo... n-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de veghe acolo în dormitor, și o înghițeam așa netocată... El avea ce avea cu intelectualii. Și i-am spus: Bă, tu n-ai treabă cu intelectualii, băi, că n-ai putut fi tu intelectual, că asta nu e nici o nenorocire, că ești băiat destul de deștept... alții n-au făcut nici în școală cât ai făcut tu. La frontieriști le spunea, țuicarii, pizdarii și tot porcării d-ăstea, pentru că pe ăștia îi băga la politici, dar de fapt ăștia nu erau politici
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
m-au dus printre reduitele ălea la dracu’, ca să nu mă bată alții... Și ne-am trezit că într-o noapte ne-a băgat într-o cameră mare, fără geamuri, fără nimic. Așa. Eram vreo 200 de inși acolo. Era nenorocirea după lume... A doua zi, însă, ne-a scos și ne-a dus într-o cameră, 48 am crezut io... Eram vreo 44 de inși în camera aia... Vine celebru’ locotenent Ștefan și plutoneru’ Bărbuică. Dac-ați auzit de ei
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de munci vă puneau să prestați? La Grădina ne scotea la muncă la prășit de porumb și la sfeclă. Eu fiind copil de țăran am muncit cân’ am fost copil, c-am avut pământ, și știam cum să prășăsc... Dar nenorocirea a fost c-au fost profesori universitari care nu știa’ cum arată porumbu’ mic sau sfecla... cum a fost profesoru’ universitar Musceleanu din București, profesoru’ Enache de la Iași, care avea studiile făcute la Sorbona, profesoru’ Muscă de la Galați... Îi bătea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cauciuc, cojoc îmblănit, mai multe... Și, culmea, cân’ am ajuns acasă mi-a spus: Bă, io nu mi-am dat seama că e de la tine... A ținut-o pe birou vreo cinci-șase zile scrisoarea. Dacă dădea cineva de ea... era nenorocire. Când au început eliberările vă mai amintiți? În decembrie ’63 a venit un decret, primu’ ordin de eliberare... da’ puțini a’ eliberat atunci. Nu știu... vreo 60 de inși au plecat. Eu aflasăm de ordin că mi-a spus și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
cel putin o treime. Împrumuturile acordate în baza art. 45 nu se vor putea reînnoi decat după achitarea completă. Articolul 52 Împrumuturile se acordă în ordinea înscrierilor, dându-se preferință micilor funcționari, acelora cari au familie grea sau cazurilor de nenorociri, cari necesită un ajutor grabnic. Articolul 53 Consiliul are dreptul să refuze împrumutul cerut fără să fie obligat să motiveze această. Sumele depuse Casei de membrii ei, ca depuneri permanente, facultative, precum și procentele lor, nu se vor putea urmări nici
LEGE nr. 4.090 din 27 mai 1913 pentru înfiinţarea Casei funcţionarilor publici. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128903_a_130232]
-
persoane. ... (4) În cazul martorilor la comiterea unei infracțiuni, difuzarea imaginilor se va realiza cu asigurarea protecției depline a identității lor. ... Articolul 15 (1) Orice persoană are dreptul la respectarea intimității în momente dificile, precum o pierdere ireparabila sau o nenorocire. ... (2) În cazul situațiilor de suferință umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violență radiodifuzorii sunt obligați să asigure un echilibru între dorința de a satisface informarea corectă a publicului și riscul de a produce un amestec nejustificat
DECIZIE nr. 80 din 13 august 2002 privind protecţia demnităţii umane şi a dreptului la propria imagine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144070_a_145399]
-
în cadrul legilor existente în acea vreme și prin măsuri administrative. Ceea ce s-a întamplat însă, începînd cu sfîrșitul anului 1918, la noi, amintește, în primul rând, vremurile de odinioară ale lui Mihai Vodă Sturza, cînd "a trecut peste țară ațița nenorocire", deschizandu-se "porțile Moldovei, jidovilor", cum se scrie în însemnările vremii în al doilea rând, dovedește că o vindecare numai pe calea măsurilor administrative, este neîndestulătoare și o nouă ordine legală, făcînd parte dintr-un sistem, trebuie sa așeze toate
DECRET-LEGE nr. 2.650 din 8 august 1940 privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143625_a_144954]
-
sintagme cu determinări atributive: „Blestemată politică! un moment n-ai pace!...” (Ibidem, p. 159), „E tare... tare de tot... Solid bărbat! Nu-i dăm de rostul secretului.” (Ibidem, p. 139) sau când este însoțit de un pronume exclamativ: „A! Ce nenorocire!” (Ibidem, p. 118) Când predicația se realizează prin intermediul unui predicat, substantivul poate ocupa diferite poziții sintactice: Este centru al unei sintagme nominale de gradul I, când intră, prin intermediul unei relații sintactice de interdependență cu o sintagmă verbală de gradul I
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
P. Sălcudeanu) Dintre acestea, numai locuțiunea în caz de se constituie în marcă distinctivă absolută: „Am vorbit cu madam Ionescu, mama ta, și mi-a spus să-ți scriu, fiindcă singură nu știe ce măsuri să ia în caz de nenorocire.” (I.L. Caragiale, II, 168) Prepoziția fără marchează identitatea de circumstanțial condițional a substantivului pe care-l însoțește, numai dacă acesta precede verbul-predicat: „Fără concursul «Vieții Românești» era foarte greu dacă nu chiar imposibil, să ajungă cineva profesor.” (I. Iordan, Memorii
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condiții a fost firesc faptul că în 1928 la Brădești ființau de cuptoare de ars oale, folosite de 190 de familii de olari, iar din 77 de centre de olărit din România, Brădeștii se situau pe locul patru ca producție. Nenorocirile au venit peste olari după instaurarea comunismului. Sărbătorile religioase și târgurile ocazionate de acestea au scăzut în intensitate. Autoritățile nu-i vedeau cu ochi buni pe olari deoarece, cultivându-și meșteșugul, ei puteau aspira la un statut de oameni liberi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cumplită d ecât toa te. - Pot să aflu și eu, prințule, ce altă nenoro cire mai poate avea loc după atâtea câte mi ai înșirat? - Pentru mine, domnule și iubite prietine, cea mai crudă este iubirea. - Ah! dumneata numești asta nenorocire? Faci probabil o greșeală de dicționar. - Ba o numesc astfel și am dreptate. Am aici, la piept, o scrisoare de la aceea care mă iubește și căreia mă închin. Această scrisoare cuprinde puține cuvinte și multe lacrimi. Stăpânii firești ai aceleia
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Matematică și Fizică, secția Fizică din Iași. Ținându-se seama de categoria socială de chiabur a părinților, nu a primit nici un ajutor social și material de la stat pe parcursul celor 5 ani universitari, plătind taxe scolare în fiecare an. O altă nenorocire s-a abătut asupra familiei în anii 1947/1948 a fost aceea că tatăl lui s-a îmbolnăvit de nervi și aceasta din cauza persecuțiilor politice (mărturisire făcută de el în timpul anumitor discuții despre trecutul vieții noastre). Pentru întreținerea sa în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
più l’esser di sasso, Mentre che il danno e la vergogna dura. Non veder, non sentir, m’è gran ventura; Però non mi destar; deh! Parla basso!” ,,Scump îmi e visul și mai mult ființa de piatră, cât timp nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
semnul democratic al separării puterilor în stat și al exercitării diferențiate a autorității, societățile neeuropene sunt în continuare sensibile și la ipostazele simbolice și spirituale ale realităților cotidiene. De exemplu, antropologul sosit ,,Să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a generațiilor. Dacă a venit să studieze problemele legate de maternaj la locuitorii insulelor Bidjago din Guineea-Bissau
Prefață. In: Antropologia () [Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
este greu de bănuit, el se referă la marile greșeli ale Administrației americane. Cheltuielile enorme făcute în susținerea celor două războaie din Asia contra regimului talibanilor afgani și Irakului au secătuit bugetul american. Dezastruoasa administrație Bush, cu tot cortegiul de nenorociri, au contribuit la conturarea acestei crize financiare, care nu s-a mai întâlnit până acum. Dacă Statele Unite ale Americii strănută, fiind atinse de gripă, Europa trebuie să tușească neapărat. Căderea drastică și apoi falimentul unei mari bănci americane a fost
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
più l’esser di sasso, Mentre che il danno e la vergogna dura. Non veder, non sentir, m’è gran ventura; Però non mi destar; deh! Parla basso!” ,,Scump îmi e visul și mai mult ființa de piatră, cât timp nenorocirea și rușinea durează. Să nu văd, să nu aud e pentru mine un mare noroc; de aceea nu mă trezi, vorbește încet.” Acesta este Michelangelo: se chinuise ca un damnat, se crezuse învins, dar a biruit; exemplul acestei existențe neliniștite
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Margaretei exprimă conflictul dintre titan și Eros. În cazul lui Faust sentimentul de afirmare intră mai puțin în jocul dragostei față de Margareta, întreaga atenție focalizându-se asupra sentimentului de dăruire. Momentele idilei Faust-Margareta evidențiază clipa mult visată, vina tragică a nenorocirii unei ființe: Stând lângă patul Margaretei, Faust visează apropierea „clipei cele frumoase”; mai apoi Margareta, după ce a trecut pragul acestei clipe spune tristă: „Liniștea mea, Odihna toată Nu le mai aflu Ah, niciodată” Prin contemplare, stând lipit de tâmpla Margaretei
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]