5,549 matches
-
nu-s. Eu sunt un strop de apă în drumul spre fântână, un cer uscat lipit de mână, un rege vagabond întors acasă printr-o năframă albă de mireasă. Și de mă cheamă cineva,eu nu-s. Eu sunt un prunc uitat în câmp deschis de-o mamă ce-a căzut din vis, o carte-n care tot ce-a fost de spus au scris nebunii pe ascuns. Și de mă știe cineva, eu nu-s. Eu sunt un arc întins
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dați o jumătate din el uneia și o jumătate din el celeilalte!" Și a răspuns femeia al cărui fiu era viu regelui căci i se rupea inima de milă pentru fiul ei: "Rogu-vă, domnul meu, dați-i ei acest prunc viu și nu-l omorâți!" Iar cealaltă a zis: "Ca să nu mai fie nici al meu nici al ei, tăiați-l!" Și regele a zis: "Dați-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!" (3: 25-27). Desfrânarea alegorică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
drăgălașe, fermecătoare, gingașe dar și lucrurile dezolante, nesuferite, întristătoare, dezamăgitoare, vulgare, asociate cu evenimente din viața proprie și a celor de la Curte, creează o imagine interesantă a lumii japoneze a timpului. Pentru frumusețea textului, exemplificăm câteva fragmente. Lucruri drăgălașe: Un prunc de vreo doi anișori, umblând în patru labe, zărește deodată un fleac căzut pe jos și se întinde să-l ridice cu degețelele ca să-l arate oamenilor mari. O fetiță tunsă scurt ca o călugăriță; mereu îi cade părul în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
-l arate oamenilor mari. O fetiță tunsă scurt ca o călugăriță; mereu îi cade părul în ochi, dar nu-l dă la o parte, ci își apleacă capul pe un umăr și se uită pe dedesupt. Iei în brațe un prunc și-n timp ce-l alinți, jucându-te cu el, ți se agață de gât și adoarme... Lucruri la care îți bate inima mai tare: Să treci prin fața odăii unde se joacă copiii. Să dormi singură într-o cameră îmbălsămată
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prezentul s-au suprapus; [e12d] aș fi dorit să știu [e12e] dacă fiul pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz, [e12f] sau dacă a ajuns să-și recunoască [e12g] măcar atîta cît o pot face un prunc sau un cîine [e12f sfîrșit] părinții și casa. (Jorge Luis Borges, Făuritorul, trad. Cristina Hăulică, București, Univers 1983: 162-163) 1. O genericitate complexă Textul ales aparține unui gen literar care este mai degrabă cel al fabulei poetice în proză decît
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
suprapus; 12 aș fi dorit să știu 41. DACĂ fiul pierdut 51. a renăscut 52. ȘI a murit 22. în clipa aceea de extaz 42. SAU DACĂ a ajuns să-și recunoască măcar atîta cît o pot face 61. un prunc 62. SAU un cîine, 71. părinții 72. ȘI CASA Coeziunea ultimei fraze a textului provine atît din anaforele stilistice (1), cît și din reluările binare ale sintagmelor nominale (3 și 7) și prepoziționale (2 și 6), ale verbelor (5) sau
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
amețeală, cînd trecutul și prezentul s-au suprapus; AȘ FI DORIT SĂ ȘTIU DACĂ fiul pierdut a renăscut și a murit în clipa aceea de extaz, SAU dacă a ajuns să-și recunoască măcar atîta cît o pot face un prunc sau un cîine părinții și casa. Vocea narativă introduce aici o interogație prea puțin conformă cu așteptările unui cititor de fapt divers sau de cronică a Vestului. Un asemenea cititor s-ar întreba probabil ce s-a întîmplat cu indianul
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
iar. Un Hristos scofâlcit Intră o infirmieră și ne anunță tăios: “Masa!”. Merg după bătrânii mei. La etaj, într-o sală foarte curată, oameni livizi, majoritatea - bătrâni, târșindu-și papucii. La intrare, o imagine duioasă de carton, cu Fecioara Maria și Pruncul. Scârbită mai mult, decât îndurerată. În capătul sălii, pe altă masă, un Hristos scofâlcit de durere parcă se strâmbă la varza leșiată a unui bolnav. Trosc! îmi trântește cineva o farfurie cu două linguri de mămăligă crudă și o lingură
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca aceste aparate să devină sau să redevină identice, cu componente care să se miște în același mod, și atunci trebuie să se plece de la un model care nu se confundă cu nici unul dintre ele. Muzica muzicienilor nu este unica. Pruncul este legănat de cîntecele doicii. Mai tîrziu, repetă refrenele pe care părinții săi le fredonează în prezența lui. Există cîntece de joacă, precum și cîntece de muncă. Pe străzile marilor orașe cîntecele populare se transmit din gură-n gură, odinioară reproduse
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
reușea. Văzându-se neputincios, a acoperit icoana cu o pânză și s-a retras în chilia lui, unde s-a rugat mult. A doua zi a revenit în atelier. În clipa ridicării pânzei, a rămas înmărmurit. Chipul Maicii Domnului cu pruncul Iisus în brațe i-a apărut frumos pictat...Era în fața unei minuni. Această icoană este printre puținele din lumea ortodoxă „nefăcută de mână”. La scurt timp, icoana a fost dusă la Muntele Athos, în mare taină, unde a continuat să
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
11, la care, adăugând cele 24 de consoane, obținem totalul: 35 de litere. Dintre acestea, se recomandă spre eliminare 6: 3 vocale (i, w, oy - „după hotărârile cinstitei soțietăți literale a rumânilor, s-au scos ca să nu facă greutate nevinovaților prunci“) și 3 consoane (0, x, ©). Așadar, alfabetul propus de Heliade la 1828 număra 29 de litere. Folosesc nu întâmplător adjectivul „propus“, pentru că a spune despre Heliade că a „redus“ alfabetul chirilic la 29 de litere, ca și despre Ienăchiță Văcărescu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
până când va ajunge a se publica toată cu aceste litere“. Periodul I oferă, în acest spirit, patru texte în alfabet latin - traduceri heliadești din poezia universală: un fragment din Eneida, altul din Gerusalemme liberata, Depărtarea de Paolo Rolli și Rugăciunea pruncului (imitație după Lamartine). Intenția didactică devine și mai limpede în cazul ultimului text, publicat anterior și în alfabet chirilic. O prezentare fără echivoc a scopului și metodei sale efectuează Heliade în Curierul românesc (1839, nr. 52), când anunță înlocuirea lui
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
două vise pe care magii le-au tălmăcit ca fiind prevestiri rele pentru tron, Astyage, regele mezilor, și-a căsătorit fata cu un pers (deci un bărbat de rang inferior) numit Cambyse, și când ea a adus pe lume un prunc, pe Cyrus, Astyage a dat poruncă să fie omorât. Dar copilul a fost salvat și a fost crescut de soția unui văcar, Mithradate 31. Cyrus a trăit până în adolescență printre păstorii tineri, dar purtarea sa princiară 1-a trădat și
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
etc. 10. „Noapte de ploaie” (Fragment dintr-un poem), în Balade vesele și triste și alte poezii, EPL, BPT, 1966, p. 320. Cuvîntul mai figurează în „Icoanei” („Cînd mi-a sădit în piept ispita,/ Fiorul tainic al dorinții”) și în „Pruncul” („Și-n dimineața zilei de aprilie/ Simțeai plutind în aer, pretutindeni,/ Fiori, adînci fiori de fericire,-”). 11. Viața romînească, 2, vol.7, 1907, p. 63-70. 12. „Dorința”, în Viața Romînească, 8, vol.29, 1913, p. 31: „șiam rămas așa, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Vasile, tatăl tău !” „Ionică, eu mor ! Mor! M-au omorât ! Nu le dau nimic! Ai grijă că sunt mai perverși decât crezi tu !” Se referea la Securitate și perversitatea acesteia. S-a stins imaculat, ca o lacrimă ori ca un prunc, spune Florentin Popescu în „Viața lui V. Voiculescu”, Editura Vestala, București, 2008. Și-a dat spiritul și sufletul în seama lui Dumnezeu, în care a crezut toată viața cu toată puterea inimii lui. După dorința exprimată, a fost înmormântat în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
las pe mata să ne spui ce era în sufletul dumitale când a trebuit să-ți iei rămas bun de la cei dragi și de la Humulești: „Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să plec la Socola, după stăruința mamei.” Înainte de a porni la drum, te-aș ruga să-mi dai voie să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
țară “a ținut în priză” toată suflarea politică românească de luni bune încoace, iar trecerea în deceniul doi al mileniului trei s-a făcut discret, pe vârful picioarelor și în șoaptă, ca într-o familie unde se așteaptă nașterea unui prunc, “făt prețios”, deci cu mici probleme și mari speranțe. Proaspătul politician uninominal se distinge, de altfel, de politicienii uneori depersonalizați ai listelor, prin forța iluziei, prin imaginarul politic nepervertit încă sau revigorat de încrederea celor mulți care au dat votul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
asemenea, bazilica Saint-Germain-des-Prés, catedralele Notre-Dame din Paris și Chartres au fost construite pe locul unor foste temple dedicate lui Isis. Marea Zeiță prezintă de asemenea numeroase trăsături comune cu Fecioara Maria, Isis alăptând pe fiul ei Horus, prefigurând "Fecioara cu Pruncul", și se află în mod direct la originea tradiției populare a "Fecioarelor negre". După campania din Egipt a lui Napoleon Bonaparte, din 1798 până în 1801, și după decriptarea hieroglifelor realizată în 1824 de către orientalistul francez Jean-François Champollion, Franța intelectuală a
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
este viața sa’’. „Nu adunați comori pe pământ ci adunați comori în cer’. „Că unde este comoara voastră este și inima voastră". În aceeași manieră abordează și trufia, adică patima de dominație, opunându-i smerenia, elocventă fiind aici pilda cu pruncul: „De nu vă veți întoarce și să vă faceți ca pruncul acesta nu veți intra întru împărăția cerurilor’ și, mai departe, „Ci, carele dintre voi va vrea să fie mai mare să fie ca cel mai mic, și carele dintre
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
în cer’. „Că unde este comoara voastră este și inima voastră". În aceeași manieră abordează și trufia, adică patima de dominație, opunându-i smerenia, elocventă fiind aici pilda cu pruncul: „De nu vă veți întoarce și să vă faceți ca pruncul acesta nu veți intra întru împărăția cerurilor’ și, mai departe, „Ci, carele dintre voi va vrea să fie mai mare să fie ca cel mai mic, și carele dintre voi va vrea să fie întâiul, să fie mai pre urmă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
munților vestește că trebuia zidită de vie soția unuia dintre frați, prima care avea să vină. Doi dintre ei își previn soțiile să nu vină. Cel de-al treilea, mai loial, nu-i spune nimic soției credincioase. Aceasta, lăsându-și pruncul în grija soacrei, se duce pe șantier, unde soțul ei Gokko o întâmpină plângând. Dar cei doi cumnați au prins-o deja, iar zidarii se apucă de lucru. La început ea crede că-i un joc, dar pietrele se adună
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
văzând în toate casele bătrâni, tineri, bărbați, femei, învățați și mai de rând, îndeletnicindu-se și petrecând cu gazeta în mână, și înmulțindu-și ideile având cunoștință și țiind un șir de întâmplările lumii; va putea cineva vedea încă și pruncii cei mici lăsându-și jocurile lor cele nevinovate și adunându-se împrejurul mumelor și taților lor ca să citească ei singuri sau să asculte gazeta“. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Profesiunea de scriitor Emil BRUMARU Titlul e al unui volum de interviuri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
boală majoră a oamenilor la care s-a recunoscut determinismul său eminamente ereditar, deoarece chiar și în Talmud - cartea înțelepciunii evreiești - se face referire la incidența sa mai mare în anumite familii și se recomandă mamelor ai căror primii doi prunci băieți au fost supuși ritualului circumciziunii și au murit din cauza hemoragiei să nu mai aplice operația și celorlalți nou-născuți băieți. De aici, putem deduce chiar înțelegerea de către înțelepții antici a naturii sex-lincate și ereditare a acestei condiții patologice. Astăzi se
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
plecau cu autobuzul, lăsând în urmă pe cei dragi. Sigur că se vărsau multe rânduri de lacrimi din partea celor dragi și mai ales din partea fetelor iubite. Există apoi o serie de obiceiuri legate de botezul copiilor. După naștere, femeia cu pruncul sunt aduși acasă și tatăl natural al copilului trebuie să găsească un naș care să-i boteze copilul. Pentru primul copil se ia de obicei ca naș, nașii de cununie. Dacă aceștia refuză, atunci se caută un alt naș. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se rotesc în spațiu și se deplasează cu viteze amețitoare, sau la binecuvântatul nostru Soare care ne arată puterea inimaginabilă a exploziilor, dar ne oferă și căldura care ne salvează de frigul cosmic, grație căreia trăim; la mama care alăptează pruncul și mai pregătește mâncare și pentru soțul care în zori pleacă la lucru, indiferent în ce colț a lumii s-ar întâmpla asta (într-o colibă săracă din Africa, într-un cort al nomazilor din Podișul Gobi, într-un apartament
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]