8,224 matches
-
năprasnicei urgii de la Costești" din 1930, unde Patriarhia a trimis un ajutor de zece mii de lei, Nae Ionescu ia în discuție comportamentul Patriarhului Miron, ca urmare a emiterii unei pastorale, ce vine să oficieze cezaro-papismul în Biserica Ortodoxă Română. Amestecul Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Patriarhului în Eparhia Argeșului, ce avea drept episcop pe P. S. Nichita Duma (1923-1936) este de neînțeles, încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
încălcându-se autoritatea sinodalității Ortodoxiei. În virtutea ei, fiecare episcop este "stăpân nediscutat", neavând o altă autoritate superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
superioară decât cea a Sinodului, în eparhia sa. Patriarh, mitropoliți sunt raguri, nu funcții administrative sau, în orice caz, nu funcții administrative superioare episcopatului. Patriarhul Miron Cristea dorea ca prin aceste gesturi Patriarhatul să constituie o autoritate administrativă absolută. Pastorala Patriarhului care depășea canoanele, se ocupa de un fapt petrecut într-o altă eparhie. Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Dispozițiile patriarhale extinse la nivelul tuturor bisericilor ortodoxe reprezenta o încălcare flagrantă a autorității Sfântului Sinod. Tendința de a se ridica deasupra episcopilor și de a se substitui Sinodului este o "alunecare spre cezaro-papism", cum foarte bine sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
sublinia Nae Ionescu, Patriarhul neputându-și "îngădui asemenea gesturi de stricător de lege"11. Filosoful român citează chiar un fragment revelator din pastorala Prea Fericitului Miron care ne scutește de orice comentarii 12. Înțelegerea pentru duhul Ortodoxiei era exprimată de Patriarhul Miron Cristea tocmai în sâmbăta Mare, când creștinii ortodocși îl coborâseră în groapă pe Hristos, după ce, la Prohodul LUI, aceștia cântaseră cu toții grozava înfruntare a lui Iuda: "De iubești pe săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
săraci și de mir te scârbești, ce se varsă curățind multe suflete, apoi cum pe aur Mântuirea vinzi?". Pe bună dreptate, Nae Ionescu vorbește de un duh al Ortodoxiei de care nu s-a atins nimeni până la gestul grav al Patriarhului Miron și de aceea conchide destul de categoric: "să fim, deci, lămuriți: nu ne-am adus cap al Bisericii de peste munți, pentru a încălzi în Palatul Patriarhal cezaro-papismul autorității personale, cu înlăturarea Sinodului și protestantismul faptelor bune, cu înlăturarea cultului. Răspicat
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
acuzându-l că ar fi recurs "la o interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
interpretare sofistică a pastoralei, spre a ajunge la concluzii ciudate". Răspunsul lui Nae Ionescu nu întârzie să apară, demontând cu argumente critica preopinentului său de la "Universul". Filosoful reia teza sa cu privire la comportamentul Patriarhului, reducând-o la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la două argumente esențiale: 1. Patriarhul Miron Cristea dă ordine în legătură cu fapte petrecute în alte eparhii, pe care le instituie ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ca fiind valabile pentru întreaga Patriarhie românească. Prin această atitudine necanonică pe care Nae Ionescu a calificat-o drept "cezaro-papism", Patriarhul încalcă drepturile de autonomie ale episcopatului, încercând să instaureze un fel de autoritate personală în Biserica sinodală românească; 2. Patriarhul Miron optează pentru elementele de asistență în defavoarea celor cultuale în viața religioasă românească. Ergo, Nae Ionescu a caracterizat aceste opțiuni drept expresii fundamentale ale protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
protestantismului. În schimb, la aceste argumente naeionesciene, preopinentul de la "Universul" oferă trei puncte de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de vedere discutabile: 1. prin statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe Române se stabilesc anumite cazuri în care se relevă dependența episcopului de mitropolit. În virtutea acestui principiu, Patriarhul poate, din punct de vedere canonic, să dea pastorala cu pricina; 2. Patriarhul nu era obligat să consulte Sfântul Sinod în această privință, nefiind vorba de o problemă dogmatică; 3. Ortodoxia nu are nimic în comun cu numărul lumânărilor și cu felul ofrandei. În ceea ce privește primul punct de vedere exprimat de preopinentul de la "Universul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
să-i citeze textele din acest statut care anulează autonomia episcopală, precum și canoanele respective. Este o întrebare retorică întrucât aceste texte și canoane pe care își sprijină argumentul jurnalistul de la "Universul" sunt inexistente. În privința punctului doi care vizează neconsultarea de către Patriarh a Sinodului, Nae Ionescu insistă tocmai asupra existenței chestiunii dogmatice, cu atât mai mult cu cât documentele personale de dispoziție asupra Bisericii Ortodoxe Române ating dogma sobornicității Ecclesiei românești. Cât privește ultimul punct de vedere, acesta este contrazis de sentimentul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
variază de la imixtiunea în problemele interne ale Eparhiei Argeșului (Zece mii de lei și o pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" - nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh, reprezenta o anomalie evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
pastorală, 27 aprilie 1930) sau ale Vadului (Duminica, 19 mai 1930), până la autoacordarea dreptului de a emite brevete și decorații (Duminica, 31 martie 1931). Introducerea "Ordinului Patriarhului Miron" - nu este vorba de un ordin călugăresc -, o decorație conferită de părintele patriarh, reprezenta o anomalie evidentă în viața bisericească. Dreptul de a institui ordine și de a conferi ordine în România interbelică era o prerogativă regală, statuată prin textul precis al Constituției din 1923. Prin urmare, a institui noi ordine echivala cu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
ci implicația evenimentului în sine pentru stabilirea profilului Ortodoxiei românești. Acest caz se înscria în seria de "manifestări cezaro-papiste" pe care le facilita autocefalia românească interbelică 15. Cel mai grav gest, amendat drastic de Nae Ionescu, vizează arborarea de către părintele Patriarh Miron Cristea, la deschiderea Parlamentului din toamna anului 1929, a mănușilor roșii. Un asemenea comportament contrastează cu autoritatea harismatică, prin nesocotirea Predaniei ortodoxe, simbolistica acestui act fiind mai mult decât evidentă. În plus, prin gestul creat, se producea o confuzie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
prin alterarea ființei Ortodoxiei, se loveau de opacitatea ierarhiei bisericești, ce nu mai era pătrunsă de duhul pravoslavnic. După episodul arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
arborării mănușilor roșii, apare proiectul de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... - și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică Biserică" ("in unam sanctam, apostolicam...), capul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de regulament al Patriarhiei, întocmit de doctorul I. Matei, "teolog absolut", "unul din indispensabilii părintelui patriarh". Articolul 1 cu care începe acest regulament, stipulează un fapt extraordinar: capul Bisericii Autocefale Române este Î. P. S. Sa Patriarhul Miron Cristea. Prin urmare, Patriarhul devine capul Bisericii Ortodoxe Române. Pornind de la simbolul de credință, potrivit căruia mărturisim "Și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică... - și nu " Într-una sfântă, catolică și apostolică Biserică" ("in unam sanctam, apostolicam...), capul Bisericii Ortodoxe Române este Sfântul
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de imanent, fiind nevoită să subziste în veac. De la momentul secularizării averilor mânăstirești, Biserica sărăcise, întreținerea ei revenind statului care oferea suma de 3 lei pe zi pentru hrana călugărilor, în 1927. În adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Bucureștilor, însuși Părintele Patriarh s-a plâns de faptul că statul nu acordă, din punct de vedere material, destul sprijin Bisericii. Se revine, astfel, la vechea problemă a raportului dintre Biserică, stat și națiune care a generat numeroase dezbateri în perioada interbelică. Biserica Ortodoxă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Russie, redă, după "Tserkovniya Vyedomisti", din 15 martie 1927, scrisoarea Mitropolitului Petru (La lettre du Métropolite Pierre) către credincioșii ruși, în care se relevă dificultățile prin care trece Biserica Ortodoxă Rusă, aflată sub ocupație bolșevică, precum și scrisoarea Mitropolitului Serghei către Patriarhul Miron Cristea (Lettre du Métropolite Serge au Patriarche roumain). În secțiunea, Revue critique, Mircea Eliade publică textul Les religions des mystères dans les publications récentes, cu aplicație asupra religiei misterelor în lucrările lui Vittorio Macchioro, Nicola Turchi, R. Pettazzoni, R.
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
liturghiile se revizuiau, iar canoanele se cereau revăzute, adăugate, formulate, și chiar anulate, profesiunea de credință a elitei intelectuale creștine era una foarte clară: mărturisirea credinței că Sfântul Duh a grăit prin Sinoadele Ecumenice; că oamenii - fie ei episcopi și patriarhi - sunt supuși greșelii, că adunări de episcopi pot greși; că numai Biserica este infailibilă; că teoria teologilor ruși moderni asupra autorității și asupra criteriului de adevăr în Ecclesia constituie o eroare primejdioasă; că, cel puțin, pe temeiul deciziilor Bisericii din
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Sfântului Grigore de Nyssa (395); 2 epistole ale Sfântului Chiril al Alexandriei (444) și ale altor Părinții ai Bisericii. Contrapunând aceste argumente valide concepției aritmetice a ecumenicității, George Racoveanu decelează câteva stări de fapt esențiale: în Biserica lui Hristos, nici Patriarhii, nici Papii, nici Sinoadele Ecumenice nu au putut schimba ceva, dar s-au rupt de trupul Ecclesiei. Prin urmare, adepții concepției aritmetice a ecumenicității pot fi considerați în prelungirea ereziilor lui Arie, Macedonie, Nestorie, a celor care neagă Sfânta Treime
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Petru Movilă, Biserica din Răsărit se sprijinea pe alte codificări ale dreptei credințe: Descoperirea cu deamăruntul a pravoslavnicei credințe a Sfântului Ioan Damaschin, Mărturisirea lui Ghenadie Scolariul - cea mai veche mărturisire a Bisericii Ortodoxe -, Mărturisirea lui Mitrofan Critopulos; Mărturisirea Patriarhului Dositeiu al Ierusalimului. Toate aceste mărturisiri, adevărate cărți simbolice, reprezintă, împreună cu catehismele, o sursă pentru cunoașterea credinței ortodoxe, dar nu un izvor principal. Se cunoștea tentativa catolică de a proba, invocând în susținerea propriei argumentații și opinia unor teologi răsăriteni
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]