5,379 matches
-
rapiditatea preluării terenurilor agricole după legea din 1991, preluări haotice, cu foarte multe abuzuri și nereguli, nerezolvate nici până acum. Totuși un simț aproape a dispărut și anume cel de proprietate asupra pădurilor și munților. De altfel actualele generații de săteni nu-și mai duc oile și vitele la munte, părăsind pur și simplu aceste obiceiuri. Puțini țărani actuali se mai duc iarna la pădurea de lângă sat să-și aducă lemne cu „tânjala" sau cu carul ( căruța ), preferând cumpărarea de la pădurari
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mai duc oile și vitele la munte, părăsind pur și simplu aceste obiceiuri. Puțini țărani actuali se mai duc iarna la pădurea de lângă sat să-și aducă lemne cu „tânjala" sau cu carul ( căruța ), preferând cumpărarea de la pădurari sau de la sătenii din satele de sub munte „descurcându-se" în stil modern. Spre deosebire de sătenii din alte sate (din jur și din țară) „livedenii" de azi păcătuiesc față de generațiile anterioare prin renunțarea în folosul statului (a ocoalelor silvice) de către actuala generație de săteni la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
aceste obiceiuri. Puțini țărani actuali se mai duc iarna la pădurea de lângă sat să-și aducă lemne cu „tânjala" sau cu carul ( căruța ), preferând cumpărarea de la pădurari sau de la sătenii din satele de sub munte „descurcându-se" în stil modern. Spre deosebire de sătenii din alte sate (din jur și din țară) „livedenii" de azi păcătuiesc față de generațiile anterioare prin renunțarea în folosul statului (a ocoalelor silvice) de către actuala generație de săteni la proprietățile moștenite de obște în păduri și munți, dintre aceștia însă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de la sătenii din satele de sub munte „descurcându-se" în stil modern. Spre deosebire de sătenii din alte sate (din jur și din țară) „livedenii" de azi păcătuiesc față de generațiile anterioare prin renunțarea în folosul statului (a ocoalelor silvice) de către actuala generație de săteni la proprietățile moștenite de obște în păduri și munți, dintre aceștia însă foarte mulți nu știu ce este acela composesorat. Foarte puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau tânjala. De asemenea ne mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
puțini mai merg în pădurea de lângă sat (ca părinții lor) după lemne cu: carul, sania sau tânjala. De asemenea ne mai practicându-se vara la munte pășunatul animalelor: vite mari sau oi, pe terenurile livedenilor merg la păscut cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că sătenii din Livadia
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cu vitele sătenii din zona orașului Uricani și pădurea livedenilor este exploatată de intreprinderile de stat (Ocolul Silvic sau IFET-ul din orașul Lupeni) pentru interesul altora, lucrători din domeniul forestier, constituite după 1989. Culmea acestei situații tragice este că sătenii din Livadia din actuala generație, adevărații proprietari, “nu le pasă, nu-i interesează” fie din ignoranță, fie din dezinteres sau comoditate, etc. Deși în anii 1996-1999 s-a reușit “cu chiu cu vai” să se reînființeze prin hotărâre judecătorească, la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
le pasă, nu-i interesează” fie din ignoranță, fie din dezinteres sau comoditate, etc. Deși în anii 1996-1999 s-a reușit “cu chiu cu vai” să se reînființeze prin hotărâre judecătorească, la Tribunal, composesoratul (după noile legi apărute după 1989), sătenii nu se grăbesc să-și extragă de la oficiile de carte fundoală extrasele familiare. În lucrare sunt anexate cele două acte în acest sens: • extrasul de carte funciară general al composesoratului, • sentința tribunalului Hațeg de reînfințare după 1989 a composesoratului. Nu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
vaci și viței, boi nu mai sunt, iar oi numai la unele gospodării (puține) au între 10-20 de capete. În schimb foarte multe gospodării și-au cumpărat 1-2 cai, și s-au refăcut căruțele dispărute după colectivizare. Tot mai mulți săteni din Livadia S-au înmulțit „crâșmele" în ambele sate, au apărut chioșcuri de vânzare a pâinii. Sătenii deși au grâu și-l pot măcina la morile electrice (cele vechi din sat cu ciutură pe apă au dispărut) nu mai folosesc
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de capete. În schimb foarte multe gospodării și-au cumpărat 1-2 cai, și s-au refăcut căruțele dispărute după colectivizare. Tot mai mulți săteni din Livadia S-au înmulțit „crâșmele" în ambele sate, au apărut chioșcuri de vânzare a pâinii. Sătenii deși au grâu și-l pot măcina la morile electrice (cele vechi din sat cu ciutură pe apă au dispărut) nu mai folosesc decât foarte puțini cuptoarele de pâine existente încă în multe gospodării, preferă să cumpere pâine. Făină de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satul Ponor, o localitate situată la 2 km de Livadia. Tata a fost ceea ce se cheamă țăran înțelept, autodidact în ceea ce privește însușirea unor noțiuni și date administrative (administrație comunală, de primărie, de cadastru, despre date topografice ale satului și asupra proprietăților sătenilor). A urmat cursuri pentru agricultori la județ, de agent agricol, agent veterinar și a fost 50 de ani cantor la biserica din sat: greco-catolică până în anul 1948 și ortodoxă în continuare până la deces. Pentru priceperea lui în cele administrative în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la notariatul din Petroșani unde era Cadastru și le căuta în Cartea Funciară, deoarece cunoștea datele topografice și fiind vorbitor de limba maghiară putea traduce din foaia cadastrală în românește. Apoi era un foarte bun orator manifestat la adunările cu sătenii (atât înainte cât și după colectivizare), nu lua nimeni cuvântul înaintea lui, el știind să sintetizeze problemele vieții satului și ale oamenilor lui. Din acest motiv subsemnatul, fiul lui, am avut probleme în anii dinaitea colectivizării, fiind chemat de mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și ale oamenilor lui. Din acest motiv subsemnatul, fiul lui, am avut probleme în anii dinaitea colectivizării, fiind chemat de mai multe ori la Partid unde ,tovarășii” mă lămureau să-l conving pe tata să se înscrie în colectivă, deoarece sătenii așteptau ca tatăl meu să ia primul o atitudine. Am găsit în actele tatălui meu foarte multe însemnări, date din istoria satului cu o vechime de 300 de ani și foarte multe evenimente din sat mi le-a transmis pe cale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
războiului și următorii ani după aceea. În completactarea Jurnalului de Război a notat multe date memorialistice din sat, completate cu date croniologice precise (plus date despre familia lui). Păstez de la el eșarfa tricolora cu care a participat, împreună cu grupul de săteni, la Marea Unire de la 1decembrie 1918 de la Alba Iulia. După aceste date, la începutul anilor 1970 o absolventă a Facultății de Istorie din Cluj (fata lui Petru Hodorog) originară din Livadia și-a făcut licența de absolvire. Tânara de atunci
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
viridis") etc.. Prima biserică a fost din lemn, fiind menționată în anii 1840 și 1860. Aceata a fost dezafectată, pe locul mesei altarului fiind actual o mică construcție de piatră. Biserica de piatră a fost ridicată prin efortul finaciar al sătenilor, lângă biserica de lemn. La exterior, lângă altarul bisericii se află o cruce de piatră cu inscripție chirilică, Polcovnicul (echivalent gradului de colonel, în armata rusă țaristă) Trofor, mort în 1848); În 1875 ete amintit preotul Alexandru (Grigore) Iscu din
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
satul Albeni. Includerea acestor sate cu hotarele lor a avut în vedere bogățiile și pozițiile lor strategice. Alexandru Lăpușneanul, probabil la a doua domnie (1564-1568), a vândut o dumbravă „care acel, loc a fost domesc, ascultător de ocolul Bacăului, unor săteni din Albeni „care au dat domniei sale 2 cai în Bacău".3 Se pare că, din satul Valea Seacă s-au recrutat curierii necesari ștafetelor domești și ținutuale. In virtutea acestei vechi obligații și la 1774 satul dădea „ 80 de poștași
Valea Seacă (Nicolae Bălcescu), Bacău () [Corola-website/Science/300710_a_302039]
-
domnitor hrisoavele ce le dețin de la domnitorii din urmă cerând libertate în fața Mănăstirii asemeni satelor răzeșești. Mănăstirea s-a apărat din nou cu cele două hrisoave ale sale. Rezultatul celui de al doilea proces a fost doar puțin mai favorabil sătenilor din Cașen, ei rămânând supuși Mănăstirii. Singura schimbare pe care a îngăduit-o domitorul Constantin Ipsilanti a fost vânzarea de carne de către orice locuitor al satului. În anul 1711 se întemeiază satul Curița cu numele după apa Curiței. La început
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
iar livezile des întâlnite erau pline de pomi fructiferi. Coastele dealurilor erau altădată plantate cu viță indigenă din soiuri cele mai bune și potrivite climatului. Acestea dădeau un vin foarte bun și sănătos. Filoxera însă a distrus aceste vii iar sătenii luând pildă rea de prin alte ținuturi, au replantat cu hibrizi: terasă, noha, steibel, etc, care pe lângă vinuri proaste și dăunătoare sănătății, acestea strică și bunul renume al viței românești. Fânețele și pășunile fiind acoperite cu iarbă grasă, în comună
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
păsări de curte, cele din urmă fiind și producătoare de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poenile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă imbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
angajați la un loc de muncă în oraș, de unde își câștigă traiul și venitul cu care își poate cumpăra de pe piață orice produs din cele menționate mai sus pentru care trebuie altfel să muncești. Există totuși numeroase cazuri în care sătenii ce au loc de muncă în oraș, sunt nevoiți să muncească pământul și să crească animale din pricina veniturilor mici cu care nu poate achiziționa carne sau alte produse necesare lor. Alții însă o fac din plăcere, datorită caracterului lor și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
prin istețime și chibzuință, ei au gospodării frumoase, bine întreținute și curate, răsfrângându-se acest merit gospodinelor, și potrivindu-se aici de minune proverbul popular: "„Jupânul ține drumul, jupâneasa ține casa”". Astăzi cărăușia este practicată de un număr semnificativ de săteni, însă la un alt nivel potrivit secolului al XXI -lea, și mai poartă denumirea de speculă. Despre veniturile actuale ale cărăușilor putem spune că sunt considerabile însumate în decursul a o lună de zile față de salariul mediu al unui cetățean
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
este de data recenta, dar foarte importanta pentru comuna. In cadrul acestei societati, activeaza ca salariati numerosi cetateni ai comunei. La data de 5 Februarie 1893 a luat ființă Banca Populară „Cașinul” din comună din inițiativa învățătorilor, preoților și fruntașilor săteni din acea vreme, începând cu un capital de 2631 de lei, și cu un număr de 25 de membri. Primul consiliu de administrație al băncii a fost: Banca a mers progresând din ce în ce și a avut epoca ei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cu un număr de 25 de membri. Primul consiliu de administrație al băncii a fost: Banca a mers progresând din ce în ce și a avut epoca ei de înflorire. După primul război mondial luând ființă mai multe partide politice, sătenii sub influența intelectualilor din sat și atrași de demagogia politicienilor, s-au înscris la acestea începând o luptă aprigă pentru a pune mâna pe conducerea băncii, care din institut de credit și economie a fost transformată în instrument politic. În
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
starii foarte proaste a ei, aceasta fiind veche și nerecondiționată, improprie unui magazin. La ora actuală se regăsesc în cardul satului Cașin 11 magazine, particulare, funcționale, și unul care nu se știe dacă va activa. După denumirea uzuală folosită de săteni, acestea sunt: Privind numărul mare de magazine pe care îl deține satul Cașin, rezultă faptul că există putere mare de cumpărare din partea populației. Având în vedere faptul că nu este un sat foarte numeros, înseamnă că puținii locuitori au venituri
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
o dezvoltare de necrezut. Mărfurile aduse din Iași, București și Transilvania, blănurile din Rusia, valurile de sumane și aba, lucrate la Cașin și satele vecine, nu mai încăpeau în cele 111 de bărătci ale satului și în cele 30-40 ale sătenilor. Negustorii aveau depozite și prin casele cășiunenilor. Înafară de aceste mărfuri, se mai aduceau vagoane de lână de la Botoșani și Dorohoiu, burdufuri mari de brânză, cașcavalul afumat, brânză bătută în coajă de brad, păpuși de caș afumate, aduse mai ales
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
plug și vaci de lapte erau ploeștenii și brăilenii. Până la sosirea lor în târg, vânzarea de vite era slabă, dar după venirea lor, funcționarii nu mai puteau dovedi cu viza biletelor de vânzare. După urma acestui iarmaroc, statul, comuna și sătenii încasau sume frumoase, dar partea leului era a arendașului. Din 1864, data când statul a devenit proprietar, iarmarocul a fost dat prin licitație publică. În condițiile de arendare erau precizate clar taxele ce se puteau încasa, însă, arendașii neținând cont
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]