6,715 matches
-
domiciliu, la orele 21”. După un Început de anchetă superficială, Miliția a Închis dosarul. Malin ar fi dezvăluit motivele care l-ar fi adus Într-o asemenea situație, astfel ne-am explicat starea lui din spital. Dar cineva a urmărit riguros că Malin să nu-și recapete luciditatea. După patru luni și zece zile, sub aparentă unei sinucideri și În urma unor stranii Întâmplări, a murit cel mai bun coleg de clasă și prieten al fiului meu: Mircea Iulian Celmare. Amândoi erau
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
epistolă pe care Gargantua o transmitea fiului său, Pantagruel, erau înșiruite câteva cerințe/imperative educaționale, ce trebuiau a fi respectate în conformitate cu un anumit plan de studiu. Putem conchide că asemenea idei susțineau convingerea lui Rabelais asupra necesității derulării unui învățământ riguros, conform unui plan de învățământ și a unei programe școlare, ambele instrumente pedagogice trebuind să fie stabilite anticipat. Astfel de îndemnuri/sfaturi pe care tatăl le oferă fiului său sunt adevărate direcții care jalonează pregătirea pentru viață a fiecărui tânăr
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
bisericeasca învățătură a credinței”, un alt învățător susținea dimineața lecții de aritmetică și geometrie, iar după-amiaza preda geografia. Intrarea la clasă nu se făcea haotic, ci se anunța prin clopoțel și sub supravegherea pedagogului. Elevii beneficiau de un program zilnic riguros. Astfel, înaintea începerii cursurilor ascultau mai întâi slujba utreniei, apoi intrau în sala de meditație pentru studiul individual. După-amiază se plimbau alături de dascălii lor, conversau vreme de o oră, după care treceau din nou în sălile de meditație pentru studiu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Pestalozzi preciza: ,,Nu sunt și nici nu pot fi două metode bune de învățământ; există numai una singură, anume aceea care se întemeiază pe legile eterne ale naturii”. Cel de-al doilea principiu, principiul dezvoltării graduale și al unei succesiuni riguroase în folosirea metodelor și mijloacelor de educație, impune ca învățământul să fie în acord cu dezvoltarea naturală a copilului, respectându-se individualitatea sa de vârstă. Al treilea principiu, principiul cunoașterii prin propria activitate a copilului, stabilește că doar în mod
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educare a copiilor, Spencer formula o idee absolut novatoare în domeniul pedagogiei: necesitatea însușirii de către părinți a unui minim de cunoștințe de psihologie și pedagogie în direcția atingerii scopului educogen al familiei. La temelia întregii educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei formulate de înaintașii săi, la care adaugă fundamentele concepției sale evoluționiste, Spencer ajungea în final să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
socială numai în măsura în care adoptă normele și valorile sociale, modelele comportamentale specifice societății în care insul uman dorește să fie integrat. Depășirea stărilor de criză economică, socială și morală pe care societatea le parcurge deseori se face prin instituirea unor norme riguroase și coercitive pe care indivizii trebuie să le respecte și să li se supună. Pe această linie de gândire, sociologul francez evidenția și o serie de aspecte privind educația și, îndeosebi, educația morală. Convingerea sa era că transformarea și modelarea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sală încăpătoare pentru elevi, o locuință pentru învățător, să fie dotată cu toate cele necesare procesului didactic, elevii ortodocși puteau ,,frecventa școlile catolice fără a fi supărați în ritul lor”, învățătorii numiți în școli urmau să fie supuși unui examen riguros, cei nepregătiți profesional trebuiau îndepărtați. Conform acestui act juridic, învățătorii nu puteau beneficia de alte meserii, cu excepția celei de crâsnic, erau obligați să posede pregătire metodică, să fie adevărate modele de comportament public. La 2 noiembrie 1776, Maria Tereza emitea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
compoziție ideatică ancorată în realitate, militantă și motivată; * o compoziție de tip muzeistic în care sunt expuse spiritele reprezentative ale gândirii cu privire la viața socială după un criteriu cronologic sau unul de apartenență, ambele bine precizate. Dacă dorim să fim mai riguroși pentru a pune în evidență criteriile după care au fost posibile istorii ale sociologiei atunci le aducem în atenție pe cele relevate de Dan Dungaciu (vezi dezvoltările autorului în Portrete și controverse, Editura Tritonic, București, 2008) Sociologul bucureștean, urmând topologia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
a vieții sociale cuprinzând toate domeniile acesteia: guvernarea, rolul maselor, familia, educația, proprietatea, rolul bisericii, puterea militară, forțele motrice ale istorie, etc.. * Curiozitate pentru descoperire este fără margini, împingând spre explorarea spațiilor până atunci inaccesibile. Utopia se amestecă cu cercetarea riguroasă în încercarea de a depăși limitele anterioare îmbogățindu-se, chiar fără intenție, reciproc. Se manifestă încrederea în om, în capacitatea lui de a gestiona problematica socială, punându-i-se în sarcină acțiunea pentru schimbarea societății. Se desfășoară un profund program
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
Max Weber, autoritar și foarte exigent, a fost un avocat de succes, angajat în viața politică, proeminent politician din Partidul Național Liberal (Germania), funcționar public. Mama sa, Helene, născută Fallenstein, casnică, a avut serioase înclinații spre religie, fiind adepta unei riguroase morale calvine; după moartea a doi dintre copii, a trăit mai mult retrasă. L-a influențat mult pe fiul său în abordarea problemelor vieții, fără să reușească același lucru în legătură cu credința. Armonia nu a domnit permanent între părinți (lipsa acesteia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
și modernizată. 1.2.3.1. Etiologia bacteriană și parazitară La sfârșitul secolului XIX și primele decenii ale secolului XX, au fost incriminați ca agenți cauzatori ai unor cancere diferite bacterii, levuri, fungi, protozoare, spirochete și coccidii. Din păcate, investigațiile riguroase de verificare efectuate ulterior, nu au putut furniza dovezi peremptorii pentru rolul carcinogen al acestor germeni suspectați. 1. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială În 1926, Premiul Nobel era atribuit danezului Johannes Andreas Grib Fibiger (1867-1928), profesor de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ale celulei în creștere; b) celălalt transportă componentele la țintă (locul corect de amplasare) și le împarte în mod adecvat celor două celule fiice. A doua concluzie, impune ideea după care ambele „mașinării“ (a și b) se află sub controlul riguros al unui sistem intrinsec (aflat deci în genomul celular), care reglează toate procesele, respectiv replicarea semiconservativă a ADN, mitoza și citokineza. A treia concluzie, derivată din cele expuse mai înainte, este că transformarea și în final cancerizarea oricărei celule din
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
promptă a acelor capete de clonă celulară cu defecte sau leziuni, apoptoza este un proces fără de care existența organismelor nu ar fi posibilă. Tot ce ține de homeostazia celulară se află reglat în „ceasornicul“ fiecărei celule, nu numai prin controlul riguros al ratei de diviziune, ci și prin acela al ratei de moarte celulară. 4.4. Strategii virale de întârziere sau inhibare a apoptozei Dacă interacțiunea dintre virusuri și celulele victimă ar fi una constant litică, în sensul că totdeauna rezultatul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
îndoieli, deoarece se consideră că aici limba este folosită exclusiv cu funcția ei comunicativă și cognitivă, antrenînd aspecte în cea mai mare parte standardizate, precum structurile sintactice stabile și termeni cu semnificații unice, bine definite prin înscrierea lor în clasificări riguroase, deoare-ce nu provin din tradiția marcată de particularițăți locale, ci din cunoașterea dirijată metodic, semnificațiile termenilor științifici sînt direct raportabile la sistemele conceptuale organizate rațional potrivit logicii generale. De aceea, cînd s-a pus proble-ma traducerii automate, în a doua
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracterizează pe români. Acest învățat a observat apoi că spiritul public românesc este predispus mai degrabă la lirism, la efuziune sentimentală și la manifestare a atitudinii (ca reacție frustă) și mai puțin la argumentare, la efort științific și la organizare riguroasă și, de aceea, chiar atunci cînd a continuat și a dezvoltat idei științifice ale înaintașilor, le-a prezentat ca reacții ale sale și ca puneri la punct ale lucrurilor. Ca atare, ceea ce propuneau ardelenii, fiind aspecte specializate și dificile ale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acest uz, trecîndu-se cu vederea faptul că cei mai mulți scriitori introduc în opera lor elemente dialectale, familiare sau argotice și deci nu au o limbă exemplară, aulică și supradialectală. Prin urmare, scriitorii români nu au în tradiție folosirea limbii după norme riguroase, iar atestarea fenomenelor în lucrările de lingvistică numai prin limba lor este o procedare greșită și unilaterală, căci sugerează ideea că româ-na, spre deosebire de celelalte limbi ale lumii, există numai pentru a fi folosită de literatură sau că s-a născut
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care aduc lămuriri privitoare la istoria, geografia, instituțiile, obiceiurile, gastronomia, mentalitățile, mitologia, religia, superstițiile, sărbătorile, arhitectura și literatura vechii Rome. Astfel de precizări nu mai însoțesc și piesa Ovidiu, ceea ce nu înseamnă că documentarea autorului ar fi fost mai puțin riguroasă. Corespondența lui Alecsandri dovedește preocuparea sa de a-și procura și de a studia temeinic cele patru volume ale lucrării lui Charles Dezobry Roma în secolul lui Augustus spre a culege informațiile necesare în vederea elaborării piesei sale. Că Alecsandri cunoștea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și într-o monografie datorată lui Sorin Grecu, publicată la Editura Semne din București, în 1999, sub titlul Ion Gugiuman, 1909 - 1990: geograf român, profesor la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași: viața și operaă se polarizează între vocația cercetării riguroase și îndelungate și harul de povestitor care îl plasează în ceea ce specialiștii numesc literatură parageografică. De fapt, este vorba de o vocație similară cu a lui Ion Creangă, cel din povestioarele didactice care au făcut gloria lui de învățător, vocație
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
conținea nici principiul descentralizării administrative și nici pe cel al eligibilității organelor deliberative județene și comunale, rămânând la latitudinea Parlamentului statuarea principiilor. Decretul-lege pentru reforma administrației din 14 august 1938 a introdus o nouă organizare administrativ-teritorială, după canoanele unui centralism riguros. Era desființată personalitatea juridică a județului. Unitățile de descentralizare erau comunele (împărțite în urbane, rurale și stațiuni balneoclimaterice) și ținuturile. Ținuturile înglobau 71 de județe, 429 plăși, 179 orașe și 15. 891 sate20. Cu toate că legea, după cum arăta Guțan 21, a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
sociale și politice specifice unei societăți cu adevărat democratice. Pentru România, consolidarea democratică rămâne, în continuare, un obiectiv de atins. Un pas înspre atingerea acestui obiectiv îmi pare a fi și luarea în serios a problemei drepturilor, prin tratarea constituțională riguroasă a acestora. De înțeles, poate, pentru perioada de început a constituționalismului postcomunist, confuzia existentă în "carta drepturilor" din legea noastră fundamentală nu mai are astăzi nicio justificare. Dumnezeu, Constituția și imperativul neutralității. O analiză critică a ideii de revizuire a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
aceea, își dăruiește fiecare clipă a zilei altora, păstrându-și pentru sine doar nopțile, în care citește și traduce. În timp ce, părintele Serghi e convins că pârâul acesta limpede existent în el, izvorăște chiar din sine, rod al desăvârșirii autoimpuse și riguroase, și trăiește cu teama că împărțindu-l oamenilor îl va vedea secând pe vecie. Paisie Velicikovski, slujindu-i pe oameni, îi slujește lui Dumnezeu, în timp ce Serghi simte că însuși Diavolul transformă jertfa sa către Domnul într-o faptă de rând
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
echipamente sociale precare, amplasate în zone aflate departe de locurile de muncă sau de centrul urban. Desigur nici aici nu se poate generaliza Țări ca Germania, Suedia, Țările de Jos sau Regatul Unit au aplicat politici de amenajare urbană mai riguroase și mai coerente decît cele din Franța, în timp ce Italia a cunoscut timp de decenii practici politico-financiare execrabile (ex: filmul lui Francesco Roși, "Jos mîinile de pe oraș"). Cu toate acestea, ca preț al modernizării, există un fenomen general de degradare ai
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
multe reflecții, gânduri, fapte, interpretări. Îmi dau seama că pledoaria lui Montaigne este în esență cea a înțelegerii lucide a limitelor condiției umane, semnificația ei devine demitizantă și iconoclastă. Aceste temeinice principii montaignene au anticipat cu trei secole înainte ideea riguros argumentată de ceea ce se va numi ulterior axiologie. Meditațiile înțeleptului retras în castelul său de la Périgord, izolat de numeroasele conflicte religioase într-o Franță bulversată, rămân și azi sau mai ales azi aproape de noi pentru că întrețin interesul maxim pentru umanism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
melolontha, melolontha) nu poate să zboare, n-ar trebui să zboare. Și totuși el o face. De ce? Zboară pentru că nu știe de legi... Zâmbete pe fețele noastre, cu toții suntem îngăduitori cu ignoranța cărăbușului simpatic. Fac apoi intervenții și Dan Mănucă, riguros dar stimulator, N. Turtureanu, poetul caracterizat prin a fi "între gravitate și ironie", Lucian Vasiliu, poetul dinamic, ludic, subtil. Se accentuează pe influența benefică a solarității asupra creației, cei doi poeți, Horia Zilieru și Emilian Marcu, fac parte din această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și fulgerele scapără orbitor, valul de stropi mari se prăvale. S-a dezlănțuit uraganul. La fiecare tunet omul își acoperă fața cu mâinile, tremură tot. Hârtiile cu însemnări, înghesuite la repezeală, pluteau acum în buzunarele pline de apă. Observațiile lui riguroase până la acribie s-au prelins într-o pânză cu dâre albastre de pix, bună de aruncat. Încă un fulger și încă un tunet îl fac pe omul nostru prins de furtună o mogâldeață totuna cu trunchiul de care se lipise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]