5,053 matches
-
mediogreacă. Mai interesant este derivatul pesmețar „ofițer de aprovizionare, de intendență“. Pișcot, care apare la 1777, are la originea îndepărtată it. biscotto, pătruns la noi prin maghiară (piskóta) sau sârbă (piskot). Și mai recent este cuvântul regional biscfit, luat din rusă (la origine, are însă tot un cuvânt romanic). chateaubriand, savarină, beșamel Toate aceste trei cuvinte, împrumutate de română din franceză, au la bază, în limba de origine, un nume propriu de persoană. Chateaubriand se numește un preparat din mușchi de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fr. botte „cizmă“, cuvânt ce are la bază rădăcina bot „încălțăminte grosolană“ (în Evul Mediu, denumea o încălțăminte purtată de călugări, care acoperea o parte a piciorului). Și botfor „cizmă“ vine din fr. bottes fortes, care a pătruns inițial în rusă și, de acolo, în română. Chiar și termenul regional botuș, împrumutat din magh. botos, are la origine tot fr. botte. Termenul cipic „papuc“ are origine controversată: după unii, ar fi din bg. čepik (DA), iar după alții din magh. cipőke
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
slav se găsește în sudul teritoriului dacoromân este un indiciu că termenul respectiv provine din bulgară sau sârbă; dacă însă este un cuvânt răspândit numai în nordul domeniului dacoromân, este mai probabil să fie din limbile slave vecine (ucraineană, polonă, rusă). La fel trebuie procedat și pentru separarea cuvintelor bulgare de cele sârbești (ultimele se găsesc în Banat și, parțial, în vestul Olteniei, sudul Crișanei și sud-vestul Transilvaniei): paviț „viță-de-vie“ din sud vestul Olteniei indică originea sârbească. Sunt și cazuri când
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
geografică nu ne ajută și, atunci, se poate admite o dublă origine: cocină „coteț de porc“ poate fi sârbesc în vestul țării și bulgăresc în sud. La fel, plav „plaur“ din Dobrogea poate veni atât din ucraineană, cât și din rusă. În alte cazuri, criteriul fonetic poate fi un indiciu foarte important pentru a stabili originea ucraineană a unui cuvânt: lui g inițial din cuvintele sud-slave îi corespunde h în regiunile cu influență ucraineană (hreabăn pentru greabăn este exemplul cel mai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
română pot fi declarate anglicisme numai dacă ținem seama de originea lor îndepărtată, pentru că, dacă avem în vedere etimologia directă, ele intră în categoria celor cu etimologie multiplă: engleză și franceză (club, lider), engleză și germană (boiler, șampon), engleză și rusă (screper). S-ar putea lua în discuție și formațiile hibride din limbajul comercial, în care un anglicism este combinat cu un cuvânt de altă origine: PC-Tisch „masă pentru calculator personal“ (engl. PC + germ. Tisch) sau Columna Bank (compus din rom
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dintr-o singură parte, cealaltă aliată e liberă în acțiunea ei și poate decide orice crede că ar fi practic pentru dânsa. Cheia acestei convențiuni pare a fi următoarea: după încheierea Tractatului de Berlin, Germania a prevăzut posibilitatea unei alianțe ruso - franceze, pe când Austria, care, prin ocupațiunea Bosniei și Herțegovinei, iritase în grad mare 241 {EminescuOpXIII 242} {EminescuOpXIII 243} susceptibilitatea Rusiei, putea să presupuie că această din urmă va apela și la Italia. În decursul politicei sale de unitate, Italia a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură persoană lipoveană, pentru ca
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Stalin”, „Tovarășul Stalin - prietenul, părintele și învățătorul pionierilor” etc. Să nu uităm că limba rusă era obligatorie, că la sfârșitul claselor a IV-a și a VII-a se susținea examen de absolvire, iar printre obiectele de examen era și rusa. O parte a cadrelor didactice care au activat în perioada interbelică își continuă activitatea și după al doilea război mondial, de experiența acestora au beneficiat cadre didactice care s-au integrat cu rezulate deosebite într-un colectiv didactic cu un
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ruse, desfășurarea viitoarei ofensive au constituit subiecte de discuții între Berthelot, Prezan, Averescu, alimentând vechea ,,dispută a generalilor’’. Constantin Prezan a propus, încă din martie 1917, ca Armata 1 română să fie concentrată în zona Nămoloasa, de unde împreună cu Armata 6 rusă, să declanșeze ofensiva. Armata 1 română trebuia să atace pe direcția Râmnicu - Sărat, iar Armata 6 rusă spre Brăila pentru a deschide comunicația pe Dunăre. În privința Armatei 2 română, generalul Prezan aprecia, că aceasta trebuia să pătrundă prin trecătoarea Oituz
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
generalilor’’. Constantin Prezan a propus, încă din martie 1917, ca Armata 1 română să fie concentrată în zona Nămoloasa, de unde împreună cu Armata 6 rusă, să declanșeze ofensiva. Armata 1 română trebuia să atace pe direcția Râmnicu - Sărat, iar Armata 6 rusă spre Brăila pentru a deschide comunicația pe Dunăre. În privința Armatei 2 română, generalul Prezan aprecia, că aceasta trebuia să pătrundă prin trecătoarea Oituz, spre Brașov. Deci, în concepția lui Prezan, ofensiva trebuia să ducă la eliberarea unei părți însemnate din
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
front. La Marele Cartier General rus, la începutul lunii mai, s-a desfășurat un Consiliu de război la care, alături de generalul Dimitri Grigorievici Scerbacev și generalul Nikolai Nicolaevici Golovin, a participat și generalul Constantin Prezan. Se propunea ca Armata 6 rusă să pătrundă în Dobrogea, iar 4-6 divizii române să acționeze ofensiv pe direcția Nămoloasa-Râmnicu-Sărat. Trebuia ca Armata 2 română să fie în măsură să treacă la apărare pentru a interzice pătrunderea dușmanului în zona Târgu-Ocna Moinești. Noua consfătuire a reprezentanților
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
românesc. Acțiunile ofensive pe frontul român au debutat cu luptele de la Mărăști (11/24 iulie 19iulie/31iulie 1917), soldate cu o victorie a forțelor române, conduse de Averescu 76. Ofensiva a fost oprită de Constantin Prezan din cauza retragerii Armatei 8 ruse din Galiția. Armata 6 rusă trebuia să preia fâșia Armatei 1 română, iar aceasta să preia frontul deținut de Corpurile 7 și 30 din Armata 4 rusă.. Înlocuirea trebuia să se facă treptat. Trupele germane, profitând de aceasta situație, au
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
român au debutat cu luptele de la Mărăști (11/24 iulie 19iulie/31iulie 1917), soldate cu o victorie a forțelor române, conduse de Averescu 76. Ofensiva a fost oprită de Constantin Prezan din cauza retragerii Armatei 8 ruse din Galiția. Armata 6 rusă trebuia să preia fâșia Armatei 1 română, iar aceasta să preia frontul deținut de Corpurile 7 și 30 din Armata 4 rusă.. Înlocuirea trebuia să se facă treptat. Trupele germane, profitând de aceasta situație, au început atacul în zona Mărășești
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Averescu 76. Ofensiva a fost oprită de Constantin Prezan din cauza retragerii Armatei 8 ruse din Galiția. Armata 6 rusă trebuia să preia fâșia Armatei 1 română, iar aceasta să preia frontul deținut de Corpurile 7 și 30 din Armata 4 rusă.. Înlocuirea trebuia să se facă treptat. Trupele germane, profitând de aceasta situație, au început atacul în zona Mărășești. Averescu a continuat însă ofensiva, determinând descoperirea flancului drept al armatei, urmând din cauza inamicului retragerea pe alinianentul din 12/25 iulie 1917
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
atacul Corpului 1 rezervă german asupra Diviziei 34 infanterie ruse. 77 Bătălia încheiată pe 21 august/3 septembrie 1917, a cunoscut trei etape importante. În prima etapă, 24iulie/6 august-30 iulie/12 august 1917, Armata 1 română și Armata 4 rusă au dus lupte de apărare, ,,marile unități române intrând treptat în dispozitiv pentru a prelua fâșiile marilor unități ruse retrase de pe front sau pentru a compensa lipsa de rezistență a unora dintre ele’’. Neînțelegerile dintre comandantul Armatei 1 română (generalul
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
unități române intrând treptat în dispozitiv pentru a prelua fâșiile marilor unități ruse retrase de pe front sau pentru a compensa lipsa de rezistență a unora dintre ele’’. Neînțelegerile dintre comandantul Armatei 1 română (generalul Constantin Christescu) și comandantul Armatei 4 rusă (Aleksandr I. Ragoza), l-au determinat pe șeful Marelui Cartier General, Constantin Prezan să-l înlocuiască pe Christescu cu generalul Eremia Grigorescu. Cum a motivat generalul această măsură? Incapacitatea lui Christescu de a mai conduce armata, de a mai face
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
a durat bătălia, 16 30 zile au fost de lupte (10zile -ofensivă și 6 zile contraatac) și 13 zile de relativă liniște, restructurarea dispozitivului, aprovizionarea trupelor. Inamicul a trecut la ofensivă pe valea Oituzului pentru a străpunge apărarea trupelor româno ruse și a face joncțiunea cu cele de pe valea Siretului. Pe 26iulie/8 august -9/22 august 1917 s-a desfășurat ultimul episod al confruntărilor din vara anului 1917 de pe frontul român, lupta numită în istoriografie, ,,lupta de la Oituz’’. Bătăliile de la
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
la obținererea victoriilor din torida vară 1917, situându-l în galeria marilor comandanți militari români: Pentru modul cum a conceput și pentru destoinicia cu care a pregătit operațiunile din luna iulie 1917.’’ II. 5 Constantin Prezanapărător al Marii Unirii Revoluția rusă din februarie/ martie 1917 a generat o puternică mișcare națională în Basarabia, străvechiul teritoriu românesc anexat de ruși, în anul 1812. S-a constituit Republica Democratică Moldovenească având ca organ executiv, un Consiliu al Directorilor Generali și ca organ reprezentativ
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3109]
-
Române. De aici aflăm că migrațiunea bulgarilor din patria lor, către Nord și Nord Est, s-a făcut în deosebi în trei mari perioade, între anii: 1769 - 1791, 1806 - 1812, 1828 - 1829, corespunzând la tot atâtea crâncene perioade de război ruso - turce; cu alte cuvinte, spusele „Cronicei” Episcopului Melchisedek și ale lui Ghibănescu sunt verificate în totul și de această din urmă știre. În adevăr, noi am văzut că planul lui Iorest, de la 1771, ne dă un mare număr de bulgari
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste, a determinat retragerea Domnului Moldovei; în locul lui s-a instituit o administrație militară rusă de care va depinde și exploatarea serviciului poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de ocupație, generalul Pavel Kiseleff(1788-1872), numit în 1829, președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Țării Românești, fiind interesat ca ambele principate să fie bine organizate, ca baze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de ocupație, generalul Pavel Kiseleff(1788-1872), numit în 1829, președinte plenipotențiar al Divanurilor Moldovei și Țării Românești, fiind interesat ca ambele principate să fie bine organizate, ca baze de aprovizionare și de atac ale armatelor ruse în campaniile împotriva Turciei, acordă o importanță deosebită serviciului poștal și publică în 1830, o licitație pentru darea în antrepriză a poștelor pe termen de trei ani, fie pe întreaga țară, fie pe județe sau pe porțiuni de drumuri. Începând
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Prevederile privind organizarea corpului telegrafopoștal, vor fi în anii următori 1877, 1882, 1885 etc modificate, completate și îmbunătățite, atât în interesul personalului, cât și al administrației. Administrația Poștelor Române, a început să execute serviciul poștal internațional, după desființarea poștelor străine rusă și austriacă. Întrucât trimiterile poștale preschimbate între țări erau supuse la taxe și reguli diferite, iar acordurile bilaterale existente nu satisfăceau nevoile create de dezvoltarea rapidă a relațiilor internaționale, a apărut ideea unificării poștelor din mai multe țări. Așa s-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a comunității de securitate: decizii NATO / 160 CAPITOLUL IV. Decizii de interes comun în plan internațional între ambiguitate doctrinară și repoziționări strategice / 173 Iran între politica de dialog și politica de îngrădire / 175 Coreea de Nord. Dosarul nuclear / 200 Cooperarea SUA Federația Rusă vizând aspecte strategice extinse: reducerea proliferării nucleare și soluționarea problemelor regionale (Iran, Coreea de Nord) / 214 CAPITOLUL V. Apărarea antirachetă / 233 Primele programe dedicate apărării antirachetă / 234 Evoluții ale sistemelor antirachetă americane după terminarea Războiului Rece / 242 CAPITOLUL VI. Scutul american schimbare
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
și URSS; gândirea strategică în politica externă a SUA și Federației Ruse post Război Rece; studiul problematicii nucleare din perspectiva principiului liberal de cooperare în domeniul securității; problematica dosarului nuclear iranian și al Coreei de Nord și cooperarea SUA Federația Rusă în domeniul strategic extins și problematica actuală a apărării antirachetă, inclusiv a participării României la scutul american antirachetă. Analiza este realizată într-o perspectivă teoretică relevantă și coerentă, care include o evaluare critică a curentelor semnificative pentru domeniu din teoria
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]
-
folosite împotriva lor, pe de altă parte considerându-le un atu important în negocieri ulterioare, în final, cele trei foste republici sovietice au devenit state non-nucleare. Principii liberale și realiste în caracterizarea Noii ordini de după 1990 În general, politica externă rusă din anii '90 a urmărit integrarea în instituțiile fundamentale ale Occidentului și participarea Rusiei la procesul de luare a unor decizii cu impact global, considerându-se, totodată, că spațiul CSI trebuie protejat de influența altor mari puteri, în contrapondere la
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Administrative/890_a_2398]