4,542 matches
-
Stabilitatea subsistemului rural se baza pe adeziunea aleșilor locali și a funcționarilor teritoriali la normele și valorile comune. "Buna gestionare" a unei colectivități locale era ghidată de apărarea patrimoniului și de grija de a nu interveni asupra puterii economice a notabililor. Urbanizarea era percepută ca o amenințare în sine. Manifestarea atașamentului față de menținerea în aceeași stare a structurilor comunale și departamentale era o condiție sine qua non pentru cine voia să mai aibă responsabilități în sistemul politico-administrativ local. Această manieră de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la originea entuziasmului sociocultural urban care, în viziunile moderniste, întruchipează spațiul privilegiat al participării civice la înălțimea exigențelor democrației moderne. "Statul educativ și, împreună cu el și înainte de el, mișcările democratice spune Joseph Rovan trebuie să favorizeze venirea și ascensiunea acestor notabili de tip nou care pot face viabile ideile de bază ale democrației, deoarece nu se poate vorbi de democrație în societățile populate de astăzi, atât de complexe, atât de mult tehnicizate și dependente de un sistem de informație din ce în ce mai bogat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a locuințelor. Acești profesioniști trebuiau să învețe locuitorii să-și exprime nevoile. Din momentul în care locuitorii se arătau capabili să-și ia în mâini propriul destin, apărea și spiritul local, iar animatorii urmau să dispară. Pentru a acționa împotriva notabililor fostei societăți cenzitare și oligarhice, statul educativ avea nevoie de mulți animatori activi, după cum afirma Joseph Rovan. "Formarea animatorilor pentru toate sectoarele vieții colective și ale interesului colectiv va fi o sarcină fundamentală pentru autoritatea publică și inițiativele paralele. Caracterul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
intensifice relațiile între indivizi și grupuri, în cadrul proiectului de stimulare a conștiinței civice. Dezvoltarea socială și dezvoltarea culturală trebuiau să se întâlnească armonios în promovarea individului și colectivității. Animația socioculturală urbană întruchipa efortul conștient și voluntar de a substitui clientelismului notabililor, bazat pe principiul autorității, atitudini militante, participative. Ea trebuia să creeze condițiile unei comunicări democratice între indivizi. Acest proces de modernizare a vieții politice locale era explicitat în declarațiile directorului acțiunii culturale a epocii. Echipamentul cultural al Franței trebuia să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
modernizare a vieții politice locale era explicitat în declarațiile directorului acțiunii culturale a epocii. Echipamentul cultural al Franței trebuia să permită democrației să reziste efectelor vătămătoare ale propagandei subversive a societății de masă și acaparării noii vieți politice de către vechii notabili. Acțiunea culturală viza explicit 261 emergența unei noi clase de notabili "culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul apare flagrant în conflictele care opun notabilii și Casele Tineretului și Culturii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
culturale a epocii. Echipamentul cultural al Franței trebuia să permită democrației să reziste efectelor vătămătoare ale propagandei subversive a societății de masă și acaparării noii vieți politice de către vechii notabili. Acțiunea culturală viza explicit 261 emergența unei noi clase de notabili "culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul apare flagrant în conflictele care opun notabilii și Casele Tineretului și Culturii. În aceste dispute, încă din 1968, statul, prin intermediul Ministerului Culturii, apăra
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noii vieți politice de către vechii notabili. Acțiunea culturală viza explicit 261 emergența unei noi clase de notabili "culturali", capabili nu numai să aplice politicile înaltei administrații, ci și să dea dovadă de inițiativă. Fenomenul apare flagrant în conflictele care opun notabilii și Casele Tineretului și Culturii. În aceste dispute, încă din 1968, statul, prin intermediul Ministerului Culturii, apăra animatorii și independența culturii. Grija de a reînnoi elitele locale prima adesea asupra calculului electoral. Vitrină a modernizării vieții politice locale, experiența din Grenoble
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
prin intermediul Ministerului Culturii, apăra animatorii și independența culturii. Grija de a reînnoi elitele locale prima adesea asupra calculului electoral. Vitrină a modernizării vieții politice locale, experiența din Grenoble 262 este exemplară pentru această alianță a statului cu "forțele vii" împotriva notabililor tradiționali. "Acceptând să facă din Ministerul Culturii o voință culturală, să organizeze spectaculos sosirea lui E. J. Biasani (directorul acțiunii culturale), apoi să participe la fondarea asociației (pentru o Casă de Cultură), prefectul nu putea să ignore riscurile politice pe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a celui de-al V-lea Plan, fie cu ocazia rezolvării diferitelor conflicte sociale 263". Însă, în loc de dispariția, la un moment dat, a animatorilor profesioniști în favoarea noilor elite, echipamentele socioeducative aveau să servească drept bază pentru acapararea municipalităților de către noii notabili. Cine nu-și aduce aminte comentează Jean-Pierre Augustin și Jacques Ion de numeroasele dezbateri, de controversele nesfârșite care, de-a lungul anilor 1960 și la începutul anilor 1970, opuneau animatorii și benevolii responsabililor politici atunci când se interzicea fie o anumită
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
manifesta opoziția față de un anumit tip de industrializare, oportunitatea de a contesta funcționarea antidemocratică a statului; ea exprima "aspirația profundă de a "schimba viața", și nu numai repartiția surplusului economic sau regimul proprietății asupra mijloacelor de producție 282". Această inflexiune notabilă a luptelor urbane întâlnește preocuparea inedită a puterii publice pentru asociații. Valorizarea asociaților părea o modalitate de a legitima retragerea statului, făcând trecerea către politicile urbane care au în vedere cadrul vieții. În cursul anilor 1970, nu există declarații oficiale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a arăta că există. "Multe asociații menționează Pierre Grémion -, căutând să se definească în termenii puterii când se raportau la sistemul politico-administrativ, sfârșeau prin a deveni piedicile acestuia. Iar în cele din urmă, ori se integrau în sistem (și generau notabili), ori erau desființate după ce-și îndeplineau funcția pentru care luaseră ființă, sau, pentru a evita cele două situații, se izolau într-o contestare neputincioasă 3". În contextul confiscării asociațiilor de către clasele mijlocii (creșterea puterii mișcării asociative nu reducea inegalitățile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
extensivă a activității economice. Manifeste sau latente, rivalitățile dintre orașe sunt consubstanțiale ficțiunii juridice despre egalitatea comunelor decretată de Revoluția franceză. Rezistențele la cooperarea intercomunală ne lasă să le ghicim vechimea. Organizarea fiscalității locale și regulile de funcționare a sistemului notabililor le-au întreținut, de asemenea, mai mult sau mai puțin. Chiar dacă ele nu reprezentau în medie, la mijlocul anilor 1970, decât o treime din resursele locale, beneficiile provenite din fiscalitate au fost mult râvnite de aleșii locali. În ciuda reglementărilor naționale, aceștia
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
impozitele pe clădiri, pe locuințe, celelalte taxe și impozite) nu este decât una dintre sursele de finanțare a bugetului comunal. Celelalte resurse sunt împrumuturile, transferurile de la stat și alte venituri dintre cele mai diverse. Cumulul de mandate, fundamentul reglării sistemului notabililor, a fost un alt motiv al concurenței intercomunale. Un primar consilier general obținea mai ușor subvenții de la departament pentru comuna sa. Un deputat-primar poate mai ușor să aducă un dosar în atenția administrației pariziene. În cariera unui om politic, onorabilitatea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
private. Specificitatea societății franceze este că majoritatea întreprinderilor private de exploatare a serviciilor urbane sunt filiale ale marilor grupuri franceze private prestatoare din acest sector 415. Moderarea iacobinismului și expansiunea economică nu au dat de ales primarilor între comportamentul de notabil sau cel de întreprinzător public ca să asigure dezvoltarea comunelor lor. Restituind statului central și sectorului paramunicipal responsabilitatea conceperii și executării lucrărilor de dezvoltare a orașului lor, primarii s-au consacrat gestionării problemelor cotidiene, fără să suporte costul politic al modernizării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vii, înnoitoare de la nivel local. Descentralizarea avea să constrângă primarii să-și asume un rol mai activ în producerea și între-ținerea orașului. Această exigență se traduce, în anii 1980, prin revenirea pregnantă la parteneriatul privat și, în special, prin progresul notabil al privatizării serviciilor urbane. ro special, prin progresul sensibil al proPe lângă înlocuirea regiilor municipale în activitățile tradiționale: apă, salubrizare, colectarea deșeurilor, încălzire și transport, "sectorul privat deține un rol de lider în noile sectoare: amenajare, promovare, construcții, telefonie mobilă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mare grup privat sau cu o asociație? Putem conchide că figura primarului, ca întreprinzător politic, organizator și strateg, expert în comunicare pe scena mass-media în privința ambițiilor sale legate de orașul pe care îl conduce, trimite, în practică, la imaginea unui notabil clientelist, pivot al rețelelor politice și administrative în mecanismul istoriei politice locale? Dacă, după cum ne amintește Denis Segrestin, "a întreprinde este sinonim cu a mobiliza mijloace pentru alte scopuri și pe alte căi decât cele deja trasate de societate"449
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
noastre, cu excepția câtorva primari din zona rurală, hotărâți să pună capăt somnului comunei lor, fapt care îi condamnă ori să inoveze, ori să dispară. Marea majoritate a aleșilor locali, însă, continuă să se preocupe mai degrabă de recunoașterea lor ca notabili decât să se implice în această concepție antreprenorială a vieții locale. Desigur, confruntarea forțată a primarilor cu problemele și realitățile le-a modificat comportamentele, mai ales de când nu mai au alibiul tutelei administrative, care le permitea să se eschiveze aproape
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în această concepție antreprenorială a vieții locale. Desigur, confruntarea forțată a primarilor cu problemele și realitățile le-a modificat comportamentele, mai ales de când nu mai au alibiul tutelei administrative, care le permitea să se eschiveze aproape în totalitate. Însă, de la notabil la antreprenor, atenuarea puterii ca atribut în favoarea puterii de acțiune a afectat primarii marilor orașe. Urmând lui Dominique Lorrain, am putea avansa ipoteza că partea tot mai mare din serviciile publice comunale conferită gestiunii delegate, precum și recursul la schemele concernelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
răspunderea directă în cazul apariției unor probleme 1. Apelarea la marile grupuri private oferă aleșilor posibilitatea de a adopta o nouă figură, de primar întreprinzător, animator și strateg, înrădăcinând-o în regulile tradiționale ale rețelelor notabiliare. Primarii întreprinzători continuă practicile notabililor, dar într-un registru care pune accentul pe comunicare și pe înalta tehnologie. Democrația supusă riscului guvernării urbane Profesionalizarea gestionării urbane: eficacitatea pusă în pericol de depolitizare și corupție Descentralizarea a sporit puterea primarilor. Într-adevăr, chiar dacă descentralizarea n-a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consultativă la vremea ei. Marketingul politic, adesea deturnând subtil participarea democratică, tinde să devină principalul mod de relaționare între guvernanți și guvernați. Acesta înlocuiește ascultarea cererii sociale, care proteja "porozitatea aparatului administrativ față de corpul social local"484 porozitate cultivată de către notabili. "De aceea s-au diluat cele două forme democratice de asociere a cetățenilor și mandatarilor lor în domeniul acțiunii publice: democrația participativă și democrația de acces, fiind înlocuite cu o formă de conducere solitară și bazată în secret pe o
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a echității O nouă figură instituțională pare din ce în ce mai plebiscitată pentru a pilota orașele în căutarea reușitei metropolitane: aglomerația urbană aleasă pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe baza sufragiului universal direct. Până în prezent, încercările statului de a raționaliza decupajul politico-administrativ al societății franceze au întâmpinat rezistența notabililor locali, preocupați să mențină un sistem marcat de o supra-reprezentare rurală și de o strânsă complicitate între prefect și notabili 492. Finalitatea acestor proiecte moderniste de reformă a colectivităților locale evidenția cu precădere căutarea scalelor pertinente susceptibile mai curând să înlocuiască acțiunea statului, decât să incite la emergența unor veritabile contraputeri locale. Prizonieri ai unui cadru prea îngust pentru ambițiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale, să participe, dincolo de vot, la reglarea societății industriale. Astfel, societatea politică tradițională, cea care încarna aleșii, este întoarsă către diverse instanțe de concertare și de consultare considerate mai reprezentative pentru "forțele vii" ale țării decât guvernământul aflat în mâinile notabililor înfrigurați de exigențele modernizării economice și sociale. Insuccesele voluntarismului modernizator al statului în domeniul politicilor urbane și epuizarea diferitelor formule de participare care i-au fost asociate au subliniat dificultatea de a pune în act o organizare politică care îi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să convingă de aptitudinea lor de a deveni responsabilii modernizării economice și sociale și de a lucra pentru dezvoltarea cetățeniei. Discreditată în timpul vârstei de aur a planificării urbane pentru arhaismul său și pentru supunerea față de interesele unei clientele formate din notabili locali cu comportamente depășite, reprezentarea politică locală trebuia să facă dovada realei sale reprezentativități. Într-adevăr, dacă schimbările economice și accelerarea concomitentă a procesului de metropolizare au favorizat ascensiunea orașului la rangul de actor, reprezentanții elitelor tehnice și financiare ale
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
puternic, capabil să anime politici de anvergură națională. Acestea, dacă se dovedesc capabile să-și adapteze obiectivele la diversitatea situațiilor teritoriale, vor putea stimula dezbaterea politică locală și vor oferi puncte de rezistență în calea acaparării guvernării orașului de către noi notabili. Această configurație cere totuși să distingem mandatele elective locale de cele naționale. Cumulul acestor două tipuri de funcții ar trebui să fie interzis, pentru ca tratarea tensiunilor între interesele unui oraș și acelea ale națiunii să nu mai ajungă la negocieri
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]