6,309 matches
-
vinului, Radu părea moleșit. Angela îi propuse să rămână la ea, profitând de starea lui. Radu, care acum îi era indiferent, acceptă propunerea ei, împărțind împreună dormitorul și chiar patul, care era singurul, fapt pe care mai târziu îl va regreta. în zori când s-au trezit, Angela, foarte veselă fredonând o melodie, pregăti cafeaua, la care Radu n-ar fi rămas, dar se simți rușinat și pus în încurcătură. El își sorbi cafeaua în tăcere, fumând două țigări una după
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
te Ramona, s-a întâmplat de mult. -Da. Dar mama ta, zise ea printre lacrimi. -Da, într-adevăr această durere uneori mă sufocă. -Cred, cred dragul meu, dându-și apoi seama de cuvântul pe care l-a folosit dar nu regretă deloc. La poarta familiei Plopeanu, Radu opri și coborî. Ramona îi mulțumi. El făcu o plecăciune zâmbindui, se urcă pe bicicletă și plecă mulțumit că nu l-a invitat înăuntru, pentru că i-ar fi fost rușine să dea ochii cu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
parcă același gând îi stăpânea. -Ce-o fi având Angela cu tine, părea sufocată de nervi. -Nu știu și nici nu mă interesează. Acum Radu se înroși la față, devenind puțin nervos. El se gândi la acea noapte petrecută cu ea regretând fapta comisă. Prin cap îi treceau cele mai negre gânduri, fără a ști nimic despre planul ei de răzbunare. în acel moment simți că o urăște din tot sufletul, ba chiar dorindu-și ca niciodată să nu mai dea ochii
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
prea târziu! Va suferi din cauza îmcăpățânării lui!, zise Angela, făcând mișcări repezi cu mâinile. -Doamne! Nu cumva ești...? -Sunt Eva! Și cred că e numai vina mea. Atunci chipul Angelei deveni pământiu. Era pentru prima oară când se speria și regreta fapta comisă. -Nu te speria draga mea, a-i să-i explici, Angela și veți ajunge la o bună înțelegere. -Niciodată, niciodată nu-l voi mai apropia de mine. Să crească cu cine o vrea! M-am purtat cu atâta
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
știi? întrebă mama ei, bănuitoare că fiica sa se vede cu Radu. -De la Andrei, mamă. -Tu și Andrei îl ridicați în slăvi. N-au găsit pe altul, decât pe ăsta? Ramona supărată răspunde: -Se vede că nu... Mama ei regretă cuvintele spuse, văzând efectul dureros produs asupra fiicei sale. -Viața are și bucuriile ei, de aceea merită trăită, afirmă blând, bătrâna doamnă. -Și atunci Radu, de ce nu s-ar bucura? -Să se bucure, copila mea și el are dreptul, dar
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
una din sâmbetele lunii august. După ce stabili singur data, ascultă liniștit cântecul trist, un dor de la un moment dat parcă îi sfâșia sufletul. Acum în imaginea sa apăru chipurile părinților săi, îi apărură atât de vii, lacrimile îi ardeau fața, regretând că nu și-a putut ține promisiunea făcută tatălui său de a se întoarce acasă. El scoase o fotografie pe care o avea tot timpul în buletin, printre lacrimi privindu-și părinții, adormi. Soarele reuși să străpungă ceața rară a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Ionuț și Radu, păstrându-le vie și nealterată imaginea care i-a rămas întipărită la spital când ea s-a despărțit de copil. Acum, după decesul tatălui și a fratelui ei se simțea atât de străină și deja începuse să regrete că s-a despărțit atât de ușor de propriul său copil. Cu toate acestea, prefera să sufere în tăcere decât să meargă acasă la Radu să-și vadă copilul. N-ar fi putut suporta umilința pe care sigur ar simți
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
aveau se hotărâră să facă un dar surpriză finilor. O casă pe care o cumpăraseră în Sibiu cu mulți ani în urmă din bani primiți ca moștenire de la soții Brădescu. Eugen Bunea, acum bolnav de o boală pe bază nervoasă, regreta că-și obligase sora să-i dea banii cuveniți într-un timp foarte scurt, din care motiv cumnatul său a fost obligat să se despartă de casa părintească nu fără regret și durere. în momentul în care nașul anunță darul
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ascunse tot timpul aceste cuvinte de soția și fiul său, parcă temându-se de ele. Acum, după cum domnul Radu Brădescu o privea pe mama fiului său, sigur o compătimea, văzând-o cât de mult suferea și ea, zicându-și „acum regretă acele cuvinte, dacă ar fi posibil ar da timpul înapoi”. După câteva ore, Ionuț este adus din sala de operație. Avea capul bandajat și dormea. Chipul său frumos, de obicei puțin palid, acum părea cadaveric. Tatăl său îl privi cu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
copil, într-o seară de iarnă târzie, întunericul își dovedise supremația asupra zilei, alungându-i pe gospodari în casă, tare devreme. Lui, fiind mezinul familiei, tata îi povestea. Odată, pe înserat, împreună cu doi camarazi reușise să evadeze din lagăr. Acum regreta că nu-l întrebase mai multe despre fuga din acel loc, probabil împrejmuit cu rotocoale de sârmă ghimpată, cu foișoare de pază în care soldați nemți, rigizi și nemiloși, cu căști metalice pe cap, vegheau la orice mișcare a prizonierilor
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
profitase de preocuparea lor intensă și reușise să recupereze un cal, dintre cei rechiziționați mai înainte. Îl ascunsese într-o lizieră de pădure și la momentul prielnic i-l aduse. Mare surpriză, constată că îi recuperase și mantaua! Primind-o regretă, că pentru puțină vreme, îl crezuse dezertor pe băiatul acela de la țară, isteț, curajos și inimos. Reușise să mai aducă și doi săculeți cu pâine de război și conserve. Era vreme de război, unele reguli, care-n timpuri normale sunt
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
și căpitanul Ungureanu, din a cărui companie se înecase încă un soldat, în condiții neclare (culmea!) într-o băltoacă. Și cei doi, împreună cu locotenentul Cătănoiu, fură citați pentru aceeași zi, tot la la Roman. În noaptea dinaintea procesului dormi puțin, regretând prima oară că-și părăsise, poate definitiv locurile natale, mama și familia rămasă în Basarabia, ca acum să fie chemat la judecata Curții Marțiale. Cine era de vină? Nu-și putu răspunde, amintindu-și atitudinea civililor din Hâncești. Programul îi
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
Broooossss n-am putea să găsim o soluție Brooosss, te iubesc... și-mi văd ochii În oglinda din spatele ei, seamănă cu ochii de pe afișul ăla electoral al Partidului Conservator cu bulangiul ăla de Tony Blair. O fut și regret, Îmi regret discursul tâmpit chiar Înainte să-mi vărs murdăria În ea. După aia sunt nevoit s-o aud cum bate câmpii despre ambițiile și planurile ei În privința noastră. Sexul cu ea nu-i deloc cum mi-l imaginam Înainte de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de rezultatele unor chestionare. Există doar cîteva studii elocvente bazate pe observații practice pe tema fenomenului minciunii cercetat "pe viu", deși majoritatea acestora au fost realizate de către etnografi care au lucrat, astfel, asemenea străinilor în vizită în altă țară. Personal, regret insuficiența descoperirilor empirice însă, în același timp, răsuflu ușurat că am fost scutit de o mulțime de definiții și analize improvizate ale minciunii, care ar trebui să se găsească în textele standard de sociologie, dar care nu se află acolo
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai mult, adună tot mai multă vinovăție. Lucrurile se pot petrece Într-un iureș copilăros, Înainte ca, brusc, să sesizezi latura profundă, destinală a jocului cu pricina. Se poate Însă să afli mai din vreme și să-ți asumi fără regrete acest joc al sorții. Să citești din capul locului, fără iluzii, ceea ce spun cireșele amare: fără iluzii - dintre cireșe le-aleg pe cele amare Șerban Codrin Să alegi toate roadele vieții cu o conștiință mai trează, care resimte că darurile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prin alte mijloace decât o combinație de semne. De ce trebuie atunci, după cuvintele lui Valéry despre Corot, "să ne scuzăm că vorbim despre pictură"? Fiindcă nu există echivalent verbal al unei senzații colorate. Simțim într-o lume, numim în alta, regreta Proust. Culoarea are un avans asupra cuvântului câteva sute de mii de ani, cu siguranță. Ce greutate are un "strigăt scris" față de un strigăt urlat, angoasă ori veselie brută, imediată și deplină? În comparație cu lucrătorul cuvintelor, artizanul halucinațiilor adevărate lucrează însăși
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
XV-lea. Multe înflăcărări ale lui Malraux și lamentouri ale lui Benjamin să provină dintr-o eroare de cronologie? O mai fină periodizare a timpului imaginilor ar fi evitat, poate, o frumoasă sinucidere germană, un frumos delir francez. Să nu regretăm nimic: frumusețea secolului ar fi avut de suferit. Reconcilierea Dualitatea christică a imaginii susține separarea tradițională a studiilor de artă între două idealuri: mistica uniune cu obiectul unic și ocolul sceptic prin contextul social; discursul intuitiv al cunoscătorului și discursul
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ne fac să străbatem continente și muzee (prin care Hegel mergea personal). Kant a inaugurat surâsul pisicii fără pisică. Estetica hegeliană este, ca și surorile ei, o ramură a filosofiei, însă cea a lui Kant nu iese din trunchi. Castelli regretă această ariditate dar, hotărât să facă un efort, ar vrea să treacă în revistă și în ordine cele patru momente ale "definirii Frumosului", nu fără a-și pune probleme în legătură cu această majusculă. În ochii lui, ca și într-ai noștri
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
deocheate" nu mai circulă pe sub mână? Și de ce, în prezent, cutare sau cutare imagine publicitară mobilizează episcopatul francez? O cronologie a practicilor clandestine și a delictelor de imagine ar constitui o bună introducere la istoria artei. Amatorii de pictură vor regreta, fără îndoială, timpul binecuvântat când un deputat socialist, Jules-Louis Breton, interpela guvernul pentru a denunța scandalul "monstruozităților așa-zis artistice" ale cubiștilor și "nebuneștile extravaganțe și excentricități" expuse atunci la Salonul de Toamnă. Era în 1912. În 1925, comisarul general
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
denotă o lipsă totală de caracter. Nu începem toate alineatele cu „eu”. Vom amâna pe cât posibil să trimitem o scrisoare de amenințare sau injurioasă, în ideea că vom renunța sau că vom adopta un ton pe care nu-l vom regreta mai târziu. b) Model de scrisoare către un prieten drag Începem să scriem lăsând un spațiu alb de circa trei, patru degete. Scriem în dreapta data și localitatea în care ne aflăm când scriem scrisoarea. În partea stângă lăsăm un spațiu
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2270]
-
Ahile, n-o face ca să se acopere el însuși de glorie, ci ca să-i salveze pe aheeni, gândindu-se totodată că, prin faptele lui și ale mirmidonilor, îi va aduce glorie lui Ahile și îl va face pe Agamemnon să regrete că l-a jignit. Și că, odată ajuns pe câmpul de luptă, nu se mărginește la dueluri de la om la om, ci are și o idee strategică (ceea ce eroilor homerici li se întâmplă rar): aceea ca, în loc să-i respingă pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Ahile, n-o face ca să se acopere el însuși de glorie, ci ca să-i salveze pe aheeni, gândindu-se totodată că, prin faptele lui și ale mirmidonilor, îi va aduce glorie lui Ahile și îl va face pe Agamemnon să regrete că l-a jignit. Și că, odată ajuns pe câmpul de luptă, nu se mărginește la dueluri de la om la om, ci are și o idee strategică (ceea ce eroilor homerici li se întâmplă rar): aceea ca, în loc să-i respingă pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
această prezență tainică din sufletul lor, care au întristat și îndepărtat haruldin viața lor, vor experia, într-o formă provizorie mai întâi, darprofundă, chinurile iadului. Din acea clipă înainte, ei înșiși nu maipot face nimic efectiv pentru ei, decât să regrete, în „plângerea șiscrâșnirea dinților” (Matei 8, 12), adică în mustrările necurmate aleconștiinței, păcatele nepocăite. Singura alinare, care le poate ușurași răcori suferința, o constituie mila lui Dumnezeu, ca răspuns la rugăciunile celor rămași în viață, dacă acestea vor exista, la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fie protectori pînă cînd devin capabili să-și poarte singuri de grijă. Și adulții se pot înșela în privința intereselor lor, a celor mai bune moduri de a-și atinge scopurile, fapt demonstrat de experiența curentă: mulți dintre noi ajung să regrete unele hotărîri din trecut. Admitem că ne-am înșelat. Mai mult, aproape toți ne bazăm pe experți pentru a lua hotărîri decisive care au o legătură directă cu bunăstarea, cu fericirea, cu sănătatea, cu viitorul, chiar cu supraviețuirea noastră și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
deosebit ca sens. Se pot da și alte exemple din perioada în care latina vorbită în Dacia devenea, treptat, limba română. Verbul plangere „a plânge pe cineva“, expresiv încă din latina clasică, îl elimină pe vechiul flere „a plânge, a regreta“, care se folosea mai ales în limba scrisă; în consecință, în română nu a ajuns verbul lat. flere, ci s-a moștenit numai lat. plangere > rom. (a) plânge. Verbele latinești sinonime cu acesta, lacrimari „a plânge, a vărsa lacrimi », lamentari
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]