19,544 matches
-
în relație cu celelalte condiții<footnote Motivația acestei afirmații este aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt „pe cât de slabe pot fi”. footnote>, ci și din alt motiv, ce privește un anumit tip de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că, pentru anumite profiluri, condițiile anterior menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aceea că nu se pot opera slăbiri ale celorlalte condiții deoarece acestea sunt „pe cât de slabe pot fi”. footnote>, ci și din alt motiv, ce privește un anumit tip de preferințe. În (1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că, pentru anumite profiluri, condițiile anterior menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna aceste preferințe prin nosy preferences, subliniind, astfel, preocuparea pentru sfera
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1970a), Sen nota că, pentru cele mai multe configurații ale preferințelor individuale, conflictul dintre condiția Pareto slabă și cea libertariană nu va apărea. Problema este că, pentru anumite profiluri, condițiile anterior menționate nu sunt compatibile și vor genera ciclicitate. Sen desemna aceste preferințe prin nosy preferences, subliniind, astfel, preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este mai precis formulată de Blau în (1975), care indică profilurile pentru care condiția Pareto slabă și cea libertariană intră în conflict, prin meddlesome preferences. Voi folosi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
astfel, preocuparea pentru sfera privată a celorlalți. Aceeași idee este mai precis formulată de Blau în (1975), care indică profilurile pentru care condiția Pareto slabă și cea libertariană intră în conflict, prin meddlesome preferences. Voi folosi ca echivalentă sintagma de preferințe intruzive. Voi reține această traducere și pentru busybody preferences<footnote Gibbard (1974) și Osbourne (1975). footnote>, intrusive preferences, dar și pentru nosy preferences<footnote Voi folosi aceeași traducere pentru toți acești termeni, deși înțelesul poate diferi în funcție de autor. Când acest
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
se va întâmpla, voi oferi și definiția. footnote>. Avem, în această perspectivă<footnote Acesta însă nu este un argument corect. Voi arăta de ce în ultimele capitole ale cărții. footnote>, așadar, un argument pentru restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ale cărții. footnote>, așadar, un argument pentru restricționarea domeniului universal: o anumită categorie de preferințe, criticabilă din punct de vedere libertarian<footnote Acest argument este, într-o formă sau alta, propus de toți cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cei care susțin restricționarea domeniului funcției de preferință socială. footnote>, creează o problemă de consistență cu unanimitatea și raționalitatea minimale. Primul autor care sugerează o restricție de domeniu este Sen, în (1970a). Aceasta ar consta în „dezvoltarea valorilor (și a preferințelor) de respectare reciprocă a intimității și a alegerilor personale.” [Sen, 1970a, p. 85]. În (1976), Sen arată că, formal, această idee vizează condiția domeniului nerestricționat, dar că o astfel de soluție este inacceptabilă. De aceea, Sen propune o restricție a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că o astfel de soluție este inacceptabilă. De aceea, Sen propune o restricție a criteriului Pareto folosind ideea „indivizilor care respectă drepturi”, categorie prin care se are în vedere următoarea idee: un individ respectă drepturile celorlalți atunci când dorește ca: 1) preferințele sale pe perechea(ile) de alternative pe care el este decisiv, și cele pe perechea(ile) de alternative pe care nu este nimeni decisiv<footnote De-a lungul lucrării, voi discuta despre drepturile individuale ca despre „decisivități ale indivizilor” și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisiv a unui individ este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
este suficientă, însă prefer termenii folosiți de mine deoarece îmi simplifică munca, mai ales în formalizare, și fac demonstrațiile mai ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ușor de urmărit. În concluzie, toți aceștia reprezintă doar convenții. footnote> să conteze necondiționat în determinarea preferinței sociale, și 2) preferințele sale pe perechile de alternative care se află în sfera personală a altui individ să nu conteze în determinarea preferinței sociale. Aceeași restricție este impusă și de Suzumura în (1978). Cum însă atât la Sen, cât și la Suzumura această soluție determină o condiționare a criteriului paretian slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
slab, o voi dezvolta în capitolul dedicat condiției Pareto<footnote Voi prezenta totuși următoarea idee: atunci când căutăm să soluționăm paradoxurile libertariene (Sen și Gibbard) prin intermediul restricționării domeniului funcției de decizie socială, identificăm anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell (1976) și Craven (1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe propriile decisivități preferințe care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anumite profiluri care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell (1976) și Craven (1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe propriile decisivități preferințe care nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care, în opinia noastră, cauzează ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell (1976) și Craven (1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe propriile decisivități preferințe care nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ciclicitatea preferinței sociale. Spunem, în acel caz, că acele profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell (1976) și Craven (1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe propriile decisivități preferințe care nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
profiluri au anumite proprietăți indezirabile. Toate soluțiile prezentate în acest capitol prezintă această caracteristică: restricțiile Fine (1975), Farrell (1976) și Craven (1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe propriile decisivități preferințe care nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1982) identifică în preferințele opuse preferințelor celorlalți pe propriile decisivități preferințe care nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nu sunt liberale; Breyer-Gigliotti (1980) identifică aceleași preferințe cu cele neempatice. În (1977) Breyer descoperă că problema lui Gibbard ar apărea din cauza unei proprietăți pe care o au preferințele, aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975), Fine
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975), Fine propune cel puțin două idei interesante: prima, pe care nu o voi dezvolta aici, este o sugestie potrivit căreia teorema
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o preferință despre cum să conteze preferințele pe alternativele din agendă. Niciuna dintre celelalte soluții nu procedează în acest mod, în sensul că nu sunt introduse preferințe despre preferințe. footnote>. Voi prezenta acum primul grup de restricții ale domeniului universal: 3.1. Restricția Fine În (1975), Fine propune cel puțin două idei interesante: prima, pe care nu o voi dezvolta aici, este o sugestie potrivit căreia teorema de imposibilitate
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prima, pe care nu o voi dezvolta aici, este o sugestie potrivit căreia teorema de imposibilitate a unui paretian libertarian poate fi modelată ca un joc de tip dilema prizonierului. Cea de-a doua se referă la categoria indivizilor cu preferințe liberale. În termenii lui Fine: „Un individ este liberal dacă, asupra alternativelor care nu îl privesc, preferința lui recunoaște suveranitatea individului în a cărui sferă personală sunt acele alternative” [Fine, 1975, p. 1277]. Această formulă este însă insuficientă pentru a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]