5,656 matches
-
tradiției selective" le făcea să apară ca naturale, ca "de la sine înțelese". Dar procesul de ordonare (aranjare, regularizare) este întotdeauna rezultatul unor seturi concrete de practici și relații." (Hall, 1980 a: 27) Împotriva ștergerii, de către sistem, a producției, distribuirii și receptării culturii, Hall a reclamat necesitatea problematizării culturii și a clarificării proceselor prin care anumite forme de cultură devin dominante (ibid.)35. Raymond Williams, unul dintre persoanele cu influență formativă remarcabilă în studiile culturale britanice, a reclamat necesitatea "unui materialism cultural
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plasa analiza culturală în contextul relațiilor socio-economice. Mai mult, într-o conferință din 1983, publicată în 1985/86, Richard Johnson a furnizat un model de studii culturale similar celui anterior al lui Hall, bazat pe tiparul circuitului producției, textualității și receptării, paralel cu circuitul capitalului reliefat de Marx și ilustrat de o diagramă care punea în evidență importanța producerii și distribuției. Deși Johnson a subliniat importanța analizării elementului producție în studiile culturale și a criticat poziția revistei Screen care a abandonat
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și de care beneficiază, în ultimă instanță, chiar industriile de cultură. Pentru a evita asemenea dezvoltare conservatoare a studiilor culturale, este nevoie de o abordare din multiple perspective care să acorde atenție fenomenului de producere a culturii, textului însuși și receptării lui de către public. Aceasta presupune o diversitate de perspective critice și multidisciplinare care să unească studiile culturale cu teoria criticii sociale și cu politica democratică radicală. Poziția adoptată de mine asupra culturii și fenomenului media în studiul ce urmează ar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe tema culturii media, unele dintre ele fiind cuprinse și în cartea aceasta. 20 Au existat, cu siguranță, cîteva excepții și calificări ale acestui model "clasic": Adorno semnala ocazional un moment critic ori utopic în interiorul culturii de masă și posibilitatea receptării audienței împotriva voinței acesteia; vezi exemplele din Kellner, 1989a. Însă, deși putem găsi momente care să pună sub semnul întrebării divizarea și mai puternică dintre cultura majoră și cea minoră și modelul culturii de masă, divizare constînd în nimic altceva
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
doilea război mondial, definea abordarea dominantă a artefactelor culturale din Statele Unite. Abordările poststructuraliste care s-au dezvoltat în Franța anilor '70, răspîndindu-se foarte repede în toată lumea, erau de asemenea extrem de textualiste. Studiile culturale britanice se concentrau asupra publicului și a receptării și fuseseră anticipate de Școala de la Frankfurt: Walter Benjamin se preocupase de importarea studiilor asupra receptării încă din anii '30, în timp ce Adorno, Loventhal și alți membri ai Școlii au efectuat studii asupra receptării în aceeași perioadă. Vezi dezbaterea din Kellner
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
dezvoltat în Franța anilor '70, răspîndindu-se foarte repede în toată lumea, erau de asemenea extrem de textualiste. Studiile culturale britanice se concentrau asupra publicului și a receptării și fuseseră anticipate de Școala de la Frankfurt: Walter Benjamin se preocupase de importarea studiilor asupra receptării încă din anii '30, în timp ce Adorno, Loventhal și alți membri ai Școlii au efectuat studii asupra receptării în aceeași perioadă. Vezi dezbaterea din Kellner, 1989a: 121ff. Cu puține excepții, Școala de la Frankfurt a tins să considere publicul ca fiind în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
britanice se concentrau asupra publicului și a receptării și fuseseră anticipate de Școala de la Frankfurt: Walter Benjamin se preocupase de importarea studiilor asupra receptării încă din anii '30, în timp ce Adorno, Loventhal și alți membri ai Școlii au efectuat studii asupra receptării în aceeași perioadă. Vezi dezbaterea din Kellner, 1989a: 121ff. Cu puține excepții, Școala de la Frankfurt a tins să considere publicul ca fiind în primul rînd pasiv, astfel că accentul pus de către grupul de la Birmingham pe un public activ este o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
conservatoare și militariste. Imaginile elicopterelor aterizînd în Grenada sau Panama aveau aceeași încărcătură pozitivă și stimulatoare ca și scenele de acțiune militară din filmele militariste de la Hollywood. În consecință, filmele de la Hollywood, din anii '80, au produs iconografia necesară unei receptări pozitive a imaginilor "reale" (așa cum sînt ele oferite de televiziune) a acțiunilor de agresiune militară. Prezentarea "dușmanilor" ca fiind răi în mod absolut și a necesității de a-i elimina codifică astfel agresiunea militară a Statelor Unite ca "bună". Eroii militari
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Niște amendamente se cer totuși făcute. Publicul poate rezista încercărilor de manipulare și textul cinematografic poate suferi un eșec în încercarea sa de a-și atinge obiectivele ideologice propuse. Filme ca Top Gun repurtează totuși succese, așa cum confirmă încasările și receptarea pozitivă de către public. Unele filme pot fi mai contradictorii decît mașina ideologică perfectă reprezentată de Top Gun. Într-adevăr, multe din filmele hollywoodiene nu sînt realmente nici "conservatoare", nici "liberale", căci încearcă să meargă în ambele sensuri: să cîștige o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
condiții sociale și, la rîndul lor, operează în social. Termenul de "orizont social" se referă la experiențele, practicile și trăsăturile reale ale domeniului social al textelor culturii media ce permit structurarea atît a universului culturii media, cît și cel al receptării. Orizontul social al anilor '60, care a oferit fundamentul unor filme ca Easy Rider și Woodstock, era reprezentat de apariția unei contraculturi care își avea propriul stil vestimentar și de comportament, propria muzică, propriul limbaj și cultură o cultură-contra care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vagabonzii citați de Fiske, ce urmăreau filmul Die Hard folosesc produsele culturii media. Asemenea studii oferă adesea o viziune utilă, deși limitată, asupra efectelor culturii media, dar sînt de părere că există și alte modalități de a studia acest aspect. Receptarea culturii media poate fi studiată prin analizarea recenziilor, cronicilor și a eseurilor critice, dar și a modului în care textele sînt fixate în discursurile populare și generează astfel o varietate de efecte. Acest mod de studiu al receptării a fost
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acest aspect. Receptarea culturii media poate fi studiată prin analizarea recenziilor, cronicilor și a eseurilor critice, dar și a modului în care textele sînt fixate în discursurile populare și generează astfel o varietate de efecte. Acest mod de studiu al receptării a fost propus de Walter Benjamin între anii 1920 și 1930 și a fost preluat de teoreticieni ai literaturii, precum Jauss, care a dezvoltat studiile de receptare a literaturii pentru a arăta cum este literatura recepționată de diferite categorii de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
populare și generează astfel o varietate de efecte. Acest mod de studiu al receptării a fost propus de Walter Benjamin între anii 1920 și 1930 și a fost preluat de teoreticieni ai literaturii, precum Jauss, care a dezvoltat studiile de receptare a literaturii pentru a arăta cum este literatura recepționată de diferite categorii de public. Noile baze de date computerizate, precum Dialog și Lexis/ Nexis, fac posibil un nou tip de studiu al receptării, pe care îl voi aborda și eu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
precum Jauss, care a dezvoltat studiile de receptare a literaturii pentru a arăta cum este literatura recepționată de diferite categorii de public. Noile baze de date computerizate, precum Dialog și Lexis/ Nexis, fac posibil un nou tip de studiu al receptării, pe care îl voi aborda și eu în acest volum. Prin introducerea unor cuvinte-cheie, precum "Rambo" și "Reagan", se pot observa cîteva modalități prin care figura lui Rambo a fost inclusă în discursul politic popular. Rezultatul acestei operațiuni a fost
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
acestei puteri nu este cîtuși de puțin în beneficiul programelor critice sau al schimbărilor sociale. În orice caz, efectele culturii media sînt extrem de complexe și mediate și necesită studierea originii și producției de texte ale culturii media, a distribuirii și receptării lor de către public și a modului în care indivizii utilizează textele culturale pentru a produce semnificații, discursuri și identități. Asemenea efecte pot fi cel mai bine înțelese din studiul concret al modului în care produse culturale foarte populare precum filmele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
rock, pledînd pentru apariția unui sistem de rating care să ofere îndrumare parentală. Grupul a creat o efervescență media fără precedent, acțiunile lui fiind dezbătute pe larg (vezi Grossberg, 1992). Capitolul 6 O ANALIZĂ A RĂZBOIULUI DIN GOLF: PRODUCȚIE / TEXT / RECEPTARE* În capitolele anterioare am indicat cîteva din modurile prin care studiile culturale pot urmări minuțios modul în care textele scrise pe această temă au transcodificat discursurile ideologice și politice, atît la nivelul macro, al luptelor și al evenimentelor politice principale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
crizei din Golf și a războiului contra Irak-ului. E necesar ca un studiu cultural al evenimentelor politice ale zilei să încerce să explice atît momentele majore de criză, cît și textele cunoscute despre cultura media și despre mesajele și receptarea lor de către public. După cum vom vedea, cercetările culturale sînt în mod special indicate să preia asemenea sarcini, iar specialiștii care vor ca aceste cercetări să fie de ordin politic, ar trebui să fie în legătură cu evenimentele politice cheie ale apocii, nu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
spus că sînt cu totul de acord cu afirmațiile ce descriau ajutorul pentru război; în sondajul efectuat un an mai tîrziu, cifra a scăzut la 2,8%." (Eveland et al., în curs de apariție) Mai mult decît atît, atenția dată receptării în rîndul publicului și a modului în care spectatorii pot procesa imaginile propagandistice și șovine ale armatei și ale intervenției Statelor Unite sugerează că imaginile și discursurile TV pot avea efecte contradictorii și că publicul poate rezista manipulării prin media. Utilizînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și moarte. De aici, rezultză că o abordare din perspectivă multiplă, care să surprindă aspectele diferite ale unui fenomen atît de complex precum prezentarea de către media a intervenției Statelor Unite în Orientul Mijlociu, ar trebui să analizeze contradicțiile prezente în fenomenul de receptare de către public a textelor media și a imaginilor și efectelor posibil contradictorii ale televiziunii, dar să analizeze și textele media și efectele lor conservatoare, de susținere a sistemului. Deși analiza mea s-a concentrat în primul rînd asupra modului în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Madona". Interesul meu se va concentra asupra imaginii sale și a producției culturale, a impactului acestora asupra publicului și a efectelor culturale din ultimul deceniu. Deși voi face uz de metodele standard ale studiilor culturale, reprezentînd analiza de text și receptarea textului de către public, voi susține ideea că o componentă în general neglijată în studiile culturale și anume economia politică și producția culturală reprezintă un element-cheie pentru înțelegerea acestui fenomen 2. Căci succesul Madonei poate fi în bună parte considerat un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
multilateralitatea fenomenului Madona, efectele multiple și contradictorii. Ea reprezintă în mod clar o provocare la adresa studiilor culturale. Demontarea unei asemenea serii de strategii artistice, semnificații și efecte necesită utilizarea unui întreg sistem de critică de text, de cercetare în domeniul receptării și de analiză în domeniul economiei politice și a producției de cultură pop în societatea mediatică a epocii contemporane. Opera sa a devenit mai complexă și tocmai această complexitate, împreună cu permanenta sa popularitate a transformat-o pe Madona într-un
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
legătură între modă, imagini și identitate în societățile moderne. Pentru mai multe informații asupra discursurilor modernității, contribuțiile și limitările lor, vezi Antonio și Kellner, 1994. 2 O mare parte dintre studiile culturale se concentrează asupra analizei de text și/sau receptării în exclusivitate, ignorînd în general economia politică și producția de cultură. În studiul său asupra Madonei, John Fiske scrie: "O analiză culturală va revela atît modul în care este structurată ideologia dominantă în text și în lector, cît și acele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Thing 195 Molcolm X ca poveste morală 201 Politicile culturale ale lui Lee 204 Rap-ul și discursul radical al negrilor 211 Rezistență, contrahegemonie și viață cotidiană 226 NOTE 231 Capitolul 6 O ANALIZĂ A RĂZBOIULUI DIN GOLF: PRODUCȚIE / TEXT / RECEPTARE 237 Dezinformarea și producția de știri 239 Minciuni uriașe și dezinformare 240 Campania de propagandă a firmei "Hill și Knowlton" 246 Războiul mediatic de propagandă 251 O națiune de războinici 256 Cîteva concluzii 266 NOTE 270 PARTEA A TREIA: CULTURA
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la unele texte care legau vocile, nenumăratele voci care se întretaie pe parcursul discursului, ca în poemele dramatice. Lecția lui Eliot despre "cele trei voci ale poeziei" mi-a venit bine, recunosc, în sensul că m-a făcut mai atent la receptarea auditivă a cuvîntului. Cel mai des, însă, îmi place să-l pun pe cititor pe drumuri, să-l "încurc", să nu-i dau eu întreaga bucurie, ci să și-o caute singur. Matei Vișniec și Romoșan sînt fabuliști pe gustul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
într-un anumit ton (nu formulă!), care, evident, nu duce la manierism. Pentru mine este foarte important versul memorabil în text, dar ele-mi vin atît de spontan încît nu aș zice că schimb textul inițial scris, ci doar anvergura receptării lui. Poezia are o grămadă de trucuri, dar numai unele dintre ele închipuie mitul. Folosesc acest termen pentru a numi acel spațiu în care repetarea unui motiv poetic nu uniformizează o formulă ci individualizează și, mi se pare necesar în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]