8,987 matches
-
este cea a lui Isamaa proPatria, din Estonia, membră în UEDC. Ea este o coaliție a mai multor formațiuni cu orientare creștin-democrată sau conservatoare, ce adună 35% dintre alegători. Președintele ei, Mart Laar este prim ministru, ceea ce reprezintă o frumoasă reușită pentru curentul creștin-democrat în această țară cu tradiție luterană, cu atît mai mult cu cît șeful Statului, Lennart Meri a fost ales datorită sprijinului acestui curent. Această situație se deosebește de cea din Letonia, unde Uniunea Creștin-Democrată rămîne încă pe
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
imediat fiind tras de János Kádár și Urfo Kekkonen (gazdă, ce-i drept, dar care era om al Moscovei). Kekkonen l-a așezat pe Kádár (după afinitatea fino-ugrică?) la dreapta lui, cei doi asumându-și, prin declarații, meritul principal al reușitei din capitala Finlandei. Concomitent, Moscova s-a slujit exemplar de "magnificii" strecurați în vârfurile DIE și DSS. Aceștia, în 1975, au încercat să compromită vizita președintelui Gerard Ford în România, imediat după semnarea Actului Final de la Helsinki. Incredibil, dar când
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
să opteze pentru politica "industrializării forțate", aceasta fiind, de altfel, de model sovietic. Însă, în vreme ce resursele naturale ale Rusiei permiteau artificiul, industrializarea României trebuia să se bazeze pe importuri de materii prime, fapt care nu putea fi o garanție de reușită economică. Alex Mihai Stoenescu înclină să creadă că Andropov nu intenționa atât să creeze un imperiu pe ruinele celui țarist, cât să salveze sistemul de la eșec economic. Dar liderii români Gheorghiu-Dej și Nicolae Ceaușescu au decriptat politica Moscovei doar în
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
ținut aprinsă făclia legendei negre în bolșevism. Acum, sosise vremea revanșei istorice pregătite de bolșevism sub acoperirea "autohtonă" a "magnificilor" Moscovei, prada fiind foarte ușoară nu atât prin trădarea mizerabilă a lui Nicolae Ceaușescu a propriei linii politice, cât prin reușita remarcabilă a reeducării elitelor românești, începând cu "experimentul Pitești" și până la infuzia de rafinament cultural al urii de sine a românilor, ajunși să-și renege istoria, valorile în frunte cu Eminescu, cel care spusese premonițios în Împărat și Proletar: Ei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
cu totul ieșită din comun, care își punea sub semnul întrebării propriile sale vederi încă cu mai multă intransigență decât pe cele ale altora.“113 Se înșela oare Wittgenstein atunci când credea totuși că prestațiile lui ca profesor nu reprezintă o reușită? Poate că nu. Gândirea lui era în continuă mișcare. Nu revenea la idei formulate anterior decât pentru a le critica și a le respinge. Cum a remarcat von Wright, Wittgenstein se distanța de puncte de vedere pe care le depășise
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
spre puritate sufletească cum n-am găsit la nici unul din oamenii pe care i am cunoscut personal.“ (P. Engelmann, op. cit., p. 205.) Reacțiile prietenilor nu-l puteau însă liniști pe Wittgenstein. El vedea calitatea muncii sale ca fiind inseparabilă de reușita sforțărilor sale de a ajunge în termeni cât mai clari cu sine. Din 1938 datează următoarea reflecție, reținută de Rush Rhees: „A te minți cu privire la tine însuți, cu privire la propria lipsă de onestitate, trebuie să aibă o înrâurire rea asupra stiluluiă
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cercetări filozofice, § 655.) O experiență subiectivă este cea a unei ființe care se comportă într-un anumit fel. Recunoașterea faptului că o anumită comportare poate ascunde ceea ce simțim sau transmite impresia că simțim ceea ce nu simțim nu schimbă lucrurile. O reușită totală și statornică în minciună și prefăcătorie nu este, de fapt, posibilă. Ceea ce simte o ființă omenească se exprimă în ansamblul comportării sale verbale și nonverbale. Iar fiecare dintre noi a învățat să identifice senzații, sentimente sau gânduri în comportarea
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
n e r distinge patru tipuri de fraze (enunțuri) posibile, cărora le stabilește specificul: 1) declarația, prin care se spune ceva despre ceva, realizîndu-se o aserțiune prin care se face o afirmație sau o negație 80, 2) întrebarea, a cărei reușită depinde de îndeplinirea de către interlocutor a unei anumite acțiuni, 3) cererea, care este exprimarea dorinței de a se îndeplini o acțiune ce nu depinde (numai) de voința interlocutorului (ordin, rugăminte, rugăciune, sfat etc.) și 4) exclamația, care este exprimarea spontană
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
a vorbi înseamnă a acționa și, ca atare, enunțurile aces-tea ies din sfera semanticii logice, fiindcă nu se supun raportării la condițiile de adevărat și de fals -cum se întîmplă în cazul enunțurilor constatative−, ci se raportează la "condițiile de reușită", adică la acordul indivizilor în legătură cu funcționarea unei convenții și la sinceritatea cu care persoana care vorbește înfăptuiește actul enunțat. Deci, dacă cineva spune: Plec ! faptul dacă persoana respectivă pleacă într-adevăr nu ține de caracterul de adevăr sau de falsitate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Lumea de idei a filozofiei se adaugă cosmosului extinzîndu-i limitele cu alte galaxii, lumea de imagini a poeziei intensifică fenomenele galactice, făcîndu-le remarcabile pentru întregul cosmos, se exprimă plastic G. Ibrăileanu 352. Ca atare, simpla punere în versuri (oricît de reușite) a filozofiei este o poezie slabă, precum și simpla reacție sentimentală prezentată drept operă de filozo-fie "trăită" este o filozofie slabă, un simulacru de filozofie, fiindcă în poezie trebuie să prevaleze atitudinea poetică, iar în filozofie atitudinea filozofică 353. Chiar dacă filozofia
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Stabilirea programelor de acțiune corectivă. 7. Planificarea conform principiului „zero defecte”. 8. Instruirea și perfecționarea personalului. 9. Ziua calității ( recompensarea celor mai importante eforturi privind asigurarea calității). 10. Definirea obiectivelor privind calitatea. 11. Stabilirea și eliminarea cauzelor defectelor. 12. Recunoașterea reușitelor În domeniul obiectivului „zero defecte”. 13. Constituirea unor grupe de experți care să definească misiunea, viziunea și strategiile necesare pentru Îmbunătățirea proceselor. 14. Reluarea continuă a procesului de Îmbunătățire a calității. G. Tagughi, doctor În științe, profesor la Universitatea Aoyama
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
se măsoară. b. Creșterea fiabilității mijloacelor de măsurare a rezultatelor Pentru a utiliza un plan de experiențe ai nevoie de rezultatele caracteristicilor care trebuie optimizate, măsurate pe produsele realizate În timpul fiecărei experiențe. Este evident că, unul din punctele cheie al reușitei unui experiment este precizia cu care se realizează măsurările. Dacă nu suntem În măsură să garantăm repetitivitatea preciziei de măsurare, este câteodată necesar să se realizeze o experimentare preliminară pentru a fiabiliza mijloacele sau metodele de măsură. Dacă nu, va
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
caracteristici ce nu pot lipsi liderului; persoana receptivă la "ecuația" personalității altora și capabilă să cunoască pe cei din jurul său, are șanse maxime să devină lider. 5.Alte caracteristici ale liderului sunt: - capacitatea și puterea de decizie (Haroux și Praet; - reușita școlară, În cazul liderului clasei; - capacitate de dominare (Cecil Gilb; - aptitudine verbală (Roger Lambert. Pe lângă aspectele anterior prezentate, educatorul trebuie să aibă În atenție și altele¹: - descrierea și evidențierea particularităților structurale ale grupului (structura de comunicare, structura formală și cea
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mult asupra luării În considerare a grupului de elevi ca Întreg, adică a deplasării accentului de pe elev către grup. Evident că acest deziderat nu a apărut dintr-o dată, el a fost determinat de Încercările mai mult sau mai putin reușite ale unor pedagogi de a organiza munca școlară pe echipe, adică de invățare prin cooperare. Sunt cunoscute În acest sens unele tehnici puse la punct de-a lungul timpului de o serie intreagă de pedagogi printre care amintim pe Roger
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
și sinteză, comparare și generalizare care nu este posibil decât dacă aceștia posedă informații bogate, clar organizate deoarece activitatea mintală nu se desfășoară În gol. Cu cât cunoștințele sunt mai largi, mai profunde, cu atât sunt mai mari șansele de reușită. În plan afectiv, activitatea În grup dă naștere unor emoții și sentimente pozitive cum ar fi bucuria și satisfacția muncii În comun. Dacă În prima fază, elevii sunt dominați de neliniște, teamă, căutări, găsirea soluției le oferă posibilitatea de a
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
le sporește atracția față de școală. Încă din prima zi de școală, copiii primesc anumite sarcini, primele lor sarcini școlare. Învățătorii trebuie să vegheze atent asupra felului cum copiii își îndeplinesc aceste îndatoriri, care trebuie să fie neapărat însoțite de satisfacția reușitei, deoarece succesele obținute determină o mobilizare superioară a forțelor, iar această mobilizare superioară duce la obținerea de noi succese. Fără succes e greu de admis că individul poate fi convins și determinat să depună eforturi, să persevereze, să se angajeze
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
individului. Succesul reprezintă un fel de recompensă pentru eforturile făcute și o treaptă spre noi realizări. Nimic nu poate convinge mai ușor, nu poate atrage mai mult și nu poate determina o apropiere mai mare a elevilor de profesori decât reușita pe care acesta (profesorul) a favorizat-o și apreciat-o. Fără a ajuta copilul să obțină succese, fără a i le provoca, fără a-i crea situații care să-i ajute acestuia să-și aprecieze realizările, să le guste, să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
edificiul cunoașterii, care se tot adâncesc, iar elevii aflați în această situație se îndepărtează de disciplina respectivă, care le provoacă repulsie și teamă. În învățare, un eșec generează un alt eșec, după cum progresele realizate se constituie în premise pentru alte reușite. MOBILURILE ÎNVĂȚĂRII Era iarnă. O lampă de cinci focuri cu petrol, cu sticla afumată, pâlpâia gata, gata să-și dea duhul. În încăperea joasă, neîncăpătoare, toate cele opt persoane care alcătuiau familia se adunaseră la căldură și, așteptând să-și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tinerii profesori pășesc în școli având o imagine incompletă, uneori deformată despre activitatea pe care urmează să o desfășoare. Cei mai mulți dintre ei consideră că pregătirea de specialitate, pentru care au obținut note mari la examenul de licență, le poate asigura reușita în activitatea la catedră, adică de a-i învăța pe elevi matematică, fizică, istorie, chimie etc., la nivelul prevederilor programelor școlare. Dacă profesorii reușesc să-i ajute pe elevi să-și însușească, la un nivel corespunzător, cunoștințele cerute de programele
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lucruri. Pentru aceasta ai nevoie doar de receptivitate și voință. Experiența de viață este un nesecat izvor de învățăminte, fie că este vorba de propria experiență sau de a altora. Învățarea permanentă și utilizarea înțeleaptă a celor acumulate, constituie secretul reușitei în viață. Vai de cei ce nu învață nici măcar din propriile greșeli și eșecuri! REACȚIA AFECTIVĂ A ELEVILOR FAȚĂ DE NOTE Problema notei școlare a preocupat și continuă să preocupe atât pe cei care o folosesc în activitatea lor zilnică, cât
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
a fost cotat timp de opt ani, și modul în care a fost apreciat la concurs. Situația, departe de a fi fost singulară, era delicată și de neînțeles pentru bietul tată căruia Diplomele de premiu îi dăduseră multe speranțe de reușită pentru fiul său. Să fi fost acest copil un fel de chior în țara orbilor la școala în care a învățat? Întâmplarea relatată în rândurile de mai sus este, în esență, similară cu aceea care se constată la concursurile pentru
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
educarea atitudinii pozitive față de îndatoririle școlare. Încă din prima zi de școală copiii primesc anumite sarcini, primele lor obligații școlare. Părinții trebuie să vegheze atent asupra felului cum copilul își îndeplinește aceste îndatoriri, care trebuie să fie însoțite de satisfacția reușitei, deoarece învățarea este o activitate care se alimentează energetic din propriile sale resurse. Succesele obținute determină o mobilizare superioară a forțelor intelectuale iar această mobilizare superioară generează noi succese. Treptat, pe măsură ce copilul acumulează experiență în activitatea școlară, e bine ca
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
lăsat băiatul corigent la matematică ne-am despărțit, după festivitatea de încheiere a anului școlar, în condiții amicale. În luna septembrie, după examenele de corigență când m-am revăzut cu colaboratorul meu în cadrul Comitetului de părinți, l-am felicitat pentru reușita fiului său, și din pură curiozitate, am încercat să aflu cine i-a pregătit băiatul pentru examen. Spicuiesc în cele ce urmează câteva aspecte relatate de el: Băiețașul meu (era în clasa a X-a, n.n.) și-a închipuit probabil
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
instruire. În educație, influențele dascălului trebuie să pornească din convingeri, din inimă pentru a ajunge la inima adolescenților, confirmându-se adevărul că cine nu posedă convingeri nu poate forma altora convingeri. Înclin să cred că acesta este principalul secret al reușitei în educație. Celelalte condiții necesare pentru a fi un bun diriginte sunt la vedere și la îndemâna majorității dascălilor. Pe lângă calitățile intelectuale, profesionale și morale, dirigintele trebuie să fie la curent cu problemele teoretice și experiențele pozitive din domeniul educației, să
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
regăsit în răspunsurile subiecților la prima întrebare: spiritul de dreptate în aprecierea elevilor, calmul, răbdarea, empatia, spiritul organizatoric, inițiativa, autoritatea, vocabularul adecvat etc. Evidențierea acestor calități ale educatorului de către elevii școlii normale reflectă faptul că ei înțeleg importanța lor în reușita procesului educațional și, implicit, năzuințele subiecților de a le dobândi prin educație și autoeducație. Elevii antrenați în cercetarea noastră consideră inoportună în relația educator-elevi severitatea excesivă, deficiență pe care o situează pe primul loc cei din clasele a IX-a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]