8,290 matches
-
sale transcendențe, interioară și exterioară. Această transcendență este fundamentul libertății noastre în “Lupta cu patimile “, care “urmărește scăparea omului de neștiință, cu întoarcerea lui spre Dumnezeu ca principal țintă a vieții sale cu eliberarea sufletului de sub robia lumii și a patimilor. “( pag. 93). Evoluția noastră este inseparabilă de credința în Dumnezeu, care nu exclude dezvoltarea culturii, a științei, conștiință, relația cu celălalt. Evoluția individuală și evoluția socială se condiționează una pe cealaltă. Lupta pentru spirit, spune Iustinian Gr.Zegreanu la pagina
IUSTINIAN GR.ZEGREANU- ÎN NUMELE TATĂLUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346527_a_347856]
-
la care aspir. Vreau doar să ascult răsărit și apus Cum plimbă în van sunet nespus... Aștept luna să-mi cânte în gene Descânt de acute blesteme Și din veștmântul uscat de lacrimi Să-mi strig existența și viile-mi patimi... Blue Mireille 15.07.2012 Referință Bibliografică: Sunt o scoică / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 562, Anul II, 15 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mirela Stancu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SUNT O SCOICĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348311_a_349640]
-
accent unilateral pe acțiunea exterioară. Autorul mai observă și constată faptul că omul, postmodern, desacralizat și secularizat caută, astăzi, să cucerească cosmosul, dar riscă să își piardă sufletul, fiindcă se lansează în aventuri, fie ezoterice, fie tehnice, în timp ce rămâne victima patimilor din propria lui ființă și persoană, care îl incită la sexualitate, violență, hedonism și terorism. Apologetica, potrivit spuselor Părintelui Profesor Dumitru Popescu, are datoria să-i arate omului calea renașterii lui spiritual - duhovnicești în Iisus Hristos și Biserică, cu puterea
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
și obligația de a propovădui cu mai multă însuflețire, cu timp și fără timp, în lăcașurile noastre de cult mai vechi ori mai noi, interesul nostru față procesul transformării, metanoizării și transfigurării duhovnicești a omului în Iisus Hristos, ca să prefacem patimile în virtuți și să ne înălțăm cu întreaga creație spre transcendența comuniunii trinitare. Așadar mesajul acestei cărți se înscrie cu prisosință în procesul acestei transfigurări și transformări duhovnicești, atât de necesare omului contemporan în goanna și în agonia lui prin
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
structura cooperatistă, care putea să fie transformată într-un sistem de ferme asociative, finanțele nu trebuiau lăsate pe seama unor rechini sau unor nepricepuți, sistemul sanitar, educația nu trebuiau batjocorite. Democrația nu se confundă cu furtul „legalizat”. Băsescu a venit cu patima sa de a face și a desface , după școala ceaușistă. Dar înaintea lui a fost tovarășul Iliescu. Procesul lui Ceaușescu , execuția sa sălbatică sunt precedentele unor derapări care acum se văd cu ochiul liber. Lichidăm un om și țara va
MANIPULAREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348316_a_349645]
-
Acasă > Cultural > Spiritual > CE-A FOST DE SPUS, S-A TOT SPUS - TABLETĂ SPIRITUALĂ ÎN SÂMBĂTĂ SFÂNTĂ A PATIMILOR - CEZARINĂ ADAMESCU Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 470 din 14 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului TABLETĂ SPIRITUALĂ CE-A FOST DE SPUS, S-A TOT SPUS Ultima zi de post creștin ortodox. Sâmbătă Mare. Cred că această zi
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
cerut iertare. Cu bună întocmire de Cuvânt, cu inima deschisă și gând curat. Așa să ne ajute Dumnezeu! 14 aprilie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: CE-A FOST DE SPUS, S-A TOT SPUS - tabletă spirituală în Sâmbătă Sfântă a Patimilor - CEZARINĂ ADAMESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 470, Anul ÎI, 14 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348332_a_349661]
-
Grație dînsei, n-am ajuns Pustie! ...Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plînsu-mi înflorit coclaur, Prin care-un vînător avan mai suie, Strigîndu-și sufletul ce-n pieptu-i nu e Și nici că-l va găsi-n antume patimi. Ce greu e să fii cer vînat de lacrimi! Din munți curgînd spre-al deznădejdii plaur Se face plînsu-i Dunăre de aur.
10 POEME NOI DE TRAIAN VASILCĂU de TRAIAN VASILCĂU în ediţia nr. 625 din 16 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348375_a_349704]
-
o realitate statică, ci una dinamică. Creștinul poate deveni sfânt prin consacrare spirituală deplină și desăvârșită, în primul rând prin participarea la Trupul îndumnezeit al lui Iisus Hristos prelungit în lume și în istorie, prin jertfă interioară, prin libertate fără de patimi, prin dragoste față de Dumnezeu și față de oameni, prin trăire în perspectivă soteriologică și eshatologică. Sfântul este suprema împlinire a umanului din om și cea mai înaltă treaptă a frumuseții pe care persoana umană o dobândește intrând în comuniune cu Dumnezeu
PRELEGERI DE ESTETICA ORTODOXIEI, EDIŢIA A DOUA, EDITURA „DOXOLOGIA” A MITROPOLIEI MOLDOVEI ŞI BUCOVINEI, IAŞI, 2009 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348287_a_349616]
-
cuvânt... Nu suport greutatea răbdării, Furtuni de fluturi răscolesc pe alocuri, Viermuiesc clipele disperării, Destram orice vis în rădăcini de gânduri... Pe pulpe-mi se stâng freamătele ploii, Ușor atingând dorința nestinsă... Pe coapse-mi se-nalță vița nevoii. Arzând patima din iarba întinsă... Cresc spre soare culori în pastele, Doar trupu-mi rămâne ascuns... Miros doar țărâna din stele Și ramuri de dor m-au străpuns... Vreau să le simt... Blue Mireille, 01.08.2013 Referință Bibliografică: Rădăcini de gânduri / Mirela
RĂDĂCINI DE GÂNDURI de MIRELA STANCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348402_a_349731]
-
a pietrei tărie câți oare știu de-a dragostei bucurie câți oare vor mai trage al vieții jug câți oare vor mai ieși-n primăvară la plug câți oare mai înțeleg zâmbetul și lacrima câți oare mai înțeleg dorul și patima câți oare mai știu ce-i aceia o povară câți oare vom mai apuca frumoasa vară. II. câți oare înțeleg copilul ce plânge câți oare văd lacrima când curge câți oare admiră a frumuseții floare câți oare văd a lumii
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
cinstit și corect câți oare admiră a vieții drum câți oare știu a se ridica din scrum câți oare admiră a vieții zi câți oare înțeleg darul de-a trăi câți oare știu de lacrimi câți oare înțeleg a vieții patimi. III. câți oare mai citesc din manuscris câți oare înțeleg al poetului vis câți oare admiră al vieții curs câți oare înțeleg al iernii derdeluș câți oare mai au frământări câți oare înțeleg ale poetului visări câți oare mai au
POEME (LUNI, MARŢI, MIERCURI, JOI, VINERI, SÂMBĂTĂ, DUMINICĂ) de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348343_a_349672]
-
Carnea-mi freamătă încă de fiorii îmbrățișărilor... Pielea păstrează parfumul lui și căldura mângâierilor! Rug de dorință, abia aștept să mă pierd iarăși în brațele sale! Să simt iar și iar, cum șopârle de gheață, aleargă pe pielea arsă de patimă. Foamea de el, îmi macină măruntaiele... Dar, ce face? De ce întârzie?! Cât îi ia să cumpere trei lulele-trei surcele?! A trecut un sfert de oră. Ce are de vorbit atât de mult cu vânzătoarea?! Ce are să-i spună ea, lui
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348373_a_349702]
-
sublime, lirice, patriotice și sentimentale și cum vom suporta fiecare în parte despărțirea de această teribilă colectivitate la ruperea legăturii dintre noastre cu noi înșine, o legătură indisolubilă creată în timp, inocent, fără aere de talentați, dar cu pasiune, cu patimă chiar pentru unii, stări care au indus, se pare, dependența ... Dependența de creație, de poezie, de metafore într-o lume care impune alte dependențe ucigătoare, iscate de minți diabolice. Cei mai mulți dintre noi ne culcăm cu ”Ruga” în inimă și în
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
manifestări pentru tineret, prin valorificarea resurselor internetului și mass-mediei, Biserica poate ajunge ușor la sufletele celor dornici de comuniune. Ea poate să-L vestească tuturor pe Iisus Hristos, Cel care a adus lumii iubirea divină, ca factor de biruință asupra patimilor egoiste, dezumanizante și anticomunitare . c) Întregul tezaur doctrinar, moral și cultic al Ortodoxiei reprezintă o moștenire intangibilă. Biserica poate și trebuie să ia parte la dialoguri ecumenice, multilaterale, pentru a-și exprima cu tărie fidelitatea față de Adevăr, față de un dat
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
apărare pentru toate interpretările venite dinpartea bisericilor protestante. Abordarea făcută de Sfântul Grigorie de Nyssa va fi preluată de mistica și ascetica răsăriteană cu precizarea că în această angajare nupțială divino-umană nu e vorba de sufletul încă impur, bântuit de patimi, așa cum este cel în faze de despătimire ci este vorba cu totul de altceva ,,de ceel ce a intrat în treapta superioară a contemplației mistuit acum de dorul cunoașterii supreme și al unirii desăfârșite” Abordarea făcută de Sfântul Grigorie de
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
de dorul cunoașterii supreme și al unirii desăfârșite” Abordarea făcută de Sfântul Grigorie de Nyssa va fi preluată de mistica și ascetica răsăriteană cu precizarea că în această angajare nupțială divino-umană nu e vorba de sufletul încă impur, bântuit de patimi, așa cum este cel în faze de despătimire ci este vorba cu totul de altceva ,,de ceel ce a intrat în treapta superioară a contemplației mistuit acum de dorul cunoașterii supreme și al unirii desăfârșite” [25] astfel în acest sens ,,Cântarea
CANTAREA CANTARILOR – O CARTE BIBLICA SI LITERARA DE O FRUMUSETE INEGALABILA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 7 din 07 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344878_a_346207]
-
pe un drum al despătimirii, un drum care se dovedește a fi un urcuș către o frumusețe negrăită a iubirii dumnezeiești pentru ființa umană. Foarte important este faptul că mulți au pornit pe acest drum, au reușit să biruiască propriile patimi și să se „rănească” în final de către această frumusețe divină. Mulți dintre cei care au reușit să parcurgă acest urcuș tainic, au lăsat în scris multe referințe și elemente din propria lor experiență, spre ajutorul și folosul duhovnicesc al celor
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
sau mărturisiri greșite. Referindu-ne la caracterul personal al practicării rugăciunii lui Iisus, vom susține că drumul mântuirii este unul personal, chiar dacă el se dezvoltă, decurge în spațiul bisericesc, eclezial, înțelegând prin „spațiu” locul tainic unde fiecare se luptă cu patimile și urcă treptele desăvârșirii ca membru al trupului tainic al lui Iisus Hristos, ca parte a unui întreg nevăzut care este Biserica - Eclezia, comunitatea - organismul viu care cheamă neîncetat lucrarea lui Dumnezeu în lume. Lupta omului pentru eliberarea de sub povara
DESPRE RUGACIUNEA LUI IISUS SI IMPACTUL ACESTEIA ASUPRA LUMII POSTMODERNE SI SECULARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 din 16 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344935_a_346264]
-
Bisericii într-un număr mare și variat dintre care amintim câteva cum ar fi: desacaralizarea, secularizarea și laxismul religios, arghirofilia și hedonismul precum și iconoclasmul post-modern, cu care ne confruntăm în aceste zile!... Toate acestea duc la înmulțirea păcatului și a patimii, care ajung să fie considerate drept „firești” și „normale” ori ele, de fapt, ne secătuiesc și ne vlăguiesc, din punct de vedere duhovnicesc!... Pentru combaterea acestora este nevoie de canalizarea tuturor energiilor sufletești și trupești ale omului, cu mult discernământ
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
de instaurare a ispitei și a păcatului comodității, a triumfalismului și a autosuficienței, toate fiind mânate de păcatul orgoliilor personale, adică a mândriei și a slavei deșarte!... Energia rămasă după toată răvășirea noastră moral-duhovnicească, o epuizăm prin provocarea și alimentarea patimii curiozității, a vanității, a satisfacerii plăcerilor și a păcatelor de tot felul, după care ajungem la deznădejdea celui prins cu geanta de droguri, ori la cea a sinucigașului - toate acestea din cauza diavolului care a reușit să ne înrobească, din punct
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
să fie un temei suplimentar în identificarea priorităților existențiale. Astfel motivația pentru exersarea în cultura profană nu este una exclusiv intelectualistă. Este vorba de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită prin orientarea consecventă către adevăr și prin eliberarea de patimi, prin practicarea constantă a virtuților. Adevăratul înțelept identifică adecvat ierarhia valorilor și a priorităților, evitând totodată asumarea unei logici a vicleniei și lingușirii. „Omul înțelept trebuie să fugă cât mai mult de dorința de a trăi pentru glorie și de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
1 Binele este împlinit prin credință, nu doar prin rațiune Opțiunea pentru virtute și consecvența în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
în practicarea binelui nu sunt doar consecințe ale rațiunii analitice. Chiar dacă, în mod logic virtutea se prezintă ca o opțiune rezonabilă față de viața trăită în patimi, în realitate este dificilă asumarea modului de viață pecetluit de virtuți, în absența credinței. Patimile oferă și promit plăceri imediate, uneori fascinante prin rafinament și întărite printr-o logică bazată pe amăgiri. Doar exersarea rațiunii, oricât de ascuțită ar fi inteligența dublată inclusiv de o bună intenție nu poate forma un discernământ adecvat. Rațiunea împlinită
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
decât Dumnezeu și adevărul. Simțea de-acum înlăuntrul lui o libertate binefăcătoare. Slobod de toate cele din jur. Liber de sine însuși. Căci, firește, în el însuși era și lumea pe care o iubea și căreia i se dedicase cu patimă până acum: înțelepciunea lumii, educația, gândirea și acea copleșitoare oratorie, care îl mișcase atât de mult. Fusese pur și simplu îndrăgostit de acestea. Iar acum întreagă această lume luase chipul ascezei, al sihăstriei. Inima i se legase de această hotărâre
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]