5,260 matches
-
a considerat rob al mănăstirii Brădicești. În acea perioadă, țiganii fugari, fără stăpâni, erau lipsiți de orice protecție și expuși la cele mai brutale dispoziții ale autorităților statului. Domnul Moldovei a intervenit pe lângă juzii și slujbașii Hătmăniei, și le-a poruncit: „Să aveți a-i da bună pace acestui țigan, întru nimic să nu vă amestecți la dânsul a-l învălui sau a-l trage la ceva”. În Evul Mediu, Episcopia a primit în dar robi țigani, având nevoie de forță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
breslelor respective. În 1830, Pavel Kiseleff, care guverna Moldova și Muntenia în numele țarului, a propus eliberarea țiganilor. În 1834, colonelul Ion Câmpineanu a cerut să fie eliberați țiganii de pe moșia sa, iar în 1837, Alexandru Ghica, domnul Munteniei (1834-1842), a poruncit emanciparea țiganilor domnești, fiind eliberate atunci 4.000 de familii. Mihail Sturdza, domnul Moldovei (1834-1849), a alcătuit și el un proiect de lege pentru eliberarea țiganilor, pe care l-a prezentat Obșteștei Adunări la 31 ianuarie 1844. Deși era o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Miron Barnovschi (1626-1629) cerea șoltuzului și pârgarilor din Huși să strângă bani, pe care să-i trimită „pre oameni și pre vătăman din satele sfintei Episcopie”. Prin zapisul din 18 aprilie 1632, emis la Iași, voievodul Alexandru Iliaș (1620-1621, 1631-1633) poruncea ureadnicilor, șoltuzilor, pârcălabilor și tuturor târgoveților din Huși "să lase în pace” (să scutească) de diverse obligații (jold, podvoade, cai de olac, vii domnești, priveghi) „și alte angării mai mărunte” un număr de meșteri ai Episcopiei. La 26 august 1633
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un înalt funcționar domnesc, numit și vornic de târg. După părerea lui Melchisedec, se ocupa cu instituirea și menținerea ordinii, era un căpitan de târg. Ajutorul ureadnicului era vătămanul, amintit în hrisovul lui Antonie Ruset (1675-1678) din 1676, prin care poruncea: „Diregătoriului și Vătămanului său din siliște din Crețești”. Existența ureadnicilor se constată de timpuriu, fiind legată de curțile domnești din diferite localități. Numiți și vornici de târg, dregători sau namestnici, ureadnicii erau reprezentanții autorității domnești pe lângă organele administrative orășenești alese
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un document din 19 iulie 1696, se consemna că Arhire, care îndeplinea funcția de pivnicer în Huși, avea ocini în Vutcani, Drăgușani și Lungani din ținutul Fălciu. Sub ordinele paharnicului mai erau vădrarii, cărora, de pildă, Scarlat Ghica (1757-1758) le poruncea în 1758, să nu lezeze interesele Episcopiei („Poruncim domnia mea prin hrisovul acesta și Vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta Episcopie pentru vădrărit”). De colectarea dijmei de vin se ocupau vierii domniei, menționați într-un document
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că Arhire, care îndeplinea funcția de pivnicer în Huși, avea ocini în Vutcani, Drăgușani și Lungani din ținutul Fălciu. Sub ordinele paharnicului mai erau vădrarii, cărora, de pildă, Scarlat Ghica (1757-1758) le poruncea în 1758, să nu lezeze interesele Episcopiei („Poruncim domnia mea prin hrisovul acesta și Vădrarilor de la ținutul Fălciului ca să nu aibă a supăra Sfânta Episcopie pentru vădrărit”). De colectarea dijmei de vin se ocupau vierii domniei, menționați într-un document din 14 februarie 1612, în timpul domniei lui Ștefan
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
mijlocul pândăriei, spre înlesnire viețuirii lor, cu plata ce eu de la proprietarii viilor”. Cămănarii (căminarii) erau slujitorii însărcinați cu perceperea unor dări (la început, numai pe vânzarea cerii) sau zeciuiala domnească din ceară. La 3 mai 1621, Alexandru Iliaș a poruncit cămănarilor din târgul Huși să nu ia camănă de la poslușnicii Episcopiei de Huși, iar la 20 septembrie 1632, același domnitor le cerea cămănarilor din Huși „să lase în pace”, adică să scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
scutească de dări o cârciumă mare, un cojocar, un meseriaciu și un hoștinar ai Episcopiei de Huși. Vameșii adunau taxele fixate în folosul domniei de la cei ce aduceau în târg diferite obiecte de vânzare. În 1674, domnitorul Dumitrașco Cantacuzino le poruncea vameșilor să scutească de dare slujbașii Episcopiei: „Scriem Domnia mea la slugele noastre la Vameșii din Huși, dându-vă scire pentru câțiva poslușnici care sunt ai Sfintei Episcopii [...], să nu-i învăluiți pentru vamă”. Desetnicii erau strângătorii dării numită deseatina
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de paharnicul al doilea sau de către alți judecători. Numai poslușnicii care se făceau vinovați de crime sau furturi trebuiau judecați de către Divanul domnesc. Un mare vornic, pe nume Lupul, care poate fi chiar Vasile Lupu, viitorul domn al Moldovei (1634-1653), poruncea ureadnicilor de Bârlad să nu umble după deșugubinele locuitorilor din satele Episcopiei de Huși, ci numai să le înscrie într-un catastis pe care să i-l trimită. Marele vornic urma să trimită la fața locului delegați care aveau să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de părere că numele Hușilor provine de la „faimosul șef eretic”, Jan Hus. Este foarte posibil ca el să fi înregistrat, cât a stat aici, tradiția orală cu privire la venirea husiților în zona Hușilor: Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490), în 1460, a poruncit ca predicatorii husiți de origine maghiară și germană să fie îngropați de vii, iar schismaticii de la hotarele Ungariei să fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au stabilit în Moldova și în amintirea lui Jan Hus, au numit Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a drepturilor Episcopiei asupra târgului, episcopul Inochentie a trimis o jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum n-au fost volnici să șadă nici mai inainte vreme, ci șederea lor să fie în târgul Fălciului, cum și mai dinainte, că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum n-au fost volnici să șadă nici mai inainte vreme, ci șederea lor să fie în târgul Fălciului, cum și mai dinainte, că acolo este scaunul ținutului ... Și drept aceasta poruncim Domnia mea ..., să vă ridicați din Huși, și să mergeți să șideți în târgul Fălciului, unde au fost obiceiul mai dinainte vreme, și cum hotărâm așa să se urmeze”. Ca urmare a acestui ordin, în același an (1757), Constantin Racoviță
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca ei să „cumpănească rînduirea după starea fiiștecăruia, rînduind și pe toate crîșmele”. La 22 februarie 1820, locuitorii din cartierul Răești au adus la cunoștința Isprăvniciei Fălciu nemulțumirea lor pentru unirea, impusă de autorități, cu birnicii din târgul Huși. Vistieria poruncea Isprăvniciei Fălciu a se face cercetări și „a se pune la cale”. Complotul condus de Ioniță Popovici din 1839 din Moldova, care se încadrează în starea generală de nemulțumire premergătoare revoluției de la 1848, reprezintă o mișcare social-politică îndreptată împotriva domniei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dat prilej de sumeție pomeniților locuitori, mă văd lipsit de cuvenitul ajutor, în vreme ce, apărând lanurile cu grâul meu, se apără și o mare parte din țarina locuitorilor. Asupra acestei grabnice nevoi cer cu rugăminte ajutorul cinstitului Departament, ca să binevoiască a porunci Isprăvniciei ținutului Fălciu de a-mi da oamenii trebuincioși, atât în apărarea grâului, cât și întru îndatorirea locuitorilor la datoriile boierescului, pentru că, precum arăt, ei sunt în răzvrătire din pricini ce mai în urmă le voi face cunoscut”. S-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Iași, prin adresa nr. 978 a Ministerului de Interne, către Hătmănie, se cerea ridicarea jandarmilor din satul Colțul Cornii „puși păzitori locuitorilor, ca să nu fugă peste Prut”. La 16 februarie 1842, comandantul graniței, într-un raport trimis Hătmăniei din Mânzăteștii-Vechi, poruncea să se ia măsuri pentru stoparea pribegirii. Totodată, satele erau supuse unui sever și permanent control, iar locuitorii acestora erau siliți să semneze angajamente, denumite în limbajul timpului chezășii - expresie a sistemului feudal de răspundere colectivă, prin care se obligau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Departamentului Dreptății din 30 august 1848 (Iași), cu nr. 2833 către Tribunalul Criminalicesc, se face cunoscut că maiorului Mihail Kogălniceanu i s-a interzis dreptul de a practica avocatura. Isprăvnicia ținutului Fălciu, prin ofisul din 28 septembrie 1848 nr. 176, poruncise ca unii revoluționari să fie duși la moșiile lor din zona Huși, sub aspră priveghere (Mitică Roset la Bohotin și Alecu Cuza (Al. I. Cuza), fiul postelnicului Ioan Cuza la Barboși) și fără dreptul de a se deplasa de pe moșia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sfat, pentru ridicarea de la Huși a dumisale agăi Anastase Panu, și arestuirea sa în cazarma din Galați, până la al doilea [!] poruncă. Departamentul, cu cinstea căzută, poftește Hătmănia a comandarisi spre acest sfârșit un vrednic ofițer din Miliție, cu convoiul trebuitor, poruncind, totodată, cele de cuviință și d-lui comandirului garnizonului din Galați”. În ordinul nr. 3.205 al Hătmăniei către Garnizoana Galați, erau menționate instrucțiuni pentru paza arestatului: „să nu îngăduiți a avea cea mai mică comunicație prin scris sau verbal
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a se înscrie în listele de alegere toți preoții care cu deosebite titluri deplinesc funcțiile servirei bisericești în rezidenția episcopiei de Huși și totodată prin încheerea sfatului din 13 august, anul de față, publicat prin Buletinul Oficial Extraordinar nr. 13, poruncindu-se a se trece în listele de alegere ce au a se publica din nou, toate persoanele cu drit, care nu au fost înscrise în listele de mai nainte, subscrisul cu onoare aduce la cunoștința acelui onorabil departament, că după
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și rugă pe rege să-l dispenseze de acest rol subaltern și să cedeze mamei. Regele mulțumi și, probabil, își arătă nemulțumirea cuscrei sale, căci aceasta chemă pe dr. Cantacuzino, dar cu o asprime la care nu era obișnuit, îi porunci să asiste pe doctorul englez. Soțul meu era pe atât de voluntar în fond, pe cât de mlădios în formă; îi răspunse numai cu o voce dulce: „Ceea ce nu am putut face pentru suveranul meu nu pot face pentru nimeni pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
o probă de dorința dis trugerii trecutului, avem schimbarea plăcilor cu numele Brătienilor pe străzi, ca și cum istoria s-ar putea schimba sau șterge.“ A plecat foarte supărat. Eu nu eram mai puțin indignată, nu pe ei, căci știam cine le poruncise. În ziare au publicat că Universitatea Liberă, neputând convoca numărul conferențiarilor, amână conferințele. Am voit să dezmint, stabilind adevărul. Cenzura s-a opus. Prefecții mă întrebau pe ce dată le-am amânat. Am făcut o circulară la toți prefecții, mulțumindu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nopți de-a rândul fără adăpost, fără altă hrană decât cea luată de acasă și, când fură expediați la destinație, scările și învelișurile vagoanelor erau tot atât de înțesate ca și interiorul, de unde atâtea accidente. La a doua che mare li se porunci să aducă cojoace, cămăși și căciuli. Venea iarna și nu aveau cu ce-i îmbrăca! Rezultatul schimbării a patru miniștri de război 338 într-un an! Însă laudele organizării, discur surile miniștrilor de război la întruniri, la banchete proslăveau binefacerile
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pe români. Dar ceea ce este mai grav și mai trist este demoralizarea și intoxicarea elevilor din școli. I-au încorporat pe frății, le-au dat revolvere și i au legat cu jurământ că vor omorî pe oricine li se va porunci, fie-le tată sau frate. Copii de 14 ani alergau cu sticle de benzină ca să stropească pe soldați și să le dea foc. Mulți au pierit astfel. În fine, duminică 26 ianuarie se potolise focul cel mare, dar tot se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și că, aflând de plecare joi-dimineață, a dat ordinul să se înapoieze la Sinaia. Când am întrebat cine s-a făcut răspunzător, mi-a spus: „Ça viendra“. 1 februarie 1941. S-au luat măsuri strașnice pentru dezarmarea publicului (alias legionarilor), poruncind executarea pe loc a infractorilor. Cu cât este mai drastică executarea, cu atât este mai subtilă frauda. Doctorul Drulă mi-a spus că a fost martor ocular la o percheziție pe stradă, când s-a găsit un revolver ascuns în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ba eu, să vă spun cinstit, Mai nimic n-am priceput. Să ne punem noi, prostimea, Colo-n rând cu boierimea? Că țăranul când merge, tropăiește, Și când vorbește, hodorogește. Boierul: Ba nu, acum s-a dus vremea Când boierii porunceau, Si țăranii ascultau. Astăzi spunem fără frică De la Vlădica pan’ la opinca De-s nevoi și datorii Sau drepturi, sau bucurii, Luăm povară toți pe umeri, Mai ușor ca să ne fie Să trăim cu bucurie, În pace și omenie Să
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
priceput Doar dumneata n-ai putut!? Cu exemplul ce-am ales, Și-un copil ar fi-nțeles. Spune dumneata acu’ Ce-ai înțeles, si ce nu ?! Ion Roată: Să îmi fie cu iertare, Că-ndrăznesc a spune tare. Dumneata, ai poruncit Bolovanul de-am urnit. N-ai pus umărul, și-apoi... Ușor, greu, l-am dus tot noi. Cred c-așa-i și cu Unirea Greu-l duce tot prostimea. Pan’ acum am dus pe umeri Pietre mici, după putere, Ca
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]