5,519 matches
-
schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și, respectiv, care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să determine receptarea influențelor exogene ca perturbații. Iată de ce lista indicativă care ne interesează este aceea a factorilor structurali, endogeni, care sunt de natură să crească rezistența și reziliența entității, astfel încât aceasta să poată cel puțin rezista unor niveluri ridicate ale dinamicilor din
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
guvernării se va reduce. Este o chestiune pe care o susțin și acum. R.T. Cum a fost primit acest proiect al unificării realizat de dumneavoastră în rândul membrilor de partid, al celor din PNL? V.S. Există mai multe paliere ale receptării acestui proiect. Și, ca să răspund întrebării dumneavoastră, eu mă bucur că la baza partidului acest proiect a fost receptat. Eu nu spun că a fost acceptat de toată lumea. Ceea ce este important este că eu primesc zilnic telefoane de la oameni din
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
jumătate, va duce la diminuarea la jumătate a posibilității de consum a sticlei de vin de către alt individ). O operă de artă în schimb nu prezintă aceeași caracteristică, deoarece faptul că aceasta este privită de mai mulți indivizi nu face receptarea ei de către un alt individ imposibilă sau mai puțin plăcută. Așadar, în clasificarea lui Samuelson o operă de artă este un bun de consum colectiv. A doua clasificare relevantă pentru definirea bunurilor comune îi aparține lui Musgrave (1959), care face
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
imaginației, a deprinderilor de exprimare corectă și expresivă și a cultivării simțului artistic. Nu se va omite niciodată aspectul implicării individualității în actul creator, așa încât compozițiile școlare indiferent de ciclul de învățământ în care se practică să devină mijloc de receptare a literaturii, întrucât ele realizează o sinteză a tot ceea ce învață elevii la Citire, Gramatică, precum și la celelalte discipline. De asemenea, considerăm că ele constituie cea mai bună modalitate de valorificare a experienței de viață a elevilor, precum și de manifestare
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
o formula în scris, a transpune în pagină ideile după dezvoltarea planului. Este etapa cea mai dificilă din alcătuirea unei compoziții literare, în cadrul căreia se va ține seama de următoarele aspecte: aă Așezarea în pagină urmărește un scop dublu: ușurarea receptării părților constitutive ale compozițiilor scrise, a ideilor esențiale prin felul în care sunt grupate rândurile în pagină, cât și prin modul în care este realizată grafia cuvintelor, dar si aspectul estetic, vizând ansamblul paginilor scrise care trebuie să fie ordonat
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gânduri unei alte persoane, ci și o compoziție cu o formă precisă care permite comunicarea fără nici un fel de dificultate. Ca orice compoziție, o scrisoare trebuie să aibă trei părți: în partea introductivă, autorul scrisorii îl pregătește pe destinatar pentru receptarea informațiilor pe care urmează să i le transmită, face referiri la scrisorile anterioare sau la evenimentele care l-au determinat să se adreseze în scris. În cazul in care destinatarul este o persoană mai în vârstă sau în funcție decât
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și tangențial, problema corpului la granița între realitate și virtualitate. Această virtute a studiului, de a atinge tot ceea ce a fost și este prezent în agenda „corpului virtual“ poate fi, în egală măsură, și cea mai mare piedică în calea receptării. Pentru că la finalul lecturii nu știi încă ce a încercat să facă Lucia Dinescu. Cu siguranță nu a pledat pentru o poziție extremistă. A exersat (și acum iar vorbim de o raritate în România) cu foarte mare atenție neutralitatea axiologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
-ntr-un tremurat încetinit, lui Barrett nu i-a rămas altceva decât să accepte că nu se mai putea integra în lumea de carne, sânge și pământ. Poate că limbajul meu păcătuiește prin metaforism excesiv ori printr-un patetism al receptării față de acest creator tulbure, schizo. Pur și simplu este felul meu de a omagia o artă pe care nu o pricep întru totul, dar pe care o simt și intuiesc ca fiind alcătuită dintr-o psihoză pe viață și pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
vremii între diverse grupuri culturale și credințele lor. E adevărat că politizarea devine de neevitat în anii ’30, dar și până atunci orientările radical antiacademiste, antiestablishment nu sunt în nici un caz doar de natură estetică. Nu voi deschide aici discuția receptării avangardei, pentru că nici Dan Gulea nu insistă asupra acestei dimensiuni polemice; el o presupune cumva depășită, precizând, de fiecare dată când este cazul, poziția pe hartă a extremiștilor sau a moderaților (autorul oferă drept exemplu un grafic, cu o axă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ei înșiși, în timp ce străinii experimentează o lume exotică. Asta presupune tipuri diferite de lectură. Însă există și o categorie de cititori rafinați, care nu au patrie; ei nu urmăresc decât plăcerea estetică. Deseori vorbim despre universalitatea temelor drept catalizator al receptării. Teoretic sunt de acord cu asta, însă practic lucrurile sunt greu de decelat, căci această «universalitate» este deseori construită într-un spațiu socio-cultural. Lucruri pe care eu le credeam strict «specifice», la receptare s-au dovedit cu bătaie mult mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
vorbim despre universalitatea temelor drept catalizator al receptării. Teoretic sunt de acord cu asta, însă practic lucrurile sunt greu de decelat, căci această «universalitate» este deseori construită într-un spațiu socio-cultural. Lucruri pe care eu le credeam strict «specifice», la receptare s-au dovedit cu bătaie mult mai lungă. De pildă, săptămâna trecută, la Viena, cineva mi-a spus: îi înțeleg foarte bine pe moldovenii din cartea ta, căci și noi austriecii suntem un fel de moldoveni. Cred că modul cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
de sens (sună pompos, dar e un alt fel de a spune pentru jocul din vremea copilăriei, când melodiile În engleză primeau versuri noi, În funcție de cât de larg era vocabularul celui care le auzea). Ascultarea nu mai e gest de receptare pasivă, ci devine participare: dintr-o dată, poți auzi ce vrei, nu mai ești constrâns de versuri și de unidirecționarea celui care le-a scris. În unul din albumele islandezilor, nici un cântec nu are titlu, iar coperta cd-ului, cu spațiile ei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
critică în Germania, Austria și Elveția. Seara a făcut parte din seria de lecturi a Institutului de Cultură și Istorie a Germanilor din Europa de Est (Oldenburg), susținută de Fundația Robert Bosch. Traducătorul primei părți a Orbitorului a vorbit în deschidere despre receptarea volumului în Germania. „E foarte important că această carte a fost bine primită - primul volum - pentru ca până vor fi pe această masă toate trei, discuția să fi avansat, iar criticii literari să se uite mai adânc în spatele acestei literaturi“, a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
mai adânc în spatele acestei literaturi“, a spus Gerhardt Csejka. Fiindcă până acum, se pare, au existat niște probleme de înțelegere. „În recenzii sunt semne de simpatie, de admirație, care țin de forma lingvistică, de forța imaginației“, spune Csejka. Problema de receptare ar fi apărut însă la capitolul „conținut“. „E o carte minunată, numai că nu știu să spun despre ce e vorba“, ar fi afirmat unii dintre critici. „Când povestea se desprinde de real și ajunge la fantastic, criticul german nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din urmă înțeles ca având un rol referențial, comunicațional și acțional. Pragmatica ar fi, din această perspectivă a discursivității, o lingvistică a uzului, examinând efectele diverselor componente ale contextului asupra producerii și receptării enunțurilor, atât sub aspectul structurii, cât și al semnificației acestora. Analiza conversațională a influențat și ea cercetările asupra discursivității. Această perspectivă s-a dezvoltat, în Statele Unite, la sfârșitul anilor '70, ca un curent în cadrul etnometodologiei 5, preocupat de studiul schimburilor
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
acțiunea celorlalți. Această abordare se opune concepției liniare, telegrafice, monologale asupra comunicării, perspectivă care acredita o secvențialitate emițător-receptor a schimburilor verbale. Prin contrast, relația emițător receptor este considerată că fiind una de determinare reciprocă, în care fazele de emitere și receptare sunt simultane și determinate reciproc. Concepția analizei conversaționale asupra comunicării dă prioritate studiului formelor dialogale ale producției discursive, în care însuși monologul este un caz particular al dialogului. Se extinde domeniul de analiză a discursului și spre componentele non-lingvistice și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Text = discurs condiții de producere"21. În această perspectivă, textul, spre deosebire de discurs, este obiectul formal și este relativ autonom. Norman Fairclough realizează o schemă sintetică a relației dintre text și context, situând textul între condițiile de producere și cele de receptare 22. Autorul consideră textul un produs al unui întreg proces care se desfășoară în anumite condiții sociale. Deși se poate spune că producerea și receptarea unui text sunt activități individuale, actorii unei activități discursive sunt ancorați social ca rol și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
a relației dintre text și context, situând textul între condițiile de producere și cele de receptare 22. Autorul consideră textul un produs al unui întreg proces care se desfășoară în anumite condiții sociale. Deși se poate spune că producerea și receptarea unui text sunt activități individuale, actorii unei activități discursive sunt ancorați social ca rol și status, dar și ca sistem de gândire și interpretare. Aceste condiții sociale pot fi lecturate la trei niveluri: nivelul social imediat în care discursul s-
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
suportul fiind cel al undelor sonore. Cerințele de ordin statutar fixează condițiile de legitimitate legate de situația contextului enunțiativ, în sensul că stabilește rolurile și contractele specifice între actorii discursului. De recunoașterea acestor condiții implicit atașate unui gen depinde posibilitatea receptării adecvate a actului discursiv. Astfel, orice discurs presupune un emițător și un receptor, precum și o intenție a intervenției discursive, în virtutea căreia se organizează întregul. În viziunea lui Maingueneau, genul funcționează ca un terț care garantează fiecăruia legitimitatea locului pe care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
ale acestuia, care constau în ziua săptămânii și data, numărul ediției, numărul de pagini, eventual adresa sau site-ul web al publicației. Elementul cu numărul 4, prețul, relevă una dintre caracteristicile discursului jurnalistic: faptul că acest discurs se vinde, că receptarea este condiționată de achiziție. Evidențierea prețului poate să se facă și utilizând tehnici psihologice de fixare a acestuia, imediat sub un prag psihologic: în loc de 1 leu, se fixează un preț de 0,99 lei, chiar dacă, efectiv, diferența este insesizabilă. Până la
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
în eroare. V.3. Actorii discursului jurnalistic și manipularea În producerea discursului jurnalistic sunt implicați sprijinitorii financiari, legislatori, producători, distribuitorii și publicul. La nivelul acestora pot interveni abateri, în sensul că fiecare actor are la îndemână mijloace care pot distorsiona receptarea acestui tip de discurs. Vom evidenția, așadar, metodele de distorsionare a discursului jurnalistic pe care le pot utiliza diverși actori implicați 134. V.3.1. Manipularea la nivelul sprijinitorilor financiari Conceptul de sprijinitori financiari cuprinde, în extensiunea sa, două mari
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
Codul Penal este declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională prin Decizia 62 din 18 ianuarie 2007, fapt care ne aduce, în domeniul libertății presei, la situația anterioară anului 2006. V.3.4. Manipularea și distribuitorii Și distribuitorii pot interveni și distorsiona receptarea discursului jurnalistic prin diverse practici precum: întârzierea sau blocarea difuzării, amânarea plăților, contracte de distribuție încheiate cu gir politic. În anii '90, dar și mai târziu, în România distribuția se făcea prin rețeaua de difuzare RODIPET, care era în proprietate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
autorizațiilor de funcționare pentru anumite societăți de difuzare. Motivația pare să aibă legătură cu atitudinea critică a anumitor editori față de autorități. Ziarele de opoziție mai pot fi sabotate prin împrăștierea tirajelor în zonele periferice ale orașelor 161. În acest fel, receptarea discursului este viciată prin creșterea dificultății accesului la publicații. Situațiile descrise mai sus pot afecta discursul jurnalistic până la dispariția lui din spațiul public, dacă aceste situații sunt corelate și sistematic organizate. În caz contrar, ele sunt doar niște abateri care
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
paginile ziarelor din acea perioadă este cu adevărat discurs jurnalistic. Partidul Comunist Român își începe propaganda în România într-o situație tensionată, pe fondul celui de-al doilea război mondial, ceea ce a dus la un grad mare de sensibilitate în receptarea ei. Contextul în care s-a manifestat îi determină principalele caracteristici. Este o propagandă de mobilizare și de formare a unui curent de opinie favorabil Uniunii Sovietice, după ce toată opinia publică s-a raportat la statul comunist ca la un
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]