4,569 matches
-
contemplare. Idealul său era opus oricărei alte valorificări a omului, decât numai întru Dumnezeu, de care el se simte atât de îndepărtat, încât nu-i rămâne decât posibilitatea unei adânci și complete umilințe, bazată pe conștiința mărginirii ființei sale în fața perfecțiunii divine. În ceea ce privește modul de realizare a educației, el pledează pentru un învățământ intuitiv și plăcut, recomandându-i profesorului să zăbovească mai mult asupra acelor chestiuni, care îl interesează pe elev și să treacă mai repede peste altele, astfel încât învățămntul să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
a unei țări sau evoluția unui oraș. Aceeași dificultate apare și în ceea ce privește testarea „tehnologiilor” sociale. Un inginer poate să testeze o nouă tehnologie, în mod izolat, în laboratorul său, fără relații cu întregul sistem de producție. El poate finisa până la perfecțiune tehnologia sa și apoi să o difuzeze în sistemul de producție. Lucrul acesta este însă imposibil în cazul tehnologiilor produse de sociolog. Acestea nu pot fi testate decât în mod excepțional în condiții de laborator. Testarea lor suficient de semnificativă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui. Lecția imens tragică a totalitarismelor îi interzice de acum înainte omului să mizeze pe istorie și social ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu sînt decît variante religioase de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un împlinitor supremum. Trăim într-o lume neîncheiată pe verticală, fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fără boltă acoperitoare. Or, tocmai această neîncheiere ne poate îndemna să gîndim misterul unei sfere care ne depășește. Nu spunea Berdiaev că formele artei clasice sînt metafizic sufocante tocmai din cauza perfecțiunii lor, așezată în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul, care fac sensibilă tensiunea între finit și non-finit. La sfîrșitul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în raport cu sine însuși ; dar o alteritate învestită cu realitate numai fiindcă e fața divinului, locul în care El se contemplă ca diferit de sine. Creația e suscitată de transcendența coborîtoare a divinului, prin depășirea plenitudinii lui închise în limitele propriei perfecțiuni. Creația e revărsare sau radiație dincolo de granițele identității Lui compacte. Iar această manifestare în alteritate a divinului poate fi, pentru omul credincios, îndemn la o atitudine complementară, simetrică. Tradițiile spirituale socotesc că omul este singura oglindă responsabilă a divinului, singurul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
net de autor, era prea puțin luat în seamă. Or, teza inaugurală a cetății platoniciene e preemineța subiectivității asupra obiectivării. Cetatea și știința politică nu sînt aici decît obiectivările (transparente) ale sufletului și ale științei de a-l conduce la perfecțiune, la globalitate, la măsura lui completă. în frumoasa carte De la școala din Atena la școala de la Păltiniș, Andrei Cornea 3 oferă un criteriu riguros și convingător pentru a diagnostica neviabilitatea unui proiect de societate : proba responsabilității. Dacă autorul unui asemenea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
personaj exemplar pentru comunitate. Societățile liberale moderne au un alt mod, neintenționat, dar perceptibil pentru toată lumea, de a sugera o realitate care le depășește. E tocmai refuzul lor de a se concepe ca societăți perfecte sau în drum spre o perfecțiune colectivă. întemeiate pe recunoașterea propriei, indefinitei amendabilități, societățile liberale sînt figura unui mers accidentat, dar funcțional, pe orizontala timpului. E o trăsătură care, bine interpretată, interzice sacralizarea socialului și a istoriei, elimină obiectivarea sociomorfică a absolutului, menține distanța dintre imanent
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sau la proiecte colective. și e de observat că, în ciuda retoricii religioase, regimurile fundamentaliste, precum cel actual din Iran, interzic orice expresie publică a transcendenței. Spre deosebire de societățile premoderne, ele își pun în scenă nu depășirea, ci ideologia brutală a propriei perfecțiuni. Spre deosebire de societățile liberale, ele nu se întemeiază pe absolutul persoanei umane, ci pe reducerea ei la simplu material de lucru în cadrul unui proiect de putere. în modernitatea tîrzie, imaginea plotiniană a itineranței celui singur spre Cel singur nu mai este
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește soția, ajungînd să o atragă în cercul magic al unei perfecțiuni împărtășite. în ale sale Sfaturi asupra căsătoriei (48, 145E), adresate cercurilor aristocratice, Plutarh recomandă ca soția să fie asociată creșterii intelectuale a bărbatului, angajat el însuși în efortul de a-și realiza măsura completă : Dacă nu primesc sămînța bună de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la sfîrșitul secolului al II-lea, Sfîntul Teofil al Antiohiei considera că Dumnezeu pusese în omul originar un principiu de progres grație căruia el putea să se dezvolte și să ajungă la perfecțiune întreaga istorie a lumii devenea astfel o paideia a omului deificabil. Ca și episcopul Antiohiei, Irineu al Lyonului judeca transgresiunea lui Adam și a Evei nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu ca pe o teribilă cădere, ci ca pe o greșeală infantilă. Cuplul originar, aflat la vîrsta spirituală a copilăriei, voise să-și însușească prematur o știință pe care nu era încă în stare să o folosească pentru a dobîndi perfecțiunea. Ambii autori invocă imaginea paulină a laptelui cu care sînt hrăniți pruncii și a hranei vîrtoase, potrivite adultului. Exprimate în termenii alimentației, ai creșterii biologice, destinul și libertatea omului apar aici, ca și la autorii necreștini, ca o dezvoltare intelectuală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fapte fie ele religioase ori intelectuale, a te rezuma la rezultatele obiectivate ale efortului tău înseamnă, potrivit lui Origen, a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în sine e lucru finit, are o perfecțiune formală, accesibilă, pe cînd itineranții parcurg drumul nesfîrșit al cunoașterii lui Dumnezeu, al înțelepciunii infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc. Persoana care actualizează posibilitățile umanului ar corespunde unui șir de poligoane în care numărul de unghiuri crește indefinit, ceea ce face ca forma poligonului să tindă spre forma cercului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are în schimb un pol transcendent. Din el radiază și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o imensă (și indefinită) sferă de centre perspectivale care converg spre Polul divin. Esențial rămîne faptul că, spre deosebire de modernitatea noastră, cardinalul tratează universul ca pe un simbol în același timp imprecis și dinamic al realității absolute. Tocmai imprecizia universului în raport cu perfecțiunea divină, tocmai caracterul de conjectură participativă la rădăcina lui metafizică dau universului dinamica pe care se poate sprijini cunoașterea umană pentru a tinde spre Limita supremă. Pentru Cusanus, cosmologia e un instrument de tematizare metafizică. El nu își propune să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi pe noi înșine în raport cu o transcendență foarte separată, într adevăr, dar spre care omul tinde ca spre Polul perfecțiunii sale? Beneficiul separației Ni se pare într-adevăr firesc, de un secol și ceva, să ne ducem viața publică în regimul separației față de absolut. Societatea democratică nu mai e o scenă unde se reprezintă ordinea divină și raportarea omului la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu ea, antrenînd cunoașterea umană într-o dinamică spre Ultim. Or, acest dinamism nu a fost preluat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și note de Gabriel H. Decuble, Humanitas, București, 2007, pp. 109-176) și în predicile germane. Cum e posibil un altceva față de realitatea densă, atotcuprinzătoare a divinului? se întreabă orice teorie a creației. Cum e cu putință să apară natura din perfecțiunea omogenă a supra naturii? Cum e posibil spațiul exterior al lumii, un afară în raport cu atotprezența divină? Problema acestui spațiu exterior e piatra de încercare a oricărei cosmogonii. înainte de a descrie procesul creației sau al manifestării universale, ea trebuie să dea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează sau imită îngăduința suverană a lui Dumnezeu (cf. Romani, 3, 26) e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Doamna S. împreună cu terapeutul îl semnează . Doamna S. își exprimă mulțumirea și un oarecare optimism la ideea începerii terapiei. Sedința permite completarea analizei funcționale și insistarea asupra modului de viață al pacientei. Se constată faptul că manifestarea unei preocupări pentru perfecțiune amplifică anxietatea acesteia. Trecerea în revistă a sarcinilor In intervalul scurs după a doua ședință, pacienta a făcut 17 atacuri de panică (dintre care 5 nocturne) și a luat 28 de comprimate de 0,25 mg de alprazolam. Auto-observația se
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Inainte de apariția situațiilor sociale Amplificarea riscurilor legate de situație. Rememorarea tuturor experiențelor din trecutul apropiat care s-au sfârșit prost. Indepărtarea tuturor amintirilor legate de situații în care lucrurile s-au desfășurat normal. Trăirea unor așteptări nerealiste legate de perfecțiune (de exemplu, a fi total degajat și strălucitor). ” Voi începe imediat, probabil, să roșesc”. „Sunt atâtea momente în care am roșit în aceste situații”. (Imaginile apar în conștiința sa, odată cu emoțiile și senzațiile fizice de suferință). „Trebuie să reușeșc să
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
frazelor magice... De exemplu, a asculta muzică. De exemplu, a privi la televizor. "Mă simt mai bine, mi-e mai puțin frică dar aveam cu mine obiectul acesta sau celălalt, dar făcusem lucrul acesta sau celălalt". Teamă de murdărie, boala perfecțiunii, teama de nenorocire. Spălare, verificare, repetare și ritualuri mentale. Să cânte în metrou, să țină cu mâna întinsă un pahar de apă plin în fața unui grup și să accepte ca aceasta să-i tremure. Andrș, 2004. Pacienții anxioși și fobici
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
adăugim «franceză», căci alta nu e.“ (Alexandru O. Teodoreanu, De re culinaria, Editura Sport-Turism, București, 1977, carte din care provin multe dintre citatele acestui autor, alături de extrase din volumul Gastronomice, Editura Sport-Turism, București, 1973). În arta culinară, „francezii au atins perfecțiuni uluitoare și incomparabile“, iar acest statut ridică tradiția franțuzească a gătitului la rangul de „bucătărie“, de „școală“, singura existentă în lume. Cât despre noi, „după cum în muzică nu putem pune în fața operei unui Debussy, de pildă, Foaie verde și iar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
aprinsă, dar și menținută permanent. Educarea acestor copii presupune multă dăruire din partea educatoarei, dar și măiestrie pedagogică. Atât ca dascăli, cât și ca oameni ai noului sistem de Învățământ e bine să avem În vedere faptul că pentru a atinge perfecțiunea, nu e nevoie să facem lucruri extraordinare, ci să facem extraordinar de bine orice lucru mic pe care-l facem. Fiecare copil are dreptul la educație și merită să i se acorde o șansă. Învățând Împreună copiii Învață să trăiască
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Ioana MIRCEA, Dica DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2149]