5,162 matches
-
care subliniază relativismul eticii, starea efectivă, factuală a eticii generată de diferențele mari între practicile morale și valorile mai mult sau mai puțin diferite de la o cultură la alta. 3.1.1. Scheme conceptuale moderne și postmoderne despre etică Etica postmodernă a afacerilor se află la intersecția între două curente largi: teoriile teleologice și cele deontologice. Această afirmație nu postulează echidistanța eticismului postmodern, ci doar limitele între care acesta este poziționat. Teoriile teleologice constituie cadrul convențional pentru diferite modele de explicitare
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
puțin diferite de la o cultură la alta. 3.1.1. Scheme conceptuale moderne și postmoderne despre etică Etica postmodernă a afacerilor se află la intersecția între două curente largi: teoriile teleologice și cele deontologice. Această afirmație nu postulează echidistanța eticismului postmodern, ci doar limitele între care acesta este poziționat. Teoriile teleologice constituie cadrul convențional pentru diferite modele de explicitare a eticii, preponderant focalizate pe rezultate, pe consecințe în detrimentul cauzelor, motivelor. Cuvintele-cheie sunt "utilul" (tot ce este util este moral, utilitatea practică
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
consonanța principiilor și valorilor etice trebuie să fie activată în toate comportamentele organizaționale. În ultimul secol atitudinile sociale față de afacerile multinaționale sunt orientate pe extrema criticii virulente, marile afaceri fiind percepute drept cauzatoare majore ale tuturor bolilor incurabile ale societății postmoderne. Deși parțial motivate, abordările extremist dogmatice nu au fost niciodată pozitiv rezolutive. Stadiul atitudinal social de astăzi ar trebui să fie unul pozitiv critic într-o societate civilă coerentă, puternică și în consonanță cu afacerile. Afacerile în general, și mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
niciodată pozitiv rezolutive. Stadiul atitudinal social de astăzi ar trebui să fie unul pozitiv critic într-o societate civilă coerentă, puternică și în consonanță cu afacerile. Afacerile în general, și mai ales marile concerne, sunt prea importante pentru rostuirea societății postmoderne. Societatea nu ar putea renunța la beneficiile aduse de afaceri și oricum nu această alternativă este discutabilă, ci modul de a face afaceri. Soluția ideală pentru a ieși din dilema bunăstarea creată de marile afaceri versus amenințări și pericole adiacente
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
procesului de eticizare se realizează prin varii acțiuni desfășurate simultan și continuu, aspirând ca finalitate la crearea unui mediu de încredere, ca avantaj competitiv pentru organizație. Văzute din punct de vedere ontologic, cognitiv și acțional, în organizația profit modernă și postmodernă s-au experimentat următoarele modalități de formalizare a principiilor etice 46 (tabel 1): Tabel 1. Tipuri de ipoteze în formalizarea eticii Modalități de formalizare TIPURI DE IPOTEZE Obiectivism Postmodernism Ontologie Cogniție Acțiune Ontologie Cogniție Acțiune Coduri etice Valorile sunt obiective
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
multinaționale) era a/antimorală. Ca urmare, acțiunile sociale adverse și virulent critice împotriva "darwinismului social", "capitalismului antimoral", "corporațiilor patologice și antisociale" au crescut în intensitate și amploare, finalizându-se cu acceptarea și asumarea de către afaceri a imperativelor "Revoluției Normative". Modelul postmodern de a face afaceri a conjugat, cel puțin la nivel aspirațional, cele două repere profit și valori morale în teoria și practica eticistă. Firmele și, fără excepții, companiile multinaționale, au început să-și autoreglementaze afacerea și din perspectivă etică de la
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
comunități sunt: * similaritățile de status (ocupațional, rezidențial, de localizare, de vârstă, sex, religie etc.); * conectivitatea și intensitatea interacțiunilor în rețea; * unitate valorică a membrilor (interese, valori, credințe sau alte criterii similare); * realizarea capitalului social. Ray Oldenburg 58 leagă comunitatea societății postmoderne de nevoile umane de construcție și poziționare în cel mai bun loc (The Great Good Place este chiar titlul cărții). Or, cel mai bun loc pentru ființa umană are trei locații: casa, locul de muncă și spațiul comun, atât public
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
definiții diferite ale termenului), încât a ajuns să nu mai indice mare lucru. În SUA, colapsul comunității tradiționale este neîndoielnic până și în cărțile de psihologie a comunității, conceptul pare să fi pierdut multe dintre conotațiile sale originare. Evoluția societății postmoderne a stimulat însă spiritul asociativ în detrimentul celui comunitar, în sens weberian. Fragmentarea comunităților a fost compensată de poziționarea voluntară a indivizilor, asocierea lor, pe bază de statut profesional, de sex, de orientări sexuale, de interese, nevoi, credințe și așa mai
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și rolul social al științei în postmodernism, menționabil este și punctul de vedere al lui Jean-François Lyotard. Evolutiv, spune Lyotard (1979)71, societatea a experimentat două tipuri de cunoaștere: cunoașterea narativă și cunoașterea științifică. Ceea ce devine problematic în statutul cunoașterii postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument de guvernare aservită capitalului. Criteriul de legitimare a științei postmoderne
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
postmoderne este procesul de legitimitate. Legitimitate recunoscută are doar cunoașterea științifică sau cunoașterea care urmează modelul repetabilității experimentului. Autorizată discreționar, cunoașterea științifică devine, mai mult decât oricând în epoca digitalizată, instrument de guvernare aservită capitalului. Criteriul de legitimare a științei postmoderne este "performativitatea" ("performativity"), și nu adevărul. Din aceste considerente, performativitatea sau "criteriul tehnologic", cum îl numește Lyotard, ajunge să mercantilizeze știința: cunoașterea, programată din faza de proiect pentru a deveni produs vandabil, este consumată drept combustibil pentru un nou produs
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pentru cei care o vor achiziționa și procesul continuă perpetuu. Criteriul tehnologic însă, cu înțeles de cel mai eficient raport între mărimile de intrare/ieșire, nu se validează, este impropriu domeniului cercetării și cunoașterii în genere. În fapt, reprezentarea metodologică postmodernă a societății este alcătuită dintr-o multitudine, variată și fragmentată, de "jocuri de cuvinte" și limbaje (fonologie și teorii lingvistice, probleme de comunicație și cibernetică, teorii moderne de algebră și informatică, telematici și perfecționarea terminalelor inteligente etc.). Cunoașterea științifică uzitează
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în economia globalizată, știința a devenit forța centrală de producție. Revoluția științifică, începută în secolul XVII-lea, a reorientat știința de la cunoașterea și înțelegerea naturii spre manipularea și dominarea naturii, ceea ce generează inevitabil dominarea și manipularea oamenilor. Elitismul cunoașterii științifice postmoderne, care recunoaște doar legitimitatea cunoașterii denotative, este hegemonic și generator de "teroare", în sensul că exclude jucătorii din jocurile de limbaj și sărăcește potențialul de cunoaștere a realității. Pe deasupra, știința actuală are din ce în ce mai vizibil tendințe de ideologizare, similare religiei, magiei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pluralismul, deși "starea lucrurilor este de a fi mutual independente", cum o spune Witgenstein. Din trecerea în revistă a unor puncte de vedere și a unor practici corporatiste și guvernamentale, ar trebui să reiasă, în primul rând, faptul că condiția postmodernă a științei este recursul acesteia la etică și pledoaria în favoarea renunțării la metalegitimitatea ei, în sensul de adoptare a unei modalități mai integrative de valorificare și liber acces la cunoaștere. Tehnologiile nu sunt toate benigne pentru omenire și multe dintre
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
cu toate alte considerente decât cele morale, de către concernele internaționale prin schimbarea centrului de gravitație a economiei mondiale de la nord la sud, de la vest la est și de la țările OECD la cele cu nivel de trai scăzut și mediu. Societatea postmodernă, societatea informațională sau societatea cunoașterii a sensibilizat și conștientizat lumea la nevoia unui nou stadiu de evoluție a omenirii: societatea conștiinței și a responsabilității morale. Retroacțiunea socială asupra dezvoltării tehnologice este simultan o formă de constrângere, dar și o atitudine
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
dar și regiunea sau țara ori vecinii transfrontalieri. La rândul ei, ca sistem deschis, organizația, în diferite grade, este supusă schimbării permanente a status-quo-ului datorată acțiunii tuturor actorilor sociali. Și cu atât mai mult în lumea interconectă, societatea organizațiilor, societatea postmodernă sau alte denumiri folosite de analiștii macroeconomici pentru procesul de globalizare. Dintr-un studiu al misiunilor, valorilor, filozofiilor etc. expuse pe website-urile primelor 100 de companii listate în Fortune 500, reiese că douăzeci și două vizează respectarea limitelor legale și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Development, Greenleaf Publishing Sheffield, Londra, 2002. http://www.research.ibm.com/files/pdfs/2010 IBM pdf IBM RSC,[online], available: http://public.dhe.ibm.com/common/ssi/ecm/en/gbe03226 usen/ GBE03226USEN. Irimie, S., și Cărămidaru, I., "Funcția pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în organizațiile economice", în Amfiteatru economic, nr. 23, februarie, 2008. International Society of Sustainability Professionals ISSP Releases 2010 Special Report, [online], available: http://sustainabilityprofessionals.org/, [02.03.2011]. International Society of Sustainability Professionals -ISSP, The Sustainability
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
San Francisco, USA, 2005. Lisbon Treaty, XXI Century Europe, [online], available: http://europa.eu/lisbontreaty, [27.12.2011]. Loasby B.J., "Organisations as Interpretative Systems", Revue d'Economie Industrielle, vol. 4, nr. 97, trim. IV, 2001. Lyotard, J., F., Toward the Postmodern, Robert Harvey and Mark S. Roberts, Humanities Press, New Jersey 1993. Martin H.,P., and Schumann, H., The Global Trap: Civilization and the Assault on Democracy and Prosperity, Harper & Row, New York, 1997. Matsushita K., "Not for Bread Alone. A Business
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
ubc.ca/papers/invited/ colero.html 44 Frank Outlaw, Quotations Weblog, http://www.quotationspage.com/weblog/2008-04-08-who-is-frank-outlaw/[accesat 10.07.2012]. 45 OECD, Managing Ethics in the Public Service, 1999. 46 Sabrina Irimie, Ibrian Cărămidaru, "Funcția pragmatică a unei epistemologii postmoderne pentru managementul valorilor etice în organizațiile economice", în Revista Amfiteatru economic, nr. 23, februarie, 2008. 47 Ordin nr. 1270 din 30.11.2005 privind aprobarea "Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluarii cu nitrați din surse agricole
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Enciclopedia of Diderot & d'Alambert, http://quod.lib.umich.edu/cgi/t/text/text-idx?c=did;cc=did;q1=priceless;rgn=main;view=text;idno =did2222.0000.004, accesat 03.02.2010. 71 Jean F. Lyotard, J., F., Toward the Postmodern, Toward the Postmodern, Humanity Books, New York, 1999. Robert Harvey și Mark S. Roberts, Humanities Press International, Atlantic Highlands, NJ, 1993. * "Cine păzește paznicii?". 72 Engineering for Sustainable Development: Guiding Principles, The Royal Academy of Engineering, Londra, 2005, pp. 19-35. 73
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
d'Alambert, http://quod.lib.umich.edu/cgi/t/text/text-idx?c=did;cc=did;q1=priceless;rgn=main;view=text;idno =did2222.0000.004, accesat 03.02.2010. 71 Jean F. Lyotard, J., F., Toward the Postmodern, Toward the Postmodern, Humanity Books, New York, 1999. Robert Harvey și Mark S. Roberts, Humanities Press International, Atlantic Highlands, NJ, 1993. * "Cine păzește paznicii?". 72 Engineering for Sustainable Development: Guiding Principles, The Royal Academy of Engineering, Londra, 2005, pp. 19-35. 73 David C. Korten
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nu numai la noi. Natura ne-a înzestrat doar cu câteva organe de simț. Senzațiile respective, procesate pe scoarța cerebrală, permit procesul decizional de care depinde adaptarea individului la mediul înconjurător și, nu în ultimă instanță, supraviețuirea lui. În societatea postmodernă, fluxul informațional brut canalizat de către mass media devine un nou organ de simț ce influențează aproape în totalitate procesul decizional al individului. Supus unui univers concurențial necruțător, obiectivul unui grup de presă este exclusiv audiența. Nu mai poți vorbi de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
a face cu parodia“ Muzica Epocii de Aur a revenit la unele radiouri comerciale. E vorba de recuperare sau parodie? Aceasta este dilema. Din punctul meu de vedere, avem clar de-a face cu parodia, o recuperare în sens ludic, postmodern. Nu pot să cred că tineretul de azi mai poate asculta sincer și fără zâmbet melodiile de pe vremea aceea. Nu cred că le pot asculta serios, nu cred că, în momentul acesta, seriozitatea este punctul esențial al acestei muzici pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
folosi pe ale lui, care sunt la fel de lacrimogene, la fel de melodramatice și la fel de ok și de mișto ca ale noastre de atunci? Deci merge pentru orice feeling, în piesă și asta înseamnă, din punctul meu de vedere, să fiu post, post, postmodern și tolerant în același timp. De ce a fost această muzică demonizată, cel puțin în anii ’90? Eu nu am acest feeling că ar fi fost demonizată. Dacă îmi dai un exemplu concret, poate îți spun de ce a fost demonizată o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
însă au reușit doar parțial, mai puțin de 10% din state fiind atât de omogene precum pretind, în multe cazuri complexitatea populației făcând imposibil de satisfăcut solicitările "naționale" ale multor grupuri. Dacă epoca modernă a fost devotată acestui scop, epoca postmodernă trebuie să găsească alte soluții 10. Inserarea în textul Proiectului de Constituție alături de mențiunea "stat unitar" și a celei privind caracterul național nu se justifică ea fie ține de domeniul evidenței, fiind un simplu element declarativ, fie este un element
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Dintre volumele de autor publicate, menționăm România la Conferințele de Pace (Paris: 1919-1920, 1946-1947) (coautor, 1996); Weber azi / Weber ieri; Contradicțiile sociologiei lui Vilfredo Pareto: metodă sau sistem?!; Dileme epistemologice la Durkheim (coautor, 1999); Etică. Morală și putere (2000); Provocarea postmodernă. Noi orientări în teoria socială (2001), și Concepte și modele în știința politică (coautor, 2001). Cosmin SANDU este student în anul I la Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A absolvit Colegiul Național "G.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]