34,654 matches
-
personalului, care să prevadă drepturile și obligațiile specifice, face ca acesta să se supună legii privind statutul cadrelor militare și numeroaselor ordine și instrucțiuni ale ministrului justiției, în ciuda demilitarizării recent produse. Noul statut al funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (aprobat prin legea 293/2004) este încă necunoscut, ambiguu și nu înlătură privilegiile castei militarilor. Fără îndoială că o reformă a sistemului penitenciar implică o schimbare radicală în structura și compoziția personalului. Deschiderea către comunitate va antrena o revalorizare a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
instrucțiuni ale ministrului justiției, în ciuda demilitarizării recent produse. Noul statut al funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor (aprobat prin legea 293/2004) este încă necunoscut, ambiguu și nu înlătură privilegiile castei militarilor. Fără îndoială că o reformă a sistemului penitenciar implică o schimbare radicală în structura și compoziția personalului. Deschiderea către comunitate va antrena o revalorizare a muncii angajaților din sistem. Dezvoltarea muncii în echipe și încurajarea comunicării cu exteriorul vor fi inevitabile. Înmulțirea organizațiilor de control externe și independente
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lipsa lor de experiență managerială și de viziunea despre pedeapsă care le-a fost oficial impusă de puterea politică ce i-a numit în funcții prea mari pentru ei. Scoaterea la concurs a tuturor posturilor de funcționari publici din angrenajul penitenciar va spori transparența instituțională și îi va înlătura pe acei indivizi care au jucat un rol important în menținerea sistemului în aria de influență sovietică. Eliminarea favoritismelor unor categorii sociale (magistrații) și a interdicțiilor de participare la concurs a alor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Comisia Europeană a centralizat doar cîțiva indicatori privind populația. Obținerea datelor de la fiecare țară de pe continent nu a fost un lucru simplu de făcut. Cele mai multe țări din Estul comunist au refuzat vreme îndelungată să prezinte o situație statistică privind mediul penitenciar. Și acum unele țări refuză să predea anumite date, iar atunci cînd sînt predate, există suspiciunea falsificării lor. Tenacitatea unor criminologi occidentali a făcut ca numărul indicatorilor să crească de la an la an, iar raportările să fie cît mai riguroase
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a lor la deciziile care le afectează viața, la o creștere a nivelului de cultură și educație școlară, la un respect mărit față de personalitatea și nevoile celorlalți, în paralel cu o eficientizare a activităților și o reducere a cheltuielilor bugetare. Penitenciarele Stabilimentele de pedeapsă La începutul anului 2005 în România funcționau 36 de penitenciare, din care: 9 de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de cultură și educație școlară, la un respect mărit față de personalitatea și nevoile celorlalți, în paralel cu o eficientizare a activităților și o reducere a cheltuielilor bugetare. Penitenciarele Stabilimentele de pedeapsă La începutul anului 2005 în România funcționau 36 de penitenciare, din care: 9 de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
36 de penitenciare, din care: 9 de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de maximă siguranță, în care există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
există și secții închise și semideschise: Aiud, Arad, București-Jilava (de tranzit și prevenție), București-Rahova, Craiova, Gherla, Iași, Mărgineni, Poarta Albă; 23 închise, în care există și secții semideschise; 1 penitenciar cu regim semideschis: Pelendava; 1 penitenciar pentru femei: Tîrgșor; 2 penitenciare pentru minori și tineri: Craiova, Tichilești; 3 centre de reeducare pentru minori: Găești, Buziaș, Tîrgu Ocna; 6 spitale-penitenciar: București-Jilava, Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Colibași, Dej, Poarta Albă, Tîrgu Ocna, București-Rahova. Alte unități din sistem: * Școala Militară de Administrație Penitenciară Tîrgu Ocna; * Baza de Aprovizionare, Gospodărire și Reparații București; * Subunitatea de pază și escortare a deținuților transferați. Există 10 județe care nu au nici un penitenciar, persoanele condamnate din aceste județe fiind depuse, de regulă, în închisorile județelor învecinate. Mai puțin de 40% din unitățile de detenție au o vechime mai mică de 40 de ani, 26% au o vechime de cel puțin 100 de ani
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mică de 40 de ani, 26% au o vechime de cel puțin 100 de ani, 30% au fost construite cu peste 160 de ani în urmă, iar închisorile din Gherla și Aiud au fost construite în 1540, respectiv 1786. Unele penitenciare nu au fost proiectate ca unități de executare a pedepselor, fiind foste barăci utilizate pentru organizarea de șantiere, foste cazărmi militare sau clădiri de arest preventiv. Regimul comunist nu a investit în instituțiile de pedeapsă, ci, mai mult, a desființat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
depozitare a bunurilor personale; primitivismul spațiilor de cazare; lipsa spălătoarelor și a mașinilor automate de spălat, a atelierelor și a sălilor cultural-educaționale; absența terenurilor de sport; inexistența vorbitoarelor intime; lipsa sistemelor de ventilare a aerului toate acestea au caracterizat stabilimentele penitenciare post decembriste și le mai caracterizează încă într-o mare măsură. "Condițiile de viață într-o închisoare se numără printre factorii importanți care determină sensul de autostimă și demnitate a deținutului. Locul unde el sau ea doarme, ceea ce lui sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
marchează simbolic identificarea lor ca gropi de deversare a deșeurilor umane, a rebuturilor sociale. Dificultățile reintegrării sînt accentuate și de accesul greoi al vizitatorilor la arestați. Vizitele prietenilor sînt practic anulate, rămînînd doar cele ale rudelor directe, apropiate. Parcul imobiliar penitenciar se caracterizează printr-o arhitectură vetustă, ce nu corespunde exigențelor impuse de codul de procedură penală în materie de detenție: celule individuale pentru preventivi, condiții minime de igienă, de aer, de lumină, de spațiu de mișcare. Arhitectura inadecvată e completată
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dominat de false reprezentări despre sine și despre rolul pe care îl are în schimbarea atitudinilor, statul creează o instituție inhibată psihic, lipsită de motivațiile individuale și colective indispensabile civilizării sale. Trei factori principali au contribuit la deziluzia față de sistemul penitenciar: recunoașterea crescîndă a faptului că organizarea totalitar-socialistă e contraproductivă; recunoașterea și mai tranșantă a faptului că, în loc să ducă la ceea ce fusese gîndit ca o mai mare justiție socială, ea duce de fapt la o nouă ordine a rangurilor, mai arbitrară
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
fi împiedicată decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și celor aflate în subordinea primăriilor, consiliilor județene și universităților. În articole numeroase s-a încercat acreditarea ideii că trecerea la un alt regim de proprietate ar genera noi abuzuri, mai greu de stăpînit, noi tensiuni interne
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
decît prin amenințarea statului cu coerciția. Punerea în discuție a proprietății statului asupra stabilimentelor de pedeapsă a stîrnit indignarea unanimă a angajaților de la toate nivelurile ierarhice. Modelele alternative au fost respinse cu vehemență. Numeroase critici au fost aduse penitenciarelor private, penitenciarelor mînăstirești și celor aflate în subordinea primăriilor, consiliilor județene și universităților. În articole numeroase s-a încercat acreditarea ideii că trecerea la un alt regim de proprietate ar genera noi abuzuri, mai greu de stăpînit, noi tensiuni interne și o
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
un alt regim de proprietate ar genera noi abuzuri, mai greu de stăpînit, noi tensiuni interne și o umilire a personalului obligat să se supună unor persoane dubioase. "Să fim subordonații lui Vanghelie? Niciodată!" au sărit indignați mai toți angajații Penitenciarului Rahova (situat în sectorul 5). La fel cum indignați au fost și de ideea subordonării lor unor "afaceriști dubioși"187, care ar prelua închisoarea în proprietate privată, sau unor "preoți penali", priviți acum cu dispreț de către toate celelalte cadre. Cum
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
care a existat în perioada interbelică este contestat acum pe motivul neprofesionismului lor (deși aceste cadre didactice au predat celor mai mulți dintre angajați). În țările civilizate se experimentează tot mai frecvent găsirea unor alternative la spargerea monopolului statului asupra închisorilor. Succesele penitenciarelor mînăstirești în reducerea recidivei sub pragul de 10% au impulsionat Bisericile catolice și protestante să solicite trecerea în administrarea lor a cît mai multor închisori. În SUA se estimează că în următorii ani între 5 și 10% din arestați își
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
utiliza ca loc de efectuare a practicii studențești și ca laboratoare de cercetare pentru cadrele didactice. Dacă aceste discuții sînt acum doar în faza incipientă, inițiate de instituțiile religioase și universitare din SUA și Japonia, dar respinse puternic de către administrațiile penitenciarelor, nu același lucru se poate vorbi despre trecerea închisorilor în subordinea primăriilor, consiliilor locale și județene. Spiritul comunitar, care domină societățile capitaliste avansate și care s-a concretizat pînă acum în trecerea poliției și a caselor de arest preventiv în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Spiritul comunitar, care domină societățile capitaliste avansate și care s-a concretizat pînă acum în trecerea poliției și a caselor de arest preventiv în subordinea autorităților locale, impune analiza transferului proprietății închisorilor către organele alese ale localităților, precum și alegerea comandanților penitenciarelor de către populația liberă, prin același sistem electiv prin care sînt aleși primarii și consilierii. Mai devreme sau mai tîrziu, problema schimbării proprietății se va pune și în România, deși acum se consideră că soluția cea mai bună a fost deja
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
degreva bugetul statului de unele cheltuieli, va sparge monopolul condițiilor de încarcerare și va impune standarde de civilizație mult superioare celor existente în condițiile de monopol. Gradul de ocupare instituțională În ultimii ani a fost vizibilă o schimbare a parcului penitenciar. Confruntat cu supraaglomerarea (definită ca o neglijență criminală), statul a fost nevoit să aloce semnificative sume pentru modernizarea închisorilor. După modelul francez (care, prin Legea 22 din iunie 1987, a hotărît construirea a 13.000 locuri de detenție în 25
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Legea 22 din iunie 1987, a hotărît construirea a 13.000 locuri de detenție în 25 de închisori și apoi a încă 4.000 și 6.000 la o capacitate de 15), guvernul a finanțat terminarea lucrărilor începute la noile penitenciare din Arad, Giurgiu, Rahova, Buziaș, Tîrgu Ocna, dînd în folosință peste 5.000 de locuri de detenție și modernizînd alte aproape 7.000 în anii 2001-2003. S-a construit un nou spital penitenciar la Rahova și s-au modernizat alte
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a finanțat terminarea lucrărilor începute la noile penitenciare din Arad, Giurgiu, Rahova, Buziaș, Tîrgu Ocna, dînd în folosință peste 5.000 de locuri de detenție și modernizînd alte aproape 7.000 în anii 2001-2003. S-a construit un nou spital penitenciar la Rahova și s-au modernizat alte 4 la Poarta Albă, Dej, Colibași și Tîrgu Ocna, numite de deținuți "palate de cristal" datorită dotărilor moderne, scumpe și contrastante cu celulele-dormitoare. La 31 mai 2005, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta următoarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
nou spital penitenciar la Rahova și s-au modernizat alte 4 la Poarta Albă, Dej, Colibași și Tîrgu Ocna, numite de deținuți "palate de cristal" datorită dotărilor moderne, scumpe și contrastante cu celulele-dormitoare. La 31 mai 2005, Administrația Națională a Penitenciarelor raporta următoarea situație statistică: Nr. crt. Unitatea Efectiv existent Capacitate legală la 6 m.p. Indice de ocupare Număr de paturi instalate la 31.05.2005 Total Minori Total Loc deținere Infir merii G.A.Z. Alte spații 1 AIUD 1003
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
7 Stana Chilia Veche 55 0 201 27,36 220 220 0 0 0 33 TURNU SEVERIN 825 4 687 120,09 988 922 36 30 0 34 VASLUI 827 19 601 137,6 732 714 18 0 0 TOTAL PENITENCIARE 37062 489 33730 109,88 41462 39873 869 541 179 din care tranzit 87 35 P.M.T. CRAIOVA 255 127 640 39,84 465 437 16 12 0 36 P.M.T. TICHILEȘTI 226 32 850 26,59 344 274 20 46 4
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]