8,522 matches
-
acestei etape a cercetării, ceea ce face ca materialul analizat să fie similar unei arhive scrise a interacțiunilor, care conține nu numai opiniile și argumentele participanților cu privire la subiectele religioase puse în discuție, dar și regulamente, înregistrări ale unor evenimente ale grupului, relatări ale unor întâmplări personale, conflicte, excluderi ale unor membri, alăturarea altor persoane interesate etc. Materialul selectat a fost compus din 1 128 de mesaje scrise în aproape integral în limba română, cu unele citate sau expresii în limba engleză și
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
lista comunităților religioase de limba română inventariate nu s-a remarcat niciuna care să practice rugăciunea comună ca formă de devoțiune în spațiul virtual. Cel mai frecvent, termenul este prezent în cereri de rugăciune adresate de unii dintre membri, în relatarea unor evenimente pe care autorii mesajelor le consideră ca fiind răspunsuri la rugăciune sau în mesaje care conțin rugăciuni specifice (de exemplu, Rugăciunea Domnească sau Canon către Maica Domnului). Unicitatea și specificul comunităților virtuale religioase își au rădăcinile nu numai
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
de ceea ce s-ar putea numi "spirit românesc". Există o serie de referiri directe la spațiul românesc, de obicei în contextul descrierii unor comunități religioase prin comparație cu altele din alte regiuni. De asemenea, unele locații specifice sunt menționate în relatarea unor evenimente sau în precizarea unor comunități sau biserici specifice (cel mai frecvent București). De exemplu: "Trebuie sa recunosc tot aici ca exista si nume foarte frumoase date bisericilor noastre care, nu stiu, poate chiar ca imbina numele cu mesajul
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
mă loviseră în cap cu un obiect dur, doctorul mi-a spus la spital că loviturile erau prea puternice pentru a fi fost date doar cu pumnul. Capul era umflat și în sânge"27. Atentatul respectă linia evenimentelor și în relatările din cartea Doinei Jela, Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, confirmând drama prin care trece și implicarea Securității. Însă relatarea telegrafică a interviului se extinde, deoarece primește noi informații după mai bine de un deceniu de la eveniment: Virgil
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fost date doar cu pumnul. Capul era umflat și în sânge"27. Atentatul respectă linia evenimentelor și în relatările din cartea Doinei Jela, Această dragoste care ne leagă. Reconstituirea unui asasinat, confirmând drama prin care trece și implicarea Securității. Însă relatarea telegrafică a interviului se extinde, deoarece primește noi informații după mai bine de un deceniu de la eveniment: Virgil Ierunca, atras într-o cafenea (metodă utilizată și cu alte ocazii) de un cunoscut care probabil primise viza cu această concesie, o
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cele câteva romane pe care le citiseră amândoi de mai multe ori. Își doreau mult de tot, ca după cununie, să-și cumpere un aparat de radio mai mic, dar să nu se audă gâjâit ca la vecinii lor. Din relatările ei sincere am aflat că tatăl fetiței, după o noapte de basm trăită în doi, voios, fericit și cu încredere în viitorul lor comun, a plecat la serviciu și... nu s-a mai întors. A fost găsit mort după câteva
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne. Narațiunea (diegeza) reunește două paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
are ca marcă definitorie capacitatea de reprezentare a unor aspecte simultane, coexistente în spațiu. Prin predominanța organizării spațiale și, implicit, prin suspendarea temporalității, discursul descriptiv se diferențiază de textul narativ. Alt element de contrast este opțiunea demersului narativ pentru diegesis (relatare), în timp ce textul descriptiv apelează frecvent la mimesis (reprezentare). Un model reductiv al textelor descriptive diferențiază două tipuri: - descrierea obiectivă, specifică textel or nonliterare (științifice, oficial administrative și, uneori, publicistice), are ca funcții principale: funcția de structurare a cunoașterii (scop informativ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
promovează valori artistice autentice), distractiv (oferă divertisment), utilitar etc. Texte specifice: articolul de presă (editorial, reportaj, cronică, foileton, comentariu, recenzie etc.), interviul publicistic, știrea, comunicatul, sondajul, anunțul, reclama etc. Forme specifice audiovizualului: grupajul de știri, talkshowul, dezbaterea, interviul, reportajul, cronica, relatarea, anunțul, reclama etc. CARACTERISTICI: - respectă normele limbii literare (abaterile sunt intenționate, cu rol expresiv), ilus trând calități generale și particulare ale stilului (mai ales: accesibilitatea, concizia); - are caracter eterogen din punct de vedere stilistic, apelând la forme discursive spe cifice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
de tip epistolar (corespondența particulară: scrisoarea familială/amicală, cartea poștală, telegrama, invitația, felicitarea, biletul) sau memorialistic (amintirile, memoriile), de tip reflexiv (jurnalul, notița) ori gnomic (cugetări). În sfera comunicării orale, se folosesc în conversația particulară, uzuală - dialog/mo nolog cotidian: relatarea orală, povestirea, descrierea orală, conversația telefonică, dezbaterile spontane, urările, felicitările, toasturile, anecdotele etc. CARACTERISTICI: - este puternic individualizat, având o componentă afectivă accentuată; actul de co municare cotidiană reliefează gradul de instrucție, cultura, mediul socioprofesional, trăsături ale personalității locutorilor etc.; - ilustrarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive adecvate contextului stilistic și situației de comunicare artistică (directă/indirectă). Modurile de expunere sunt: narațiunea, descrierea, dialogul și monologul. Narațiunea (lat. narratio - povestire, istorisire) este modul de expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Forster), utilizând narațiunea ca mod principal de expunere. Paul Valéry definește textul epic drept „un text care poate fi povestit“. Conceptul de narațiune (fr. narration, lat. narratio - povestire, istorisire, diegeză) desemnează un mod de expunere specific genului epic, constând în relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lumea narată și cititorul abstract, naratorul este o „ființă de hârtie“, „persoană fictivă“ distinctă de autorul concret. Acesta poate fi extradiegetic sau intradiegetic. A. NARATORUL EXTRADIEGETIC/HETERODIEGETIC nu e marcat prin indici textuali. El poate fi: Naratorul anonim - evidențiat prin relatare obiectivă - reprezintă o instanță narativă supraindividuală a cărei prezență nu este vizibilă în text. Tipul de discurs care reliefează un asemenea narator este alcătuit din enunțurile la persoana a IIIa, obiective, neutre din punct de vedere afectiv. E asociat ipostazei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
puncte, linie de dialog sau semnele citării (ghilimele): — Hm! spuse ea arțăgos și cu un glas răgușit, însă forte. Ești flăcău în lege! [...] Ascultă, Costache, la cine o să stea „băiatul“? — La noi! explică Otilia. (G. Călinescu, Enigma Otiliei) Nararea prin relatare este modalitatea tradițională de istorisire, impunând discursul naratorului, în care este inserată și vorbirea personajelor. Transpunerea discursu lui eroilor în discursul naratorului actualizează stilul indirect. Mărcile textuale ale vorbirii indirecte sunt: indici ai persoanei a IIIa (persoanele I și a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
existențial închis este sugerat și prin metafora drumului (dublu semnificată: ca drum al vieții și al mor ții și ca simbol al intrării și ieșirii în/din universul ficțiunii artistice), cu care începe și se încheie romanul. Descrierile, ca și relatarea întâmplărilor, sunt realizate din perspectiva obiectivă a unui narator omniscient: „Rebreanu este neîndoielnic un artist obiectiv. [...] Un observator omniscient desigur, dar lipsit de voce proprie.“ (N. Manolescu, Arca lui Noe) Cele două părți (însumând 13 capitole) au titluri metaforice, Glasul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
instanțelor comunicării narative - narator și personaje. Astfel, în fragmentul citat, se evidențiază prezența unui naratorpersonaj (narator homodiegetic, desemnat în text prin persoana întâi narativă) și existența unui personaj feminin, Ileana. O altă caracteristică vizează predominanța narațiunii, fragmentul fiind centrat pe relatarea succesiunii de momente ce premerg actul creației șii urmăresc desfășurarea, până la istovirea finală. Tot astfel, pot fi ilustrate trăsături precum desfășurarea acțiunii în timp și spațiu (în text apar repere spațiotemporale multiple: pe la mijlocul lui octombrie; zile de toamnă; vechea mea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
imperfect al verbelor contribuie la ex pre sivitatea epică prin forța evocatoare și prin surprinderea unor acțiuni trecute, în desfășurare. De exemplu, valoarea expresivă a majorității verbelor la imperfect din fragmentul selectat rezidă în evocarea prezenței lui Ann și în relatarea acțiunilor, marcate de incertitudini, ale protagonistului. 8. Principalele trăsături ale genului epic sunt: prezența instanțelor comunicării narative (narator și personaje), utilizarea narațiunii ca mod specific de expunere, existența unui conflict, desfășurarea acțiunii în timp și spațiu. Fiecare dintre aceste caracteristici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se desfășoară. Verbele precum vizitez, răspândește, citesc, oprește imprimă acțiunilor un caracter dinamic, dramatic, surprinzător. 8. Genul epic apelează la narațiune ca mod principal de expunere. Această caracteristică se concretizează în textul citat prin crearea unui univers epic ficțional, prin relatarea unor fapte și situații aparent banale, care intră însă, pe nesimțite, sub semnul stranietății: „ritualul“ evadării din oraș, în refugiul tainic străjuit de zidul vechi și de salcâmul cu umbră binefăcătoare, întâlnirea personajului narator cu vânzătorul de înghețată, rememorarea unor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
asupra satului românesc. Astfel, Moromete se împacă cu cei trei fii mai mari, apoi cu Catrina și cu Niculae. Acesta își protejează tatăl de abuzurile noilor autorități comuniste care impun colectivizarea forțată. Finalul romanului readuce în primplan familia Moromeților, prin relatarea unor evenimente din ultimii zece ani din viața lui Ilie, prin rezumarea schimbărilor majore în existența lui Niculae, devenit inginer horticultor și părinte al unui băiat ce împlinise zece ani. Astfel, destinul lui Ilie Moromete și cel al familiei sale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sub control anglo-american259. Și astfel a apărut primul impas. Americanii susțineau că reprezentanții presei mondiale ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu au făcut decît o singură concesie. Presa avea să beneficieze de mai multă libertate în România, dacă nu atenta la securitatea națională 260. Americanii au solicitat încă o dată alegeri libere, adăugînd
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însă Byrnes insistă. Problema era că America privea guvernul Groza cu suspiciune, din cauza rolului jucat de Vîșinski. Mai mult decît atît, Bucureștiul impusese restricții presei americane. Pînă și în Grecia, corespondenții americani aveau voie să călătorească și să-și publice relatările. Molotov ripostă imediat: Se pare că în Grecia corespondenții sînt mulțumiți, dar nu și oamenii; pe cînd în România, oamenii sînt mulțumiți, dar nu și corespondenții. Guvernul sovietic prețuiește mai mult ceea ce simt oamenii"287. Zarurile erau aruncate și cu toate că
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tripartită, dar președintele acesteia a refuzat. Nu Comisia era responsabilă de menținerea ordinii în București, ci Armata Roșie. Cîteva zile mai tîrziu, ziarele comuniste îi acuzau pe Maniu și Brătianu de faptul că demonstrația degenerase în violență și decese 291. Relatările din București îl mîhneau pe Byrnes. Ele descriau în mod constant o situație deprimantă și caracterizau guvernul Groza ca pe unul nefast. Byrnes dorea mai multe informații privind situația internă din București. Credea, se pare, că România poate fi privită
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aceste relații s-au dovedit a fi mult mai rodnice decît se aștepta Consiliul Securității Naționale. În anii 1954 și 1955, presa americană a continuat să descrie România în culori negative 799. Din acest gen de articole făceau parte și relatările despre afacerea Georgescu. La sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, Rică Georgescu, un reprezentant al Standard Oil Company, făcuse o călătorie în SUA împreună cu soția. Cei doi au încercat să se întoarcă în România, la cei doi fii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
președintelui, în compania unui grup de reporteri și fotografi 804. În presă au apărut, de asemenea, o sumedenie de articole despre încălcările drepturilor omului din România, despre persecutarea evreilor și interviuri cu cei ce fugiseră din țară805. Cea mai bizară relatare a apărut, însă, pe 8 mai 1954, în "New York Times". Comitetul Camerei Reprezentanților pentru Agresiunile Comunismului își începuse audierile privind preluarea puterii de către sovietici în România. Scopul urmărit era acela de a aduna probe referitoare la încălcarea drepturilor omului, spre
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de guvernul din România, care să încalce drepturile omului". Pe 18 aprilie, Jimmy Carter a aprobat legea 1868. Această prevedere privind drepturile omului se datora faptului că o serie de congresmeni, conduși de Edward Koch, din New York, se alarmaseră din cauza relatărilor privind brutalitatea cu care guvernul român încălca drepturile omului. Koch le spusese colegilor săi despre plîngerile lui Goma1869. În scurt timp s-a aflat că guvernul de la București îi arestase și îi condamnase la închisoare pe Goma și pe alți
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]